Modul 19.

Boli infecțioase
și nursing specific

CURS nr. 2
Partea 1

Activitatea antiepidemică
Imunoprofilaxia
Prof. RUXANDRA RADU
1980
Variola
POLIOMIELITA
eradicată în viitorul apropiat ?
Poliomielită - sechele Poliomielită – eliminarea la nivel mondial
BOLI EMERGENTE LA NIVEL MONDIAL
în perioada 1973-2003
1973 Rotavirus Enterită/Diaree
Cryptosporidium Enterită/Diaree
Ebola Febră hemoragică virală
Legionella Boala legionarilor / „Febra legiunii”
virus Hantaan Febră hemoragică virală cu sindrom renal
Campylobacter Enterită/Diaree
1980 HTLV-1 Limfom 1994 Hendra virus Boli respiratorii
1981 Toxin prod. S.aureus Sindromul șocului toxic 1995 Hepatitis G Hepatită
1982 E.coli 0157:H7 Sindromul hemolitic uremic 1995 Herpesvirus-8 Sarcomul Kaposi
1982 HTLV-II Leucemie 1996 vCJD prion boala Creutzfeldt-Jakob
1982 Borrelia burgdorferi Boala Lyme 1997 Avian influenza (H5N1) Influenza
1983 HIV SIDA 1999 virus Nipah Encefalită
1983 Helicobacter pylori Ulcerul peptic 1999 virus West Nile Encefalită
1988 Hepatitis E Hepatită 2001 BT Bacillus anthracis Anthrax
1989 Hepatitis C Hepatită 2003 SARS-CoV Coronavirus
1992 Vibrio cholerae O139 Holera
PREVALENȚA HIV LA ADULȚI, 2012
 PANDEMII DE GRIPĂ
H2N2 H2N2
H1N1 H1N1
Pandemic
H3N8 H3N2 H1N1
1895 1905 1915 1925 1955 1965 1975 1985 1995 2005 2010 2015

1889 1900 1918 1957 1968 2009

Russian Old Hong Kong Spanish Asian Hong Kong Pandemic
influenza influenza influenza influenza influenza influenza
H2N2 H3N8 H1N1 H2N2 H3N2 H1N1

H9* 1999
H5 1997 2003
H7 1980 1996 2002

„Și vreau ca acel tip să fie

1955 1965 1975 1985 1995 2005 testat pentru boala Lyme”
Reproduced and adapted (2009) with permission of Dr Masato Tashiro, Director, Center for Influenza Virus Research, National Institute of Infectious Diseases (NIID), Japan.
De la 1976 la 1999…
de la Philadelphia la Bovenkarspel
• Expoziţie florală: Westfriese flora
• Bovenkarspel, Olanda
• 77061 vizitatori
• 188 cazuri, 17 decese
• 2 fântâni arteziene contaminate cu L.
pneumophila
• 136 cazuri (1 singură vizită)
• Perioada de incubaţie: 2-19 zile

• Congres american – veterani război

• Nov. 1976
• Hôtel Stratford-Bellevue
Philadelphia
• Aprox. 4400 participanţi
• 221 cazuri, 34 decese
• Sistemul de climatizare
• Perioada incubaţie 2-10 zile pentru 97% din cazuri
Den Boer, Emerg Inf Dis, 2002, 8; 37-43.
Fraser, NEJM, 1977, 297, 11189-97
DEFINIŢIE
Activitatea antiepidemică Condiţionarea focarului infecţios
reprezintă toate măsurile • Factorii direcți (obligatorii)
complexe adoptate în Sursa de infecție
practica medicală pentru a Calea de transmitere
limita și lichida bolile Receptivitatea colectivă
infecțioase. • Factorii indirecți
Naturali
Economico-sociali
Vectori
Regulamentul Sanitar Internațional,
Geneva 2016

• Furnizează un nou cadru pentru

coordonarea acţiunilor în caz de
evenimente care pot constitui urgenţe de
sănătate publică de importanţă
internaţională
Trichinella spiralis
Examen trichinoscopic
ACTIVITATEA ANTIEPIDEMICĂ
Două categorii:
• Activitate antiepidemică
preventivă

