Procesul de invatamant

1.      Componente si variante ale instruirii si invatarii

Procesul de invatamant ca relatie intre predare-invatare-evaluare

     3. Caracterul formativ-educativ al procesului de invatamant

     4.Activitatea scolara formativa in vederea achizitionarii si

consolidarii abilitatilor si deprinderilor pentru citit-scris la diferite
categorii de deficiente. Abilitatea manuala, pregrafia si grafia-
etape ale insusirii scrisului. Etapele insusirii cititului la copilul cu
deficiente . Citit-scrisul in Braille. Particularitati ale citit-scrisului
in cazul copiilor cu surdo-cecitate.

     5. Specificul formarii competentei de calcul aritmetic la copilul

cu numere naturale. Specificul rezolvarii problemelor la diferite
tipuri de deficiente .

1.Componentele si variante ale instruirii si invatarii

     Procesul de invatamant = ansamblul de actiuni  exercitate

in mod constient si sistematic de catre educator asupra elevilor
intr-un cadru institutional organizat in vederea formarii
Personalitatii acestora in concordanta cu cerintele idealului
educational.

     In perspectiva sistemica, procesul de invatamant este definit

ca :

1.     ansamblul complex , ce rezulta din multimea

componentelor, multitudinea

interconditionarilor.

2.     ansamblul actional si dinamic ( proiectat si structurat in

mod deliberat) ale carui componente si interactiuni functioneaza
integrat in raport cu obiectivele instructiv-educative de atins.
     Definirea componentelor procesului de invatamant trebuie
facuta sub urmatoarele aspecte :

1.     In plan functional :procesul de invatamant urmareste

realizarea unor scopuri precise, are la baza o anumita
intentionalitate si este orientat de obiective ce trebuiesc
indeplinite. OBIECTIVELE

Obiectivele isi gasesc finalizare in rezultate.

     Obiectivele dau sens activitatii didactice reprezentand

inceputul si sfarsitul oricarei actiuni

( intentionalitate si finalitatea procesului).

     Se refera la schimbarile dorite ( care se manifesta in

comportamente : cognitiv, afectiv , atitudinal al elevilor).

     Influenteaza adoptarea deciziei cu privire la :

-         sarcinile instructiv cognitive si educativ-formative urmarite ;

-         sarcinile practic- aplicative ;

-         sarcinile terapeutic-compensatorii , corectiv-formative.

2.     In plan structural : functionarea procesului de invatamant are

la baza resurse umane-elevi , educatori , partinti si resurese
materiale si financiare, continuturi, forme de organizare a
activitatii, sisteme de relatii, echipamente, timp, spatiu.

3.     In plan operational : urmarim procesul , desfasurarea

activitatii,metodele, strategiile.

Componentele procesului de invatamant:

-obiective ( directia)

-agenti ( elevi , cadre didactice

 -continut

-strategii

-metode

-tehnici

forme de organizare

-resurse materiale

-mediu de instruire

-produsele activitatii.

1. Obiective

-ca activitate constienta , procesul de invatamant presupune

intentionalitate.

-modelele teoretice ale obiectivelor educationale, taxonomiile lor

au functie orientativa pentru elaborarea obiectivelor concrete,
operationale, proprii unor continuturi determinate.

2. Agenti

-activitatea instructiv-educativa se desfasoara cu participarea a 2

agenti principali : profesori si elevii.

-profesorul realizeaza predarea, iar elevul invatarea.

-calitatea relatiei depinde de :- personalitatea profesorului,

competenta lui;

                                               - relatia profesor-elev, elev-elev.

3. Continutul

-se vehiculeaza un continut informational care dezvolta structurile

cognitive , un anumit mod de a gandi , aptitudini , atitudini.
4. Strategii-instrumente de lucru

-presupune un anumit mod de organizare si combinare a

metodelor , procedelor, mijloacelor si formelor de organizare.

-metode, mijloace tehnico-materiale.

5. Forme de organizare

-se face in raport de obiective , continut, strategii

-folosirea mai frecventa a lectiei, vizite, excursii lucrari practice.

6. Modalitati de grupare a elevilor

-frontale ( nu se pot activiza elevii, individualiza , feed-back).

-in grup - stimuleaza sipitul de echipa

              - nu se poate individualiza invatarea

-individuale - participare  activa , la nivelul capacitatii si in ritm

propriu.

7. Produse

 -pe baza lor la diferite niveluri se face analiza eficientei intregului

sistem.

     Eficienta procesului de invatamant este dependenta de

calitatea si functionalitatea fiecaruia din acesti factori.

     Relatia dinamica dintre componentele procesului de

invatamant a determinat adoptarea unor forme variate de
organizare.

     Organizarea procesului de invatamant pe clase si lectii.

Caracteristici :
 a.      activitatea de instructie si educatie se realizeaza
cu colective de elevi.

b.     elevii sunt grupati pe clase in raport de varsta,

nivel de dezvoltare si de pregatire

c.     elevii trec dintr-un an de studiu in altul superior-

promovare

d.     continutul instruirii este organizat pe discipline,

pe ani de studii-prin planul de invatamant.

e.      continutul fiecarei discipline este stabilit printr-o

programa proprie pentru fiecare an de studiu si
structurat in capitole si subcapitole.

f.       programa scolara-semestre-orar

g.     procesul de instruire si educatie se realizeaza prin

lectii si alte tipuri de activitati.

2.Procesul de invatamant ca relatie intre predare-

invatare-evaluare

     Procesul de invatamant reprezinta o interactiune dinamica

dintre trei elemente : predare, invatare, evaluare, dintre
conduitele pedagogice ale subiectului actiunii si modalitati de
implicare sau de raspuns ale elevilor in vederea realizarii unei
congruente si armonii intre componente.

  Predarea -invatarea si evaluarea sunt procese fundamentale

ale actului didactic, fiind intr-o stransa interactiune pentru a se
realiza formarea personalitatii elevilor.

  Predarea este un proces de comunicare didactica a

informatiilor, deprinderilor si abilitatilor prevazute in programele
de invatamant, in scopul instruirii elevilor prin invatare si
evaluare a performantelor obtinute, intre cele trei procese
existand un raport de interdependenta.
       In procesul de predare profesorul comunica elevilor
informatii selectate pe baza unor criterii stiintifice, psihologice si
pedagogice ,le explica si le demonstreaza , angajand in acelasi
timp si elevii in acest proces, oferindu-le modalitati de a gandi si
de a actiona, stimuland astfel invatarea.

       Eficienta invatarii depinde in mare masura ,de calitatea

predarii, care se amelioreaza cunoscand rezultatele prin
evaluarea acestora. Predarea implica deci atat invatarea cat si
evaluarea.

        Interactiunea evaluarea initiala-predare-invatare-evaluare

se realizeaza prin strategii si metode didactice activ-participative,
care asigura dezvoltarea capacitatilor intelectuale, a aptitudinilor
si a atitudinilor.

