Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Starea de Nutritie
Starea de Nutritie
NUTRITIE SI
CONSUMUL DE
ALIMENTE IN
ROMANIA - 2018
În funcţie de zona de rezidenţă, din totalul populaţiei luate în studiu 1049 de persoane
au provenit din mediul urban (56,3%), iar 814 au fost din mediul rural (43,7% ).
25 25,5
21,5
15 19,8
10
8,5 7,9
6,3 8,9 8,2
5 5,1 8,77,9
4,4 8,3 6,4
4,93,4
0
2,72,5 2,5
af. gastro- af.hepato-biliare diabet dislipidemii hipertensiune
intestinale
Indicele de masa corporala este un indicator somatometric ce rezulta din alti doi
parametri usor de masurat, greutatea si inaltimea indivizilor. Valorile marite
indica supraponderalitate sau obezitate si un risc crescut de afectiuni cronice, indeosebi
cardiovasculare si diabet zaharat de tip 2. Calculul IMC arată ca multi bărbaţi (44,55%)
sunt supraponderali și 28,97% obezi. În cazul femeilor 31,37 % din eşantionul studiat
au fost supraponderale şi 27,94% au fost încadrate la obezitate, cifre în uşoară creștere
faţă de anii precedenți.
ANALIZA DATELOR BIOCHIMICE
Hemoglobina a fost scăzută sub nivelul valorilor de referinţă (femei < 11,5g/dl şi
bărbaţi < 13g/dl) la 11,8% din total subiecţi, respectiv la 11,1% dintre femei şi
12,5% dintre bărbaţi, ceea ce poate indica un aport insuficient de nutrienti
hematopoetici.
Valori ale glicemiei à jeun peste valorile de referinţă (120mg/dl), care atrag
atentia asupra riscului de diabet, s-au observat la 14,8% din populaţia generală
investigată, la 10,7% dintre femei şi la 18,9% dintre bărbaţi.
Procente diferite din lotul examinat a prezentat si valori crescute ale lipidelor
plasmatice (colesterol total LDL –colesterol, trigliceride)
APORTUL ENERGETIC
APORTUL DE MACRONUTRIENŢI
Aportul lipidic
Studiul aportului de grăsimi în raţia alimentară zilnică a pus în evidenţă că la
aproape tot lotul de subiecţi investigaţi aportul de lipide a fost crescut față de
recomandări. De asemenea procentul din raţia energetică acoperită de aportul
lipidic este foarte mare (in medie, 41,5% la bărbaţi şi 40,4 % la femei, faţă
de 15 - 30% recomandat)
Din grăsimile totale consumate zilnic, atat la lotul de barbati, cat si la cel de
femei s-a putut constata un aport insuficient de grasimi polinesaturate.
Aportul de colesterol total adus de alimentele ingerate de subiecţii din lotul
studiat a fost mult crescut, aproape dublul recomandarilor (300 mg/zi), atat la
barbati, cat si la femei.
Aportul de proteine la a fost mai mare decat cel recomandat, atat la barbati
cat si la femei. Depasirile au fost realizate indeosebi pe seama proteinelor de
origine animala. Raţia energetică a fost astfel acoperită de proteine în
proporţie de 17,7%.
Aportul de micronutrienţi
Valori Aportul alimentar lot
Micronutrient
recomandate/zi Bărbaţi Femei
Calciu mg/zi 800 734 709
Magneziu mg/zi 375 320 282
Fier mg/zi 14 23,5 19,6
Vitamina A mg/zi 0,8 2,2 2,1
Vitamina B1 mg/zi 1,1 1,9 1,5
Vitamina B2 mg/zi 1,4 3,6 3,3
Vitamina C mg/zi 80 73,3 73,2
Seleniu µg/zi 55 72,2 60,3
Aportul de fibre alimentare
Fibrele alimentare sunt nutrienti de o importanta esentiala in alimentatia omului
modern, studiile aratand multiplele roluri benefice, de la „diluarea” caloriilor
oferite de alimente, la stimularea dezvoltarii unei microbiote intestinale
sanogenetice.