• Activitate antiepidemică
combativă
(lupta în focar de boală
infecţioasă)
Caracter
• Permanent
• Obligatoriu
• Planificat
ACTIVITATEA ANTIEPIDEMICĂ
preventivă
1. Studierea profilului epidemiologic al
populaţiei
2. Supravegherea epidemiologică a populaţiei
3. Neutralizarea riscului epidemiologic
reprezentat de purtătorii de germeni
patogeni
4. Supravegherea calităţii igienice şi sanitarea
elementelor de mediu care se pot constitui în
căi de transmitere a agenţilor patogeni
5. Operaţii profilactice de dezinfecţie,
dezinsecţie, deratizare
6. Imunizări profilactice ale populaţiei
7. Educaţia pentru sănătate a populaţiei în
domeniul prevenirii bolilor infecţioase
ACTIVITATEA ANTIEPIDEMICĂ
1. Studiul profilului epidemiologic al populaţiei
• Statistic şi epidemiologic al Rasă / etnie pentru populația generală în SUA
morbidităţii infecţioase în perioadele
anterioare
• Studiul calităţii elementelor de mediu
care asigură transmiterea bolilor
infecţioase
• Evaluarea profilului ocupaţional al
populaţiei şi a standardului de
dezvoltare economică
• Evaluarea profilului educaţional
general şi a celui cultural-sanitar al
populaţiei
ACTIVITATEA ANTIEPIDEMICĂ
2. Supravegherea epidemiologică a
populaţiei
• Obiectiv:
– depistarea precoce a bolilor
infecţioase
• Surse:
– informaţii provenite de la
populaţie
– informaţii de la personalul
medico-sanitar
– depistarea bolilor infecţioase
prin triaj epidemiologic
ACTIVITATEA ANTIEPIDEMICĂ
3. Triajul epidemiologic

Efectuat de medic sau personal mediu care caută:

– Febra
– Erupţii cutanate
– Diareea
– Icterul sclero-tegumentar
– Angina

Tipuri de triaj:
1. permanent
2. zilnic
3. periodic
4. ocazional
Tipuri de TRIAJ EPIDEMIOLOGIC
1. TRIAJUL PERMANENT
Pe toată durata activităţii cabinetului de
consultaţii
Important în:
consultaţiile pediatrice
perioade epidemice: viroze respiratorii, boli
prevenibile prin vaccinare
Policlinici – triaj unic pentru diferite cabinete
Organizarea circuitului bolnavilor în
dispensare policlinice, spitale – evitarea
contactului persoanelor cu BI cu cele care au
altă patologie
Spaţii special amenajate la intrarea în unitate
– cei suspecţi sau bolnavi de BI – examinaţi în Ordinul nr. 555/2020 privind aprobarea Planului de măsuri pentru pregătirea spitalelor în
izolator – domiciliu sau spital, după caz contextul epidemiei de coronavirus COVID-19, a Listei spitalelor care asigură asistența medicală
pacienților testați pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 în faza I și în faza a II-a și a Listei cu spitalele de
suport pentru pacienții testați pozitiv sau suspecți cu virusul SARS-CoV-2.
Tipuri de TRIAJ EPIDEMIOLOGIC
2. TRIAJUL ZILNIC
Colectivităţi de preşcolari (creşe, cămine, grădiniţe)
Colectivităţi de Personalul blocurilor
Spaţii special amenajate:
Creşe: termometrizare zilnică
preşcolari alimentare
Cămine, grădiniţe: termometrizare doar la copiii La intrarea în La intrarea în
suspecţi sau bolnavi; la toţi contacţii unui caz apărut, colectivitate blocul alimentar
pe durata incubaţiei maxime Copiii transportaţi cu
Examen clinic: tegumente, mucoase, conjunctive maşina – examinaţi la Pentru fiecare tură
Anamneza: contact cu bolnavi de BI, sau prezenţa domiciliu, înainte de a
semnelor, simptomelor de BI se urca în maşină
Colectivităţi săptămânale: în ziua în care copilul este
adus din mediul familial
3. TRIAJUL 4. TRIAJUL OCAZIONAL
PERIODIC La constituirea oricărui tip de colectivitate
(tabere, şantiere, sanatorii, staţiuni
• Şcoli – după balneoclimaterice)
fiecare vacanţă la prezentare în aceste unităţi, apoi
• Se repetă la 2 zilnic
săptămâni Subiecţii suspecţi – izolaţi în
infirmerii, se solicită consult medical
În cazul focarelor epidemice din
colectivităţi de copii
- zilnic, pe toată durata supravegherii
focarului
- examen clinic şi de laborator al
contacţilor
ACTIVITATEA ANTIEPIDEMICĂ
Neutralizarea riscului epidemiologic reprezentat
de purtătorii de germeni patogeni
• Obiectiv – limitarea transmiterii
• Măsuri de asanare a purtătorilor de bacterii
• Dificil pentru infecţiile virale persistente
• Măsuri de izolare morală