        Evaluarea initiala este punctul de plecare in predarea noilor

cunostinte, intrucat de cunostintele anterioare ale elevilor
depinde in mare masura intelegerea si insusirea noilor informatii,
precum si integrarea lor in sistemul anterior de cunostinte.
Predarea devine eficienta daca prin motivatia creata elevilor le
stimuleaza invatarea, iar prin evaluarea performantelor se
realizeaza optimizarea predarii si a invatarii.

        Calitatea factorilor umani sunt factori de crestere a

eficientei procesului de invatamant, care participa la procesul de
predare-invatare-evaluare , adica profesorii si elevii.
Competentele stiintifice de specializare ale profesorului,
aptitudinile sale psihopedagogice si metodice, constiinta
profesionala, receptivitatea fata de nou, conditioneaza cresterea
eficientei procesului de invatamant. Tot in aceasta directie au
influente si calitatile intelectuale ale elevilor, frecventa la cursuri,
pregatirea ritmica a lectiilor, seriozitatea in realizarea scopurilor si
a idealului de viata, folosirea unor metode rationale de invatare.

     Invatarea este 'o schimbare in comportamentul individual, ca

urmare a trairii unei noi experiente proprii'.
Menirea procesului de invatamant este sa angajeze elevii in
trairea de noi si noi experiente, organizate pedagogic, incat
acestea sa realizeze invatarea.

     Predarea :

-caracterizeaza munca invatatorului

-inseamna :-a planifica ,a proiecta producerea schimbarilor

dorite ;

                  -a preciza natura schimbarilor  a obiectivelor

urmarite).

                  -a determina continutul acestor schimbari

                  -a organiza si dirija producerea schimbarilor

                  -a organiza conditiile care favorizeaza schimbarile

                  -a aprecia nivelul la care se realizeaza schimbarile

asteptate- rezultate la invatatura.

Invatatorul :

-face cunoscut elevilor obiectivele invatarii;

pune elevii in relatie cu materia noua de invatat;

-organizeaza invatarea, creeaza conditii;

-impune succesiunea evenimentelor invatarii ( gradarea

sarcinilor, dozarea eforturilor).

-asigura aplicarea cunostintelor

-corecteaza greselile

     Predarea include si actiuni legate de planificare, proiectare,

reelaborare a continuturilor, confectionare a materiei didactice.
     Invatatorul poate adopta moduri diferite de prezentare a
materiei noi de invatat:

Se poate baza pe :

1.     intuitia senzoriala-aduce obiectele cunoasterii in fata

elevilor ( invatare senzoriala inductiva).

2.     reprezentare iconica-aduce substitute ale obiectelor si

fenomenelor( imagini,grafice,diapozitive,filme).

3.     reprezentare simbolica,verbalizata

4.     moduri cimbinate

     Invatarea =ansamblul de rezultate exprimate in termeni de

noi cunostinte, notiuni,idei,priceperi,deprinderi,modalitati de
gandire , de expresie, atitudini, comportamente.

     Invatarea poate fi perturbata de diversi factori (conditii) :

     Conditii interne :

Factori biologici :-ereditare,varsta,sex,dezvoltare fizica,stare de

sanatate

Factori psihologici :-nivelul intelectual, gandirea , limbajul,

memoria, imaginatia , vointa, personalitatea.

    Conditii externe :

-obiectivele scolare

-continuturi

-metode, procedee,strategii

-personalitatea profesorului, mediul scolar. Timpul scolar

-familia.
     Evaluarea :

In didactica moderna , procesul de invatamant are si o a treia

finctie.

Evaluare :

-completeaza ciclul de interventie al invatamantului asupra

elevului ;

-ajuta la luarea deciziilor pentru imbunatatirea desfasurarii

procesului de invatamant ;

-introduce imbunatatiri, ajustari cerute de mersul predarii si

invatatrii.

     Eficienta invatamantului special este cu atat mai mare cu cat

se urmareste ca invatarea sa nu se limiteze numai la asimilarea
de cunostinte , ci sa se puna accent pe formarea de
COMPORTAMENTE,ATITUDINI, STARI EMOTIONALE, REACTII
MOTIVATIONAL-VOLITIONAL.

3.Caracterul formativ-educativ al procesului de invatamant

    Procesul de invatamant  nu este centrat numai pe distribuirea

cunostintelor , a simplei transmiteri si asimilari de cunostinte.

Exemplu :  Astfel incat fiecare disciplina care se preda in

invatamantul primar urmeaza sa dezvolte anumite capacitati sau
procese psihice.

-matematica-gandirea

-limba romana-capacitatea de exprimare

-disciplina artistica-imaginatia

-educatie fizica- capacitati fizice

-lucrul manual-motivatia muncii

= stimularea curiozitatii, a spiritului de observatie, a inteligentei ,
creativitatii, limbajului, motivatiei.

   Momentele afective , care insotesc predarea , vin sa

influenteaze dezvoltarea -atitudinilor

                                                                                               
                               -convingeri

                                                                                               
                               -conduite

     Procesul de invatamant constituie principalul mijloc de

educatie , de pregatire pentru munca si viata.

!!!  Instruirea si educatia ( mediate scolar) reprezinta un efort

de ajutorare si modelare a dezvoltarii individului.

     Procesul de invatamant nu-si dezvaluie de la sine valoarea lui

formativa si educativa.

     Invatatorul trebuie sa creeze situatii de invatare.

-sa puna in valoare intreaga incarcatura etica, sociala, estetica a

continutului literar-artistice.

-sa acorde atentie calitatii continuturilor

predate( selectie,esentializare,actualizare,concret).

-sa aleaga metode adecvate

-sa asigure o intensa participare a elevului.

-sa asigure o mai buna personalizare a invatarii si a predarii,

adapatare la particularitatile elevilor.

4.Activitatea scolara formativa in vederea achizitionarii si

consolidarii abilitatilor si deprinderilor pentru citit-scris la
diferite categorii de deficiente. Abilitatea manuala ,
pregrafia si grafia-etape ale insusirii scrisului. Etapele
insusirii cititului la copilul cu deficiente. Citit-scrisul in
Braille. Particularitati ale citit-scrisului in cazul copiilor cu
surdo-cecitate.

      In insusirea citit-scrisului o importanta deosebita o are

relatia fonem-lexem-grafem.

      Scrisul se dobandeste prin transformarea fonemului in

grafem, iar lexemul dobandeste valoarea atunci cand citirea il
transforma in fonem.

      Citit -scrisul este un rezultat al coordonarii corticale

superioare , o sinteza la nivel perceptiv motor.

      Citit = reprezinta actiunea de parcurgere a unui text pentru a

lua cunoastere de continutul acesteia. Face apel la un proces de
analiza si sinteza ,de aceea invatarea citirii presupune o
maturizare perceptiva ( 6 ani0 ; la d.m. este afectata in cea mai
mare masura cursivitatea datorita particularitatii perceptiilor
fragmentare si a inteligentei deformate.

      Citirea =presupune urmatoarele etape :

1.     identificarea indicilor vizuali ai cuvintelor

2.     decodarea lexemelor

3.     recunoasterea gruparii cuvintelor intr-o propozitie

4.     intelegerea mesajului scris ca un totunitar.