Se recomandă un aport de 25-35 g fibre/zi. Consumul de fibre alimentare în
cazul populaţiei luate în studiu a fost la o treime din recomandări, atât la
bărbaţi,, cât şi la femei (media aportului a fost de 11,15 g/zi).
carne de pasăre
frecventa zilnic 2,3/săpt. 1/săpt. rar
% din populație 10,2 63,8 19,1 6,9
preparatele de carne
frecventa zilnic 2,3/săpt. 1/săpt. rar
% din populație 6 25,6 28,5 39,9
Este de remarcat frecvența redusă la consumul de peşte: rar la 41,5% din subiecti şi
o dată pe săptămână la 36,9%. Ca și în anii precedenți s-a înregistrat o relativă scădere
a frecvenței consumului cărnii de porc şi o înlocuire parţială a acesteia cu carnea de
pasăre.
consumul de untură :
frecventa zilnic 2,3/săpt. 1/săpt. rar
% din populație 4,1 8,2 8,1 79,6
unt
frecventa zilnic 2,3/săpt. 1/săpt. rar
% din populație 10,5 19,1 21,1 49,2
lapte şi produse lactate (în această categorie s-au inclus consumul de lapte,
lactate acide).
frecventa zilnic 2,3/săpt. 1/săpt. rar
% din populație 26,3 37,9 17,4 18,4
brânzeturile
frecventa zilnic 2,3/săpt. 1/săpt. rar
% din populație 31,8 50,4 12,7 5
Frecvenţa consumului de ouă
frecventa zilnic 2,3/săpt. 1/săpt. rar
% din populație 10 58,5 25,2 6,3
Consumul de legume 5% HC
frecventa zilnic 2,3/săpt. 1/săpt. rar
% din populație 22,4 35,6 24,9 17,1
Legumele cu 10% HC
frecventa zilnic 2,3/săpt. 1/săpt. rar
% din populație 42,1 46,1 8,2 3,6
Cartofii
frecventa zilnic 2,3/săpt. 1/săpt. rar
% din populație 14,4 62,5 17,3 5,9
Fructe:
frecventa zilnic 2,3/săpt. 1/săpt. rar
% din populație 60,8 26,4 6,2 6,7
Fumatul. Din cei 1770 subiecţi care au răspuns în chestionar la acest indicator
un procent de 23,73 % din total sunt fumători ( 28,5 % bărbaţi şi 19 % femei),
procent în scădere ușoară la bărbați și în ușoară creștere la femei, faţă de anul
2017
Activitatea fizică suplimentară. Activitatea fizică suplimentară se referă la activitatea
care se adaugă efortului fizic realizat în cadrul ocupaţiei de bază, ea referindu-se strict
la activităţi sportive sau alt efort fizic, gen plimbări sau drumeţii.
Activitatea fizică este considerată insuficientă dacă este practicată de mai puțin de 5 ori
30 de minute activitate moderată pe săptămână sau mai puțin de 3 ori 20 de minute
activitatea susținută pe săptămână, In analiza de fata, activitatea fizica a fost
autodeclarata de subiecti, de aceea rezultatele
trebuie considerate cu rezerva de rigoare.
În studiul nostru s-a constatat la lotul de
bărbaţi că 9,7% din repondenţi nu fac nici o
activitate fizică suplimentară, 41% depun o
activitate fizică uşoară, 39% au o activitate
fizică medie și 10,3% au o activitate fizică
intensă. Din punct de vedere al timpului alocat
activităţii fizice suplimentare , au aparut
urmatoarele grupe: deloc 9,5%, sub 30 min./zi
au făcut sport 35,7% dintre bărbaţi, între 30
şi 60 min./zi s-a înregistrat un procent de
22,5% , iar peste 1 oră/zi au făcut sport 9,5%
din subiecţi.
La lotul de femei am constatat
următoarele preocupări pentru activatea fizică suplimentară : 9,8% nu au deloc
activitate fizică, 49,8% depun o activitate fizică uşoară, 34,3% au o activitate fizică
medie și 6,1% au o activitate fizică intensă, iar din punct de vedere al timpului
alocat: nu au alocat timp pentru sport 9,5%, iar 44,2% au făcut mişcare sub 30
min./zi, între 30 şi 60 min./zi s-au încadrat 29%, iar peste 1 oră/zi au făcut sport
17,3% dintre femei.