Purtători temporari:
- meningococ,
- Bacil dizenteric, Purtători cronici:
- Virusuri hepatitice,
- virus holeric, - HIV,
- stafilococ - bacil tific,
- bacil difteric
Marie Mallon 1904-1938
47 de cazuri, 3 decese
Purtător sănătos
Carantină
DISTRIBUŢIA GEOGRAFICĂ A
INFECŢIEI PERSISTENTE CU VHB

Prevalența HBsAg

Ridicată (≥8%)
Intermediară (2-7%)
Scăzută <2%)
Număr de purtători cronici de VHB (milioane)

Sursa: Division of Viral Hepatitis, CDC Sursa: OMS 2000

HEPATITA C
O problemă mondială
~170 milioane de persoane infectate
3-4 milioane cazuri noi/an EUROPE
9M WESTERN
PACIFIC
62 M
EASTERN
NORTH & MEDITERRANEAN
SOUTH 21 M
AMERICA
SOUTHEAST
13 M ASIA
32 M
AFRICA
32 M

AUSTRALIA
0.2 M

Weekly Epidemiological Record. N° 49, 10 December 1999, WHO

MĂSURI DE IZOLARE MORALĂ
• Tentativa de asanare a portajului Siguranța transfuzională
• Examene medicale periodice
• Schimbarea locului de muncă a purtătorilor din sectoarele la risc • HTLV I şi II
(alimentar, apă potabilă, medical, institutii de copii) • HIV 1 şi 2
• Informarea purtătorului asupra comportamentului pentru a evita
transmiterea • Treponema pallidum
• Interdicţia de comercializare a produselor alimentare obţinute în • Virusuri hepatitice B şi C
gospodăria purtătorului
• Dezinfecţie periodică a gospodăriei purtătorului
• Protectia contacţilor familiali sau profesionali ai purtătorului prin
imunoprofilaxie

Limitarea transmiterii prin sînge: • Eliminarea donării recompensate

Interdicţia donării de sânge • educaţia pentru donarea umanitară
Autodeclarare în caz de asistenţă medicală
• auto - transfuzia
Măsuri de igienă individuală (transmitere intrafamilială)
Măsuri faţă de contacţii sexuali
Măsuri de protecţie a contacţilor receptivi familiali
ACTIVITATEA ANTIEPIDEMICĂ
4. Supravegherea calităţii igienice şi sanitare a elementelor de mediu
- Igiena apei şi alimentului
- clorinarea apei potabile, irigaţii, recreaţie
- menţinerea standardelor pentru alimente
5. Operaţii profilactice de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare
Modul 19. Boli infecțioase
și nursing specific
prof. Ruxandra RADU

IMUNOPROFILAXIA
BOLILOR
INFECŢIOASE
DEFINIŢIA
IMUNOPROFILAXIA
este o măsură antiepidemică
(de sănătate publică)
efectuată cu scopul
PREVENIRII RĂSPÂNDIRII BOLILOR INFECȚIOASE
prin imunizarea
grupurilor receptive ale populaţiei.
IMUNITATEA
IMUNITATEA
IMUNITATEA
IMUNOPROFILAXIA
Sarcinile principale
 Reducerea incidenței (HVB, pertusis, oreion, rubeolă)
 Lichidarea morbidității (eliminarea maladiei din anumite teritorii: difteria, poliomielita, rujeola)
 Eradicarea maladiilor (variola)

Cost–eficacitatea imunoprofilaxiei
costul estimativ al Programului global de eradicare a variolei = 300 milioane dolari
 eficacitatea peste de 1 miliard de dolari în fiecare an (stoparea imunizării, măsurilor de carantină etc.)
 eradicarea globală a poliomielitei începând cu 2015 va da o economie de ≈ 3 miliarde dolari
 1 dolar cheltuit pentru producerea vaccinului MMR economisește 21 dolari
 1 dolar cheltuit pentru producerea vaccinului DTP economisește 29 dolari
IMUNOPROFILAXIA
Eradicarea variolei
●1966 – adoptat programul de eradicare de către OMS (1966 – 1976)
● 1967 – variola era înregistrată în 44 țări inclusiv în 31 cu caracter endemic (Brazilia,
majoritatea țărilor din Africa și 5 țări asiatice: Afganistan, India, Indonezia, Nepal, Pakistan).
Cazuri înregistrate ≈ 15 milioane în mediul 1,2 miliarde din populație
● 1970 – eliminarea variolei în 20 de țări din Africa Centrală şi de Vest.
● 1971 – Brazilia
● 1972 – Indonezia Concluzie: măsurile de sănătate publică folosite
● 1975 – țările asiatice pentru prevenirea și controlul bolilor infecțioase
● 1976 – Etiopia prin vaccinări sunt foarte cost-eficace.
● 1977, 26 octombrie – Somalia
● 1980, 8 mai – OMS a anunțat oficial eradicarea Globală a variolei.
ROLUL IMUNOPROFILAXIEI în prevenirea
răspândirii bolilor infecțioase