  Scrierea = presupune identificarea cuvintelor din sistemul

lingvistic determinarea fonemelor componente, gasirea
corespondentului grafic al acestora pe care sistemul motor sa-l
execute.

  Scrisul presupune:

1.     conceperea scrisului
 2.     apare elementul motor

3.     perceperea vizuala in faza finala

  in scoala speciala formarea deprinderilor de citire presupune

precedarea sau insotirea exercitiilor de citire de :

-corectarea tulburarilor de pronuntie

-educarea auzului fonematic

-antrenarea bagajului de reprezentari verbale

-dezvoltarea si activarea vocabularului.

     Pentru scriere:

a.      reprezentari spatiale de forma ,marime, directie

b.     antrenarea psihomotricitatii, motricitatii fine.

        Tipuri de exercitii premergatoare scolii

Citirea dupa imagini colorate se constituie ca etapa a

prealfabetizarii , pe care copii o parcurg cu interes.

Exercitii de imitare a zgomotului facut de unele fiinte , lucruri

( sarpe, vant0.

        Deprinderea pentru citit-scris la copilul d.m.

     Citit-scrisul  implica atat deprinderi simple ( elemente grafice)

cat si cele complexe ( activitatea de scriere) sunt importante
exercitiile sistematice de scriere, de memorare a unor miscari.

     Importanta abilitatii manuale - pentru pregrafie

1. Exersarea gesturilor fundamentale.

   a) Gestul rectiliniu

-activitatea trebuie sa debuteze cu exercitii de imitare a gesturilor
executate de profesor, acesta trebuie sa conduca bratul copiilor
care nu sunt capabili sa imite.

-activitatea trebuie sa inceapa cu gesturi ample pana se ajunge la

cele implicate in actul grafic

-executarea gesturilor trebuie verbalizata.

Exemplu :

     Pentru gestul orizontal : se deseneaza de profesor o casa in

stanga si scoala in dreapta. Copilul intai cu degetul , apoi cu
creionul marcheaza drumul de acasa la scoala.

     Pentru gestul vertical : profesorul puncteaza pe hartie trasee

verticale de lungimi diferite , iar elevii unesc punctele cu creioane
colorate.

     Pentru gestul rotativ : exercitii de insurubare-desurubare

                                         Exercitii dupa sabloane, cercuri.

2. Exersarea dezvoltarii coordonarii motrice

-introducerea atei in ac

-insirarea de margele, joc cu bile

-contur de sablon

-colorare,puzzles

-desen

-trasarea unor grafeme in aer, apoi pe hartie.

     La lectiile de citit-scris ( cls I-II ) la d.m. se folosesc procedee

ale metodei globale ( exemplu : procedeul recunoasterii globale a
unor cuvinte intregi, scrise cu litere de tipar -pentru copiii aflati in
stadiul preoperational al gandirii). Asociate cu obiectele denumite,
pentru ca apoi sa se treaca la analiza elementelor din care se
compuneau cuvintele respective.Ca avantaje sunt :

-evitarea esecului

-caracterul individual al exercitiului

-afectivizare

      In analiza dezvoltarii abilitatii de a citi si a scrie se disting 3

etape importante :

1.     Etapa preabecedara :

-         sunt solicitate operatiile de analiza si sinteza, copilul este

solicitat sa desparta cuvinte in silabe, sunete - iar pe de alta
parte sa ajunga la unirea silabelor- la cuvinte.

-         Scolarul realizeaza ca fiecare cuvant are o anumita

semnificatie - desemneaza un obiect, un fenomen.

2.     Etapa abecedara:

-         scolarul poseda capacitatea de a stabili raporturi intre foneme

si grafeme.

3.     Etapa postabecedara :

-se realizeaza fluent citit-scrisul.

     La d.m. este dificil datorita ca:

-presupune efort fizic si intelectual

-atentie distributiva ( prelucrare fonetica a cuvintelor asociere

fonem-grafem).
-pentru a forma deprinderi la d.m. sunt foarte
importanteexercitiile sistematice de scriere , de memorare a
miscarilor efectuate.

     La predarea diferitelor obiecte de invatamant este necesar sa

se asigure insusirea temeinica a unor notiuni de baza.

Mariana Rosca -de exemplu :

Insusirea citirii :

-uneori,d.m. intampina dificultati pentru ca notiunile 'inceput' ,

'sfarsit' nu sunt suficient de clare.

     Astfel copilul indica la intamplare pozitia unui sunet in cuvant.

Exemplu : in prima etapa : exercitii pe material static( indica cu

un creion )

                 In a doua etapa folosirea unor stimuli succesivi

( batut din palme).

La copilul d.m. :

La citit- intampina dificultati in recunoasterea literei si realizarea

legaturii dintre litera si sunetul corespunzator.

In scris-dificultatea apare in reproducerea oricarui act motor.

Dificultati:

-omiterea cuvintelor de legatura

-adaugiri de grafeme( datorita inertiei proceselor nervoase)

-repetitii de cuvinte ( apare fenomenul de perseverare)

-exprimare lacunara, superficiala.

     Cifrele se invata mai usor, dar apar dificultati la orientarea in
spatiu.

     Metoda fonetica analitico-sintetica

Etape :

1.     separarea propozitiei

2.     impartirea propozitiei in cuvinte si separarea cuvantului

care contine sunetul nou

3.     impartirea in silabe a cuvantului

4.     descompunerea silabei in sunete si studierea sunetului nou

( fonem)

5.     prezentarea si studierea literei de tipar

( grafem)  corespunzatoare sunetului nou.

6.     compunerea silabei care contine litera noua ( din alfabetul

decupat0 , apoi compunerea cuvintelor si a propozitiei.

7.     citirea silabelor, cuvintelor si a propozitiei.

8.     citirea coloanelor de cuvinte din abecedar

9.     prezentarea literei si scrierea grafemului , scrierea literei in

intregime , a cuvintelor care contin aceasta litera.

     In activitatea cu copiii orbi-surdo-muti , exporarea mediului

inconjurator, prin plimbari si excursii, permite cunoasterea reala a
obiectelor, concomitent cu invatarea numelui acestora-educatorul
scrie cuvintele in palma copilului.

     Este fundamental contactul cu lumea , stabilit cu

ajutorul analizatorului tactil.

Copilul trebuie sa inteleaga ca fiecare lucru are un nume , iar

folosirea limbajului presupune si intelegerea acestuia.
     Este importanta constientizarea faptului ca fiecare obiect sau
actiune sunt reprezentate prin cuvinte, litere sau grafeme.

     Dupa ce sunt insusite bazele limbajului, se trece la lectura,

scris si calcul. Este de inteles folosirea limbajului Braille si a unor
proteze auditive, acolo unde este cazul.

     Mana joaca un rol fundamental in receptia stimulilor din mediu

si indeplineste functia de organ de transmisie cu ajutorul gestului
si dactilologiei.

