ŞCOALA NAŢIONALĂ DE GREFIERI

ASPECTE DE PRACTICĂ NEUNITARĂ ÎN

ACTIVITATEA PARCHETELOR DISCUTATE
LA SEMINARELE DE FORMARE CONTINUĂ ÎN
ANII 2018-2019

Cuprins
1. Data sesizării organelor de urmărire penală. Organul întâi sesizat și data sesizării
acestuia (Col. 8 – R-4)...........................................................................................................2
2. Modalitatea de înregistrare a cauzelor cu autor necunoscut (A.N.) în aplicația ECRIS.
..................................................................................................................................................4
3. Înregistrarea în evidențele parchetului a dovezilor de prelungire a dreptului de
circulație pe drumurile publice.............................................................................................7
4. Înregistrarea în evidențele parchetului a minutelor și hotărârilor comunicate de către
instanța de judecată parchetului...........................................................................................9
5. Înregistrarea în evidențele parchetului a cererilor având ca obiect consultarea
dosarului în timpul urmăririi penale..................................................................................12
6. Evidenţierea în aplicația ECRIS a soluției de renunțare la urmărirea penală
neconfirmată de către judecătorul de cameră preliminară, în situația în care s-a dispus
clasarea de acesta.................................................................................................................14

1
 1. Problema de practică neunitară
Data sesizării organelor de urmărire penală. Organul întâi sesizat și data sesizării
acestuia (Col. 8 – R-4).

a. Opinia preliminară a formatorilor Școlii Naționale de Grefieri

Completarea coloanei 8 (Organul întâi sesizat și data sesizării acestuia) din R-4
(Registrul penal) în cazul sesizărilor externe se face prin raportare la data ștampilei aplicate,
iar în cazul procesului-verbal de sesizare din oficiu raportat la data cuprinsă în procesul-
verbal.
b. Motivarea opiniei preliminare:
Activitatea judiciară a organelor de urmărire penală este evidențiată corespunzător în
registre speciale și în sistemul ECRIS, prin grija personalului auxiliar de specialitate.
Necesitatea folosirii registrelor și, de curând, unui sistem informatic special adaptat activității
din parchete, își găsește justificarea în numărul ridicat de lucrări cu/fără caracter penal pe
care trebuie să le gestioneze o unitate de parchet anual. Din păcate încărcătura tot mai mare
de dosare și lucrări penale care au necesitat evidențieri în registrele penale a făcut ca unele
reguli de drept să fie încălcate prin aplicarea formalismului înregistrărilor. Așa și-a făcut
locul și prezenta problemă de înregistrare.
Pentru că, principial, activitatea de registratură desfășurată de personalul auxiliar de
specialitate din parchete trebuie să oglindească activitatea judiciară a organelor de urmărire
penală, apreciem că în rezolvarea prezentei probleme trebuie să se pornească de la legea
procesual penală, în principal de la modurile de sesizare a organelor judiciare.
În acest sens, reținem că sesizarea reprezintă modalitatea juridică prin care săvârșirea
unei fapte prevăzute de legea penală este adusă la cunoștința organelor judiciare.
Prin modurile de sesizare se înțelege formele sau modalitățile acceptate de lege prin
care intervine sesizarea organelor de urmărire penală. Sesizarea într-una dintre modalitățile
prevăzute de lege este o condiție indispensabilă începerii urmăririi penale [art. 305 alin. 1
C.proc.pen.].
În doctrină modurile de sesizare sunt clasificate în mai multe categorii1, dintre care ne
oprim la două:
1. Sesizarea externă (plângere, denunț, plângere prealabilă etc.), efectuată de subiecți
ce nu fac parte din categoria organelor judiciare, și sesizare internă (autosesizarea sau
sesizarea din oficiu), efectuată de către organele de urmărire penală.
2. Sesizarea primară, cu caracter de noutate absolută, care ajunge pentru prima dată la
cunoștința unui organ judiciar, și sesizarea complementară (sau derivată), cu caracter
subsidiar, întotdeauna ulterioară sesizării primare, transferând învestirea inițială la un alt

1
A. Zarafiu, Procedură penală. Partea generală. Partea specială, ed. 2, Editura C.H. Beck,
București, 2015, p. 335-336.

2
organ (declinarea de competență, regulatorul de competență, trimiterea cauzei la un alt
parchet etc.).
Dintr-o altă perspectivă, raportat la natura înscrisului prin care sesizarea organelor