DETERMINAREA CONTINUTULUI DE SARE IN
ALIMENTE DE LARG CONSUM
3,6
3,5
3
3
2,8
2,7
2,5
2,3
2,2
2
1,8 1,8 1,8
1,6 1,6
1,5
1,5 1,4
1,3
0,6
0,5
0
0
l er st at ti at at er
ea a up za le rs g g
zz
a a
m av r iz ur sc ch ne fu ke e rin e rin riv riv Pi rm rg
el
e
as
c
Pa w u t io u a c t t p p ao u
T em at Ke a P Cr ca ca a 2 h B
c
Cr rn M a l2 rb ul S
Ca rb l u C io Fel
o
Ci Fe
Figura 1: Diferente intre media valorilor maxime si media valorilor minime, pe produse, in 2018
Din Figura 1, se poate observa ca exista diferente mari intre media valorilor minime si
media valorilor maxime, pe fiecare categorie de produse, cu exceptia cremvurstilor. In
cazul produselor procesate, cele mai mari diferente se constata la telemea, carnati uscati
si pufuleti, unde anumiti producatori au scazut substantial cantitatea de sare, pe cand
altii, nu. O heterogenitate importanta se observa si la mancarurile gatite in gospodarii ,
ceea ce ne duce cu gandul la variatii mari atat de preferinte, cat si de cunostinte
referitoare la necesitatea reducerii sarii in cadrul unui stil de viata sanatos.
3,5
2,5
2
an 2018
an 2011
1,5
0,5
0
i
at
up
g
a
at
a
ea
al
er
at
a
er
st
s
et
er
in
ez
rin
rm
zz
av
ur
iv
iv
sc
rg
iz
l
h
m
fu
r
ck
pr
pr
Pi
on
r
tc
te
te
w
ao
Bu
sc
tu
le
Pa
Pu
m
ra
Ke
ca
ca
l2
a
ai
Te
Sh
ca
na
re
rb
C
M
lu
2
a
ar
C
io
rb
Fe
l
lu
C
C
io
Fe
C
0,8
0,6
0,4
0,2
ea al er st at up za eti rs g g at at za a er
m av iz ur sc ch ne ul ke rin rin iv iv
Pi
z rm rg
el
e c
Pa
r w u t o f
ac te te pr pr ao Bu
T cas em n at Ke ai Pu Cr ca ca ba l 2 Sh
Cr M a or
-0,2 r
rb l2 lu
Ca o lu Ci Fe
Ci Fe
-0,4
Nu s-au constatat diferente majore intre regiunile principale ale Romaniei, nici
in ceea ce priveste produsele ambalate, dar nici in ceea ce priveste mancarea gatita.
Astfel de diferente nu apar nici macar la nivel de gospodarie, ceea ce arata o
uniformitate de preferinte si obiceiuri de pregatire a alimentelor in intreaga tara.
TENDINŢE ÎN COMPORTAMENTUL ALIMENTAR A
POPULAŢIEI ÎN ULTIMII 5 ANI
Din punct de vedere al aportului caloric adus de alimentele consumate de către subiecţii
se poate observa că variaţia în timp este mică.
Variaţia consumului de nutrienți la loturile studiate arată că atât la bărbaţi cât şi la femei
aportul alimentar de carbohidrati este sub recomandari în raţia subiecţilor,
înregistrându-se un trend în platou. În paralel se înregistrează faţă de recomandări un
aport crescut de grăsimi şi de proteine, cu o tendință cu aspect de platou.
În intervalul evaluat consumul de carne roşie este constant mare, atât la bărbaţi cât şi la
femei. Consumul de carne de pasăre înregistrează un trend ascendent, cu un vârf
descendent în anul 2017 la ambele sexe. La ambele sexe, consumul de pește are
tendință de creștere cu un vârf de consum în 2018. Tendința consumului de ouă este
în general de creștere la ambele sexe.
Consumul de lapte şi preparate înregistrează un trend descrescător, scădere mai
evidentă la femei, iar cel de brânzeturi este relativ constant, cu un trend în platou.
În perioada analizată, la ambele sexe atât consumul de fructe cât şi cel de legume
înregistrează un trend ușor descrescător.
Consumul de pâine, cu o tendință de scădere faţă de anii precedenţi, explică aportul
scăzut din raţie al carbohidraţilor. Consumul de cartofi rămîne constant în timp la
ambele sexe.