Metodologia educationala in surdocecitate :

1.     cunoasterea nemijlocita a lumii inconjuratoare

2.     insusirea gesticulatiei

3.     formarea capacitatii de folosire a semnului dactil

4.     formarea deprinderilor de citire si scriere

Alfabetul punctiform in relief cu 64 semne. Grupul fundamental,

este format din 6 puncte. Alfabetul este alcatuit pe principiul
decadelor ( 4 decade).

     La insusirea citi-scris in Braille participa 4 analizatori.

     Prin intermediul analizatorului auditiv se realizeaza

discriminarea fonetica , iar prin cel verbal-kinetic se ajunge la
descompunerea cuvintelor in foneme si comprehensiunea lui ca
unitate semantica, ceea ce permite transpunerea in scris sub
forma de grafeme cu ajutorul analizatorului tactil si kinestezic.

     Citirea tactila se realizeaza cu ajutorul unor receptori tactili

situati in extremitatile degetelor-fovee tactila.

     Grafemele sunt reproduse ( prin intepare) pe partea opusa a

foii ;directia de scriere este de la dreapta la stanga, iar a citirii
este de la stanga ca urmare a intoarcerii foii.
La deficientii de vedere -etape ale insusirii citi-scrisului in
Braille

1.     Etapa pregatitoare

-dezvoltarea perceptiv-motrica generala

exemplu de exercitii :

-ex.pentru echilibru static

-ex.de orientare in spatiu

-ex.de dezvoltare a miscarii mainii si a motricitatii fine

-ex.de explorare tactila a obiectelor , de formare a notiuni

specifice

     2. Etapa preabecedara

-centrata pe cunoasterea ,analiza, diferentierea, familiarizarea si

operarea cu elemente pregrafice ale semnului Braille, precum si a
instrumentelor de scris

-punctul ca forma

-numarul de puncte

-pozitia punctelor

-foaia de scris-forma , dimensiunea ei

-placuta B

-pozitia in care trebuie tinut pentru a facilita scrierea

-exercitii pentru educarea tactil-kinestezica

-exercitii de formare si exersare a capacitatii de organizare a

spatiului mic.
     3. Etapa abecedara

-se trece trptat la invatarea scrierii si citirii

-la noi in scoala speciala ordinea in care se invata alfabetul Braille

este urmatoarea : criteriul accesibilitatii si a legaturii logice :

a,c,b,p,m,v,u.

-alfabetul Braille

     4. Etapa postabecedara

-fixarea,consolidarea si automatizarea alfabetului Braille.

La deficientii de auz-etape ale insusirii citit-scrisului 

-se recomanda folosirea analizei si sintezei cuvantului dupa

imaginea labiovizuala si kinesteziilor articulatiilor
corespunzatoare.

-in cazul copiilor cu resturi de auz este bine saa ne folosim de

resturile auditive ale acestora ( proteze auditive).

-in conditiile deficientei de auz, abecedarul trebuie sa fie alcatuit

astfel incat sa contribuie la :

1. insusirea articularii

2. insusirea labiolecturii

3. dezvoltarea auzului

4. dezvoltarea constructiei gramaticale a limbajului in vederea

facilizarii comunicarii verbale intre surzi si auzitori.

5.Specificul formarii competentei de calcul aritmetic la

copilul cu deficiente. Formarea conceptului de numar
natural. Numeratia. Operatia cu numere naturale.
 Specificul rezolvarii problemelor la diferite tipuri de
deficiente.

    

Locul , scopul si importanta predarii aritmeticii in scoala ajutatoare

     Scopul  predarii acestui obiect in scoala ajutatoare este in primul rand de a

asigura insusirea constienta si temeinica de catre elevii intarziati mintali a unui
volum de cunostinte si de deprinderi aritmetice echivalent in linii generale
volumului insusit de elevii scolii generale in decurs de 4-5ani .

     In al doilea rand , aritmetica urmareste sa constituie la dezvoltarea psihica

generala a copilului intarziat mintal , precum si la corectarea deficientelor lui
psihice , in special la corectarea deficientelor proceselor si gandire .

     Totodata , aritmetica urmareste sa contribuie si la educarea elevilor precum

si la familiarizarea lor cu diferitele aspecte ale vietii cotidiene .

     Din punct de vedere instructiv , importanta predarii aritmeticii consta in

faptul ca prin acest obiect de invatamant elevii isi insusesc un sir de cunostinte
si-si formeaza priceperi si deprinderi cu caracter aritmetic foarte necesar in
viata lor de toate zilele.

     Din punct de vedere educativ-corectiv , importanta aritmeticii consta in

faptul ca ea e un mijloc deosebit de bun pentru dezvoltarea psihica generala a
intarziatilor mintal pentru corectarea deficientelor lui psihice si pentru educarea
acestor elevi. Astfel , contribuie la dezvoltarea gandirii , a limbajului , a
atentiei , a memoriei , a spiritului de observatie , la precizarea si largirea
reprezentarilor elevilor .

     Din punct de vedere practic , la aritmetica , elevii primesc cunoastinte ce-si

gasesc aplicarea in viata cotidiana si isi formeaza deprinderi absolut necesare
pentru munca din atelierele scolii si pentru munca lor ulterioara din productie .
In acest scop, sunt deosebit de utile mai ales urmatoarele forme de activitate :
calculul oral , rezolvarea problemelor , studiul unitatilor de masura , materialul
de geometrie intuitiva , exercitiile practice de cumparaturi , vanzari , masurari ,
cantariri, orientari in spatiu si in timp, exercitiile de cunoastere a preturilor
cuventite .

Dificultatile intampinate de deficientul mintal in insusirea cunostintelor

aritmetice pot fi grupate in doua categorii:

1. Dificulati de ordin general , determinat de deficientele comune ale elevilor

intarziati mintali.
 2. Dificultati individuale , determinate de deficentele specifice ale unor elevi.

1. Deficientele de ordin general sunt urmatoarele:

     a) Dificultati determinate de nedezvoltarea si tuylburarea proceselor de

gandire :slaba dezvoltare a gandirii logice, capacitatea scazuta de abstractizare
si  generalizare  , posibilitatile reduse ale acestor elevi de a realiza comparari,
analize si sinteze, diferentieri. Datorita deficientelor amintite elevii intarziat
mintali inteleg cu greu numeratia , continutul si componenta numerelor si
despre raporturile intre marimi ,isi insusesc cu greu operatiile aritmetice ,
procedeele de calcul si diferitele notiuni aritmetice . Cele mai mari greutati
intampina in intelegerea si rezolvarea problemelor si in insusirea diferitelor
reguli, concluzii definitii sau formule , acestea implicand in mai mare masura
procesele de generalizare si abstractizare.

     b) Dificultati determinate de slaba dezvoltarea a vorbirii , care se manifesta

la aritmetica prin capacitatea scazuta a elevilor de a intelege continutul
problemelor , prin capacitatea lor scazuta de a se exprima , prin saracia
vocabularului , prin lipsa de claritate , corectitudine si coerenta in exprimare.

     c) Dificultati determinate de nedezvoltarea si deficientele mai mult sau mai

putin accentuate a celorlalte procese psihice a memoriei , a atentiei voluntare, a
posibilitatilor de percepere , a posibilitatilor elevilor de a-si forma reprezentari.

