Sunteți pe pagina 1din 6

Colegiul NaŃional de Informatică „Tudor Vianu”

FIZICĂ

LUCRARE DE LABORATOR

Determinarea căldurii specifice a unui


metal folosind metoda calorimetrică

Brezoiu Gabriel
Clasa a X-a J
Profesor: Dobrescu Corina
CUPRINS

1. Scopul şi teoria lucrării

2. Materiale şi dispozitive folosite

3. Mod de lucru

4. Date experimentale

5. Prelucrarea datelor experimentale

6. Concluzii şi erori

-2-
Scopul şi teoria lucrării

Această lucrare are ca scop determinarea căldurii specifice a


unui metal utilizând metoda calorimetrică.
Teoria lucrării constă în relaŃiile de mai jos:
Q primit _ apa + Q primit _ calorimetru = Qcedat _ corp

Q primit _ apa = mapa ⋅ capa ⋅ ∆t = Vapa ⋅ ρ apa ⋅ capa ⋅ (t f − ti )

Q primit _ calorimetru = mcalorimetru ⋅ c Al ⋅ ∆t = mcalorimetru ⋅ c Al ⋅ (t f − ti )

Qcedat _ corp = mcorp ⋅ ccorp ⋅ ∆t = mcorp ⋅ ccorp ⋅ (tcorp − t f )

În experiment s-au folosit următoarele valori:


Vapa = 200ml = 2 ⋅ 10−4 m3

mcalorimetru = 127 g = 0.127 Kg

mcorp = 20 g = 2 ⋅ 10−2 Kg

În cadrul calculelor din secŃiunea „Prelucrarea datelor expe-


rimentale” va fi necesară cunoaşterea următoarelor constante:
ρ apa = 1000 Kg / m3

J
capa = 4186
kg ⋅ K

J
c Al = 900
kg ⋅ K

Deci, prin relaŃiile de mai sus se va calcula căldura specifică


Qcedat _ corp (t f − ti )(Vapa ⋅ ρ apa ⋅ capa + mcalorimetru ⋅ c Al )
a corpului, ccorp = = .
mcorp (tcorp − t f ) mcorp (tcorp − t f )
Vapa ⋅ ρ apa ⋅ capa + mcalorimetru ⋅ c Al J
Se observa că raportul = 47575 este
mcorp kg ⋅ K
t f − ti J
păstrat constant, deci ccorp = 47575 ⋅
t corp − t f kg ⋅ K

-3-
Materiale şi dispozitive folosite

• Calorimetru

• Termometru cu mercur

• Vas cu apă pentru încălzit corpul solid şi sursă de căldură

• Corpul metalic de studiat (o piesă metalică suspendată de

un fir de aŃă)

• Cilindru gradat

• Apă

-4-
Mod de lucru

• Se măsoară un volum de apă de aproximativ 200 ml.


• Se pune apa în calorimetru şi se măsoară temperatura
iniŃială.
• Se încălzeşte corpul şi se notează temperatura acestuia.
• Se introduce corpul în calorimetru şi se lasă sistemul să
ajungă la echilibru.
• Se notează temperatura sistemului la echilibru.
• Se repetă procedeul de 5 ori.

Date experimentale

Nr. ti (°C ) t f (°C ) tcorp (°C ) mcorp (g ) Vapa (l )


exp. (apa )
1 25 26 100
2 27 28 100
3 22 23 87 20 0,2
4 21 22 100
5 18 19 91

Prelucrarea datelor experimentale

Nr. t f − ti  J   J   J 
ccorp   c  ∆c   δ
exp. t corp − t f  kg ⋅ K   kg ⋅ K   kg ⋅ K 
1 0,0135 642,262 19,03
2 0,0138 656,535 4,75
3 0,0156 742,170 661,2925 80,87 32,351
4 0,0128 608,960 52,33
5 0,0138 656,535 4,75

-5-
Concluzii şi erori

Comform calculelor făcute, căldura specifică a metalului studiat este


J
de 661,2925 ± 32,351 .
kg ⋅ K

În experimentele cu temperaturile iniŃiale extreme (2 şi 5), s-au


înregistrat cele mai mici erori.
Eroarea maximă s-a înregistrat in experimental cu cea mai mică
temperatură a corpului (experimentul 3).
Pentru diminuarea erorilor am calculat media aritmetică a valorilor
căldurii specifice obŃinute în fiecare caz.
Cu siguranŃă, valoarea reală a căldurii specifice pentru materialul din
care este făcut corpul studiat aparŃine intervalului [628,9415; 693,6435] .
În urma acestor exemple am găsit nişte măsuri de combatere a
erorilor, după cum urmează:
• Scrierea valorilor cu toate zecimalele existente;
• Neefectuarea de aproximări;
• Citirea corectă a valorii indicate de termometru;
• Umplerea cilindrului gradat cu o cantitate de apă cât mai
apropiată de 200 ml;
• Punerea corpului în calorimetru într-un interval de timp cât mai
scurt pentru a nu ceda căldură mediului.
• Trebuie să ne asigurăm că sistemul a ajuns la echilibru termic;
• Eventual putem agita calorimetrul pentru ca echilibrul termic să
se stabilească mai repede.

-6-