 Imunoprofilaxia a peste 30 boli infecțioase:

variola, difteria, tetanosul, pertusis, Tipurile de imunitate
poliomielita, rugeola, oreionul, rubeola,
infecţia cu Haemophilus influenzae tip b,
varicela, HVA, HVB, TB, infecţia
meningococică, pneumococică, gripa, EREDITARĂ
febra tifoidă, holera, rabia, encefalita (Pentru anumite
acariană, antraxul, febra galbenă, infecţia
rotavirală, tularemia etc. tipuri biologice) DOBÂNDITĂ
 Bolile infecţioase în prevenirea cărora
imunoprofilaxiei îi aparţine rolul principal NATURALĂ
se numesc boli prevenibile prin vaccinări. (de la mamă la copil,
ARTIFICIALĂ
 Imunoprofilaxia ca măsură de protecţie postinfecțioasă)
individuală: rabia, febra galbenă etc
ACTIVĂ PASIVĂ
IMUNOPROFILAXIA
Indicațiile de folosire
CLASIFICAREA VACCINURILOR
a imunoprofilaxiei
Inactivate
Vii atenuate
 Planice (obligatorii, (omorâte)
în masă)
Virale Bacteriale: Fracţionate
Corpusculare
OPV, MMR BCG, STI
 Epidemiologice
Proteice Polizaharidice
(pericol de Virale: Bacteriene:
răspândire – gripa, IPV, Pertusis, Din subunități a Pure: Infecțiile
de îmbolnăvire – antirabic, febra tifoidă, agentului patogen: meningococică,
HVA holera HVB, aP pneumococică, Hib
rabia, febră
galbenă). Anatoxine:
difteria, tetanosul, Conjugate
botulismul
IMUNOPROFILAXIA
Principiile şi metodele Sarcinile da bază
de obţinere a vaccinurilor
- asigurarea accesului populației;
Vaccinurile vii_ – E. Jennner, L. Pasteur - asigurarea calităţii (eficienţei şi inofensivităţii) vaccinurilor
- tulpini avirulente şi imunogene de agenţi utilizate, prin implementarea procedurilor de control a calităţii
patogeni) şi menţinerea în stare funcţională la toate nivelurile de
Vaccinurile inactivate – păstrare, transportare şi aplicare a vaccinurilor;
- Tº,
- asigurarea acoperirii vaccinale de peste 95% la nivel naţional,
- substanţe chimice (alcool, acetonă, formalina)
în grupurile de vârstă-ţintă ale populaţiei;
- microorganisme patogene şi produsele lor
inactivate şi imunogene - perfecţionarea supravegherii epidemiologice a bolilor
prevenibile prin vaccinare.
Obţinerea cantităţilor necesare de microorganisme
- Cultivare pe medii
- Metode biotehnologice
IMUNOPROFILAXIA
IMUNOPROFILAXIA
Totul despre VACCINUL
ANTIGRIPAL care se
administrează pe nas
IMUNOPROFILAXIA
Lanţul frig –
sistem de persoane şi echipament

Personal Echipament

Pentru producerea
temperaturilor joase –
Pregătirea
camere frigorifere,
personalului
frigidere, congelatoare

Pentru păstrarea
Atestarea şi licenţierea temperaturilor joase –
instituţiilor şi personalului containere
serviciului de imunizări
Pentru monitorizarea
regimului de temperatură
termografe, termometre,
indicatoare

Pentru transportarea
vaccinurilor
Indicatorul lanţului rece
 INDICATORUL
INDICATORUL CONGELĂRII PE FLACON

SUPREVEGHEREA
CONGELĂRII (0°C)
 Reacţiile adverse la vaccinare

Locale Sistemice Alergice

durere; febră; urticarie
edem ; cefalee; generalizată;
hiperem ie; indispoziţie; edem ul feţei
infiltrat; m ialgii; şi laringelui;
adenopatie; inapetenţă; respiraţie
noduli; artralgii; dispneică;
abcese; som nolenţă; encefalopatie
necroze. trom bocito- ;
penie; colaps;
paralizii şoc.
Pauză