     Deficientii  mintal memoreza si retin cu greu si numai dupa multe repetari,

materialul de aritmetica , manifesta posibilitati scazute de a se concentra in
mod voluntar si pe o anumita durata in directia ceruta , au capacitate redusa de
a percepe corect si de a-si forma reprezentari clare si precise .

     De exemplu: datorita slabelor posibilitati de a-si forma reprezentari spatiale

corecte, se rtemarca greutati serioase in insusirea cunostintelor de geometrie.

2. Dificultati determinate de particularitatile dezvoltarii elevilor din punct de

vedere afectiv-voluntar , precum si datorita altor trasaturi ale personalitatii lor.

     Unii elevi intarziati mintal intampina greutati in invatarea aritmeticii si

datorita unor deficiente individuale: defecte de vorbire , tulburari de motricitate,
hipoacuzie , tulburari de conduita , instabilitate psihica si motrica.

     Printre greutatile intampinate la aritmetica de catre D.M. se semnaleaza

uneori si asa numitele cazuri de acalculie . Aici se incadreaza elevii care obtin
rezultate relativ bune in insusirea cunostintelor celorlalte obiecte de invatamant,
precum si in activitatile practice , dar care manifesta o imposibilitate de insusire
a cunostintelor de aritmetica . Aceste fenomene apar insa in cazuri rare.

     Particularitati specifice ale predarii aritmeticii la deficientul mintal

1  Profesorul trebuie sa cunoasca particularitatile elevilor

2. sa acorde o deosebita atentie municii individuale

3. sa foloseasca pe scara larga pricipiul intuitiei

      In folosirea materialului didactic la aritmetica trebuie sa se respecte

urmatpoarele criterii:

a)      materialele didactice sa fie adecvate nivelului dezvoltarii elevilor si etapei

de scolarizare . La clasele mici , in prima etapa , materialul didactic va
servi nu numai pentru insusirea notiunilor aritmetice , dar si pentru
precizarea si largirea reprezentarilor , precum si pentru
stimularea  interesului fata de aritmetica , pentru formarea unei atitudini
afective pozitive . Materialul didactic trebuie sa fie usor de manuit .
Treptat la clasele mari , materialul didactic va deveni tot mai schematic .

b)      folosirea catorva variante de materiale didactice pentru fiecare ,notiune

sau cunoastinta noua . Acesta permite ca generalizarile sa se realizeze pe
baza desprinderii elementelor comune si astfel ele sa devina mai
inteligibile pentru elevi.

     Materialele didactice prezentate in scopul realizarii unei generalizari

aritmetice trebuie sa difere intre ele in privinta aspectelor nesentiale, pentru
aritmetica : felul lor , asezarea lor , aspectul lor exterior  etc. Numarul optim de
materiale didactice ce pot fi folosite intr-o lectie de comunicare de noi
cunoastinte e de minimum 2 si maximum 4.

c)      Materialul didactic la aritmetica nu trebuie folosit excesiv si in

permanenta , ci trebuie treptat inlaturat pe masura fixarii cunoastintelor
de catre elevi.

d)      Materialul didactic in predarea aritmeticii , poate fi folosit in 2 moduri :

-         in mod frontal- demonstrativ pentru intreaga clasa

-         in mod individual , dat in mana fiecarui elev.

e)se impune adesea individualizarea materialului concret dat in mana elevilor

, in raport cu posibilitatile de manuire ale materialului .

f)    materialul didactic trebuie sa asigure perceperea lui concreta si clara ,

precum si analiza lui din punctul de vedere al scopului propus.

g)Foarte important pentru stimularea interesului pentru colectionarea si

confectionarea materialului didactic.
4. O alta cerinta e transmiterea cunostintelor in concordanta cu preocuparile
elevilor, cu activitatile lor zilnice,  precum si cu cerintele instruirii in diferite
etape de scolarizare.

 5. In scopul inlatrurarii tendintei de invatare mecanica si a stereotipiei in

invatarea materialului de aritmetica , se impune cu necesitate varierea
continutului lectiilor ,  prin varierea exercitiilor si a problemelor , precum si a
procedeelor didactice utilizate.

6. O alta cerinta e repetarea multipla  si in forme variate , la intervale scurte de

timp a materialului parcurs.

7. Este foarte necesar sa se acorde importanta deosebita si verificarii

sistematice si temeinice a cunostintelor de aritmetica , precum si aprecierii lor in
raport cu deficientele dezvoltarii elevilor si cu greutatile pe care acestia le
intampina.

8. In cadrul fixarii si recapitularii cunostintelor o deosebita importanta se va

acorda organizarii muncii independente a elevilor, in scopul formarii
deprinderilor de calcul independent . Lucrarile pentru munca independenta se
pot da sub doua forme:

     a) a unei lucrari de control , aceeasi pentru intreaga clasa

     b) sub forma de lucrari individuale , pe grupe de elevi sau chiar pentru
fiecare elev in parte , diferentiate in   raport de posibilitatile lor .

 9. Foarte important pentru insusirea corecta a notiunilor ariitmetice e folosirea

frecventa a compararilor intre elementele asemanatoare si a opunereii acestor
elemente , aceste procedee ajutand la desprinderea esentialului .

De exemplu e util sa se opuna frecvent exercitiile cu termeni reversibili in cadrul

operatiilor aritmetice , sau cele cu termeni asemanatori.

  2+3=5                            10 * 2= 20                                    2+3 =5

  3+2=5                             2*10 = 20                                   12+3=15

  5-2=3

  5-3=2

     La fel se dovedeste utila fixarea concomitenta a exercitiilor privind operatiile

inverse : adunarea si scaderea , inmuiltirea si impartirea .

10+5                  2*3
5+10                  3*2

15-5                        6: 3

15-10                  6:2

     Opunerea repetata a operatiilor aritmetice inverese ajuta elevul sa-si

insuseasca mai temeinic cunostintele , sa stabileasca o legatura logica intre
termeni si rezultatul operatiei , legatura care usureaza retinerea mai fidela a
materialului .

10 . Pentru stimularea interesului fata de aritmetica e necesar a-i face pe elevi

constienti de importanta practica a insusirii cunostintelor.

11. O atentie mare se va acorda si temelor date elevilor pentru acasa :

a) temele  pentru acasa  sa fie cat mai asemanatoare cu cele efectuate in

clasa , sa nu se deosebeasca de ele prea mult nici din punct de vedere al
continutului , nici al formei de prezentare;

b) in cazul diferentelor mari intre elevi se impune diferentierea temelor pentru

acasa.

Metodele predarii aritmeticii

      Metodele principale : explicatia , demonstratia, conversatia, exercotiul ,

munca cu manualul , iar pentru lectiile specifice de repetare si de verificare
-metode de repetare si de verificare a cunostintelor .

a)      Explicatia  trebuie sa conduca gandirea elevilor spre descoperire .

Metodica predarii numeratiei si a operatiilor aritmetice cu numere naturale  

 A . Perioada premergatoare predarii primelor numere

Principalele notiuni pe care trebuie sa le primeasca elevul in acesta perioada

sunt:

a)      notiuni de orientare in spatiu : aici -acolo , aproape -departe , sus-jos ,

dreapta -stanga.

b)      Notiuni despre marimea obiectelor : m ic-mare , lung-scurt, lat-ingust ,

mai mare-mai mic.

c)      Notiuni despre greutatea obiectelor : greu-usor , mai greu -mai usor.

 d)      Notiuni despre cantitatea obiectelor: mult-putin , mult-nimic, egal ,
cateva.

e)      Notiuni despre forma obiectelor : rotund , patrat , triunghi , dreptunghi.

f)        Notiuni de timp : dimineata , ziua ,m seara, noaptea .

     Ca activitate scrisa se realizeaza scrierea elementelor componente ale

cifrelor : puncte , linii, carlige , ovale , jumatati de ovale , etc. Pe caietul de
aritmetica.

     Se pot organiza activitati atractive si interesante , in scopul formarii si

precizarii la elevi a primelor notiuni aritmetice  si al dezvoltarii lor motrice.

Aceste activitati sunt: desenari , modelari , conturari , hasurari , sortari de

obiecte pe grupe , completari de lacune , potriviri dupa asemanari , aranjari
intr-o anumita ordine , exercitii de comparari si diferentieri ale diferitelor
materiale concrete sau ilustratii.

     Trebuie organizate si plimbari in natuira.

      Intr-o lectie se pot da una -doua notiuni aritmetice , iar in continuare se

mai realizeaza un exerciotiu practic manual: cu material didactic , de sortare ,
de grupare sau scriere unui semn pe caietul de aritmetica . E potrivit astfel sa
fie asociate notiuni perechi sau opuse , de exemplu notiunile : sus-jpos, stanga-
dreapta , mare-mic .

     Un exemplu de plan de lectie din perioada pregatitoare

Subiectul lectiei:

a)      formele rotund si patrat

b)      activitatea manuala : conturare si colorare in interiorul contururilor

scopul lectiei :

familiarizarea elevilor cu notiunile " rotund" si "patrat" .Dezvoltarea abilitatii

manuale a elevilor . Dezvoltarea atentiei si a spiritului de observatie.

Metode : demonstratia , explicatia , exercitiul , conversatia ,

Material didactioc : formele respective decupate in carton de format mic si mare

( cele de format mic se pun in cutii individuale , care se impart elevilor) .
Obiectele de forma rotunda si patrata . Plansa cu desenele diferitelor forme .
                                                          

Desfasurarea lectiei

I. Organizarea clasei pentru lectie

      Asigurarea disciplinei in clasa . Pregatirea materialului didactic necesar in

lectie .

II. Verificarea temei dce acasa si a cunostintelor elevilor

III. Anuntarea temei de acasa si a cunostintelor elevilor

     Astazi va voi arata niste desene pentru a invata ceva nou , apoi veti desena.

IV.Comunicarea cunostintelor     

Profesorul arata desenul cu forma rotunda si anunta :- Copii, acest desen are
forma rotunda . Ce forma e acesta ?(rotunda )

Se cere repetarea denumirii de catre cativa elevi .

-         cautati si voi in cutiile voastre forma rotunda !

Se controleaza cum au lucrat copii.

-         Forma e aceasta ?

Se prezinta apoi cateva obiecte rotuinde , cerandu-se copiilor sa spuna

denumirea obiectelor si forma lor ( minge rotunda , mar rotund , cerc rotund ) .

Se cere elevilor sa recunoasca forme rotunde in clasa , apoi sa spuna alte

obiecte cunoascute de aceeasi forma .

     Profesorul arata apoi desenul cu forma de patrat si anunta :

-Copii aceasta forma se numeste patrat . Ce forma este aceasta ?

     Se cere repetarea denumirii de cativa elevi . Se discuta cu elevii si se

constata practic , masurandu-se marginile , ca aceasta forma are 4 margini la
fel de mari .

-         cautati si voi in cutiile voastre un patrat. Contureaza-l.

 -         Ce forma este aceasta ? Se prezinta apoi alte
patrate  din carton , sarma , pe hartioe , cerand
elevilor sa spuna denumirea  formei .

     Se cere elevilor sa gaseasca in clasa astfel de forme .

      Se prezinta plansa cu diferite forme geometrice , cerand catorva elevi sa

arate si sa denumeasca formele invatate : rotund, patrat .

     Se face pregatirea pentru scris . Se explica modul de lucru : vor contura pe
margine formele de pe banca , apoi le vor colora in interior. Elevii lucreaza . se
controleaza si se corecteaza individual lucrarilor elevilor .

V. Fixare

- Ridicati toti desenul de forma rotunda! Ce forma ati aratat?

- Ridicati toti desenul de forma patrata ! Ce forma ati aratat?

-Ce forme ati invatat azi ?

- Ce lucruri au forma rotunda ? Dar patrata?

VI. Teme pentru acasa

 Sa contureze formele respective dupa model si sa le hasureze.

Notiunea de numar la d.m

      De obicei , asimilarea numeratiei ( in limitele 1-10 sau 1-20) se verifica prin
posibilitatea copilului de a indica un sir de obiecte in succesiunea cifrelor
denumite , iar mai tarziu de a numara " din ochi" fara a parcurge fiecare unitate
in parte .

     Un nivel superior este atins atunci cand copilul este bcapabil sa reproduca in
sens invers sirul cifrelor invatate .

      La copiii d.m. , aceste procedee de fixare si de verificare a numeratiei nu

sunt suficiente .

      O autentica asimilare a notiunii de hnumar exista atunci cand copilul este
capabil sa desprinda relatiile existente in seria numerica .

Dificultati intampinate de d.m .

-cand li se cere sa num,ere ( cu sau fara sprijin pe obiecte) incapand de la 1 , ci
de la un numar dat ;

-cand li se cere sa num ere invers

- cand li se cere sa spuna este inainte sau dupa un numar dat .

       De o importanta mare in formarea conceptului de numar este insusirea

prealabila a unor termeni cantitativi: mult, putin , mai mult , mai putin.

       Educarea capacitatii de analiza si sinteza , care constituie baza operatiilor

mai complexe ale gandirii este o sarcina importanta a in scoala speciala.

     In acest scop, sunt utile exercitii sistematice , in cadrul diferitelor discipline ,
de stabilire a diferentelor dintre obiecte din ce in ce mai asemanatoare si a
asemanarilor dintre obiecte din ce in ce mai deosebite.

     Sunt , de asemenea , utile exercitii de clasificare a anumitor obiecte sau

fenomene , in functie de criterii diferite .

Profesoruol trebuie sa aiba in vedere ca d. m. sesizeaza greu diferentele si mai

ales asemanarile dintre obiecte si fenomene studiate .

     Profesorii din scoala speciala nu pot considera ca o notiune este insusita

atunci cand elevul o utilizeaza sub aspectul unor sabloane verbale .

     La predarea diferitelor obiecte de invatamant este necesar sa se asigure

insusirea temeinica a unor notiuni de baza .

     De exemplu: -insusirea citirii -uneori d.m. intampina dificultati nu datorita

incapacitatii de a realiza analiza fonetica , ci fiidca notiunile "inceput", "mijloc",
"sfarsit" , cuvantului nu sunt suficient de clare . Astfel copilul indica la
intamplare pozitia unui sunet in cuvant.

Exemplu:

Prima etapa: exercitii pe material static ( indica cu un creion)

A doua etapa : folosim stimuli succesivi ( batai din palme, clopotel).

     In formarea unei operatii aritmetice , ca actiune mintala , punctul de plecare

il constituie  actiunea externa , obiectuala.

In acest proces se vor produce transformari semnificative sub raport cognitiv.

!!! Invatarea sensului operatiei parcurge 3 etape:
1. - operatia se traduce prin actiunea efectiva - interventie directa ce va fi
exprimata prin simbolul corespunzator
2. -se renunta la manipularea obiectelor - operatia presupunand o cautare

Exemplu: cat trebuie adaugat la .? Pentru a obtine .?

3. etapa de abstractizare -scriereasi citirea operatiei pe care deja am dedus-

o

exemplu: ADUNAREA (conceptul de adunare)

1. in planul actiunii materiale ( sub forma miscarii externe ) , prin

deplasarea unei multimi de obiecte la lata -copilul le va cosidera
impreunate
2. in planul limbajului extern -procesul isi pierde aspectul concret
3. in planul intern -procesul de transpunere in plan mintal a operatiei de
adunare (verbalizare)

-copilul adauga la primul termen al 2-lea termen verbalizand ( 3 si cu 1 fac 4)

-se va remarca conceptualizarea operatiei -copilul face abstractie de concret - a
generalizat operatia si prin exercitiu se produce AUTOMATIZAREA OPERATIEI

      Aceasta schema trebuie transpusa didactic printr-om metodologie adecvata

particularitatilor de varsta , dar si a gandirii lor- proiectarea activitatii didactice
individualizate , adaptate .

Conditii:

-         orice achizitie matematica trebuie realizata ca pe o

achizitie insotita de cuvant

-         copilul trebuie sa beneficieze de o experienta concreta

variata

-         situatiile de invatare trebuie sa favorizeze dezvoltarea

experientei cognitive a copilului

-         dobandirea unei anumite structuri matematice

trebuie  sa fie rezultatul unor actiuni concrete cu
obiecte , imagini;
 -         dobandirea reprezentarilor conceptuale sa decurga din
actiunea asupra obiectelor pentru a favoriza
reversibilitatea si interiorizarea operatiilor aritmetice.

     Schema formarii unui concept

1. Contactul copil-obiect

-curiozitatea copilului fata de noutati il determina sa intarzie asupra obiectelor,

sa le observe

2. Explorarea actionala in care copilu descopera diverse atribute ale unor

obiecte, iar cunoasterea analitica il va conduce spre sistematizarea calitatilor.

3. Explicativa-copilul intuieste si numeste relatiile dintre obiecte , clasificarea ,

ordoneaza, sesizeaza si observa echivalente cantitative

4. Dobandirea conceptului desemnat prin cuvant

-cuvantul constituie o esentializare a tuturor datelor senzoriale si ale

reprezentarilor si are valoare de concentrat privind clasa de obiecte pe care o
denumeste -copilul verbalizeaza experienta senzorial-perceptiva.

     Fundamentale in formarea conceptului de numar sunt dupa Piaget si

bruner Inhelder.

-clasificarea in grupe omogene si neomogene

-compararea grupelor de obiecte, stabilirea deosebirilor si a asemanarilor ,

serierea.

     Numarul este expresia unor caracteristici obiective ale lucrurilor si este o

insusire de grup.

     Procesul de formare a unui numar natural presupune 3 etape:

Elevii trebuie antrenati si condusi:

-sa observe

-sa grupeze

-sa separeu

-sa compare
-sa identifice

-sa clasifice = diferite obiecte ( bile, betisoare, jucarii) dupa anumite criterii
insusirii.

     De la manipularea dirijata a obiectelor concrete , elevii au trecut la

reprezentarea lor grafica si apoi la numar, cu simbolul lui cifra.

     Numerele nu sunt altceva decat simple ,etichete verbale' asociate unor

multimi concrete.

     Cele 3 etape ce trebuie realizate integral si obligatoriu pentru insusirea

conceptului de numar.

1.      procesul de formarea prin adaugarea unei unitati

2.      valoarea cantitativa a numarului nou format

3.      locul fiecarui numar / in sirul natural al numerelor trebuie

desfasurate prin:

-demonstratii cu- material obiectual , desene , imagini- imbinate armonioase cu

elemente de joc.

       Datorita particularitatilor perceptiei si reprezentarii apar dificultati.

Recomandat este sa se folosesca material didactic gradat, de la contactul

nemijlocit cu mediul, cu obiecte concrete la cele semisimbolice.

-mentinerea elevilor l numaratul cu ajutorul obiectelor, degetelor poate intarzia

formarea reprezentarilor numerice=baterea pasului pe loc poate consolida
manifestarile de V.G.

     pentru formarea R numerice, a reprezentarilor de multime sunt necesare

materiale din ce in ce mai schematice.

     In scoala speciala pentru d.m. mai mult decat la senzoriali invatarea
aritmeticii elementare trebuie legata de aspectele utilitare ale vietii cotidiene.

     Invatarea aritmeticii in scoala speciala trebuie sa beneficieze de o ampla

perioada pregatiroare:

-         sa se formeze R spatiale

-         -psihomotricitatea
invatarea trebuie sa fie ludica , cu afectivizarea puternica si trezeasca si sa
dezvolte interesul pentru lectiile de aritmetica.

     Aceasta perioada pregatitoare de un semestru;

-copilul trebuie sa sculte invatatorul , sa execute ce i se cere

-copilul trebuie invatat sa lucreze in grup

-sa capete deprinderi in a folosi tabla, caietul de aritmetica ( la d.v., alfabetul

Braille prima decada, cubaritmul pentru calcul, rigleta de socotit).

-este perioada de prim contact profesor-elev

profesorul trebuie sa cunoasca:

-         particularitatile fiecarui elev

-         nivelul R

-         nivelul R cu care vine si care de regula sunt gresite

-         nivelul deprinderilor

Exercitii pentru formarea R spatiale, completate cu cele de la desen, educatie

fizica, TTL.

Se formeaza unele elemente de limbaj specifice disciplinei, mai mult , mai putin,
la fel etc.

Ex - notiuni in care implica aditiune la pozitiv.

Tulburarile de calcul

     Raporturile dintre diferentele de organizare spatio-temporale i tulburare de

calcul prezinta interes stiintific si practic prin faptul ca notiunile de spatiul, timp,
alaturi de numar si operatiile aritmetice constituie premizele elaborarii cadrului
gandirii.

      Fata de invatarea citit-scrisului , in matematica apare o dificultate in plus

pentru ca directia de derulare este de la dreapt la stanga cat si de la stanga la
drepta .

De la stanga la dreapta in scrierea si citirea numerelor incepand cu clasa si

ordinul cel mai mare si in asezarea numerelor in operatiile efectuate in scris ,
unele apar frecvent erori in asezarea ordinelor de acelasi fel unele sub altele ,
mai ales cand  intervin operatii cu mai multi termeni .

EX: 435+

        26     ( gresit)

435+

   26

De la dreapta la stanga in descompunerea numerelor pe clase si ordin .

Exemplu: 342647

425+                                  425-

326                                     326

751                                        99

     Invatarea notiunilor spatiale : dreapata -stanga, sus-jos, inainte-inapoi,

intre, la mijloc, in fata-in spate , in afara- inauntru , trebuie sa ocupe un loc
important in matematica destinata deficienei mintale .

     Ele concura la invatarea conceptului de numar , a numeratiei si calculuilui ,

precum si in desfasurarea tehnicilor de calcul , fazele de calcul de adunare
-scadere presupune orientarea sus-jos , dreapta -stanga.

     Ex: se foloseste pentru stabilirea unui numar pe scara valorica , succesor-

predecesor ( dreapta -stanga).

- Ridicati toti desenul de forma rotunda! Ce forma ati aratat?

- Ridicati toti desenul de forma rotunda! Ce forma ati aratat?

      Nr.7

_ _ _  6_ _ 7 _ 8_  

-         urmeaza dupa 6

-         se afla inaintea lui 8

-         este situat intre 6 si 8

      exercitii cu sageti

nr. 4

3   4   5

      Exercitii cu completari de numere

__ __ __ 8   __

9 __ __

3  __ __ __ __

      Lant de operatori

Inaintea lui 5                 dupa 5

      Incercuiti vecenii

3        4  6

7    2   9

5    8    1

      Spune vecinii nr.

__ 2 __

__ 5 __

__ 7 __

                  Exercitii de relatie -inaltime intre 2-3-4 copii ( mai mare , mai mic ,
mijlociu), are loc relatia de tranzitivitate.

     Compararea a doua lungimi din care una este dreapta si alta curba , def.
mintal declara ca ele sunt la fel , lund in consideratie ca punctele de plecare si
sosire sunt identice .

     Perceperea , recunoastere figurilor geometrice si reproducerea lor grafica se

realizeaza cu dificultate.

     Dificultati in realizarea ( cercului , dreptunghiului, romb, elipsa, triunghi) si

tulburari de organizare temporala se reflecta in procesul de invatare a unor
elemente de3 matematica la nivelul numarului , numeratiei , rezolvarea de
probleme.

      Achizitia numarrului trebuie sa se bazeze pe succesiunea temporala.

Numerele au un nume si calcul se vorbeste .

Vocabularul matematic al def. mintal este in general mai redus iar intelegerea
lui are un caracter partial , neacoperind in totalitate semnificatia adecvata.

     Numarul in cazul def. mintal nu are valoare de simbol . Numarul in cele mai
multe cazuri reprezinta o simpla asociatie , evocare inspirata din viata practica :
ex nr.5- degetele de la o mana, nr.1300 . nr Dacia.

     Def. mintal realizeaza corect operatia matematica 5-2 deoarece el asociaza

aceasta operatie cu cuvantul "luat" sau cu gestul "a lua" folosit de catre
profesor .

 Operatiile matematice trebuie sa se efectueze in ordinea :

-operatii pe multimi

-operatii pe simboluri ; grafice ( desene)

- operatii simboluri ( abstracte) ( +,- , * ,).

  Neintelegerea simbolurilor matematice duce in mod direct la esecul

operational.

     Apare la def. mintal in confuzie sau neintelegerea simbolurilor "+" , cu "*",

"+" cu  "_" , "_" cu "=".

      Formarea competentei de calcul aritmetic al copilul cu def. mintal

   

  Formarea si dezvoltarea abilitatilor matematice in etapa de calcul , constituie

problema fundamentala a metodologiei aritmeticii destinata deficientilor mintal.

   Intre etapa de formare a abilitatilor matematice si cea de calcul propriu-zis

nu trebuie sa existe o ruptura , o discontinuitate sau chiar o simpla continuitate
liniara in care expresiile matematice si calculul sa exprime actiune si operatiile
logico- matematice concrete care formeaza scheletul abilitatilor aritmetice
specifice si generale.
     Acest mod de organizare a invatarii va inlatura in parte multe din
dificultatile care survin in achizitia numarului, numeratiei, calculului.

     Procesul de formare a achizitiilor aritmetice este un proces continuu,

permanent, prezent in toate palierele invatarii, sub o forma sau alta, fiind
considerat ca un obiectiv major al activitatii de invatare a matematicii.

      Cercetarile demonstreaza caracterul limitat al intelegerii conceptului de

numar si a conceptelor matematice in general.

Abilitatile aritmetice formeaza un ansamblu de priceperi, indemanari, aptitudini,

cautari, ce decurg din actiunea directa cu obiectele , explorand potentialul
senzorial si perceptiv al def. mintal.

     Numarul nu trebuie sa-l primeasca copilul din afara , el trebuie sa-l

descpere in propria sa activitate , in viata sa , iar calculul nu trebuie considerat
un scop in sine , ci ca un mijloc de structurare a gandirii prin cucerirea si
organizarea materiei, calculul nu trebuie sa vina din exterior , ei trebuie sa
apara in mod natural din viata activa a scolii.

     Pentru formarea structurilor  perceptiv-motrice este necesar sa se dezvolte

o suita de abilitate.

1.      abilitatea de a tria , selecta , formarea grupurilor de obiecte , a multimilor

dupa anumite criterii ( culoare , forma ,l dimensiune).

2.      abilitatea de identificare a obiectelor , multimilor

3.      abilitatea de apreciere globala , cantiotativa, calitativa

4.      activitatea de grupare , asociere a obiectelor in perechi , ordonarea, clasare

, seriere.

Abilitatea de triere , selectare si formarea multimilor este preniara.

Nu se poate incepe achizitia numarului fara a prezenta aceasta abilitate de

triere, selectare , separat dintr-o multime a unor obiecte dupa anumite criterii.

     Traseul obiect- multime -numar este obligatoriu in masura in care numarul

este conceput ca o proprietate a multimii. Manipularea obiectelor nu este
suficienta pentru formarea conceptului de numar.

     Fiecare numar se obtine pe baza aceleasi legi si anume adaugarea unei

unitati la numarul precedent.

     Schemele ne sunt de folos la numarare- concept de numar

////

/ / / /        /

  8           1   =  9

/ / /              /

/ / /              /  /

   6                3   =9

Pe baza schemei copilul poate invata usor "geografia numarului" , folosin inloc
de cercuri , jetoane de diverse culori.

     Conceptul de numar esten o constructie mintala rezultat dintr-un act de

cunoastere complexa. Def. mintala parcurge un traseu pana sa ajunga sa
determine sinteza , care este numarul.

 Etape: gruparea obiectelor , formarea perechilor , relatia de ordine , clasarea ,

serierea.

     Notiunea de pereche ne sugereaza numarul 2 , dar mai important ne

conduce la descoperirea binterdependentei care exista intre doua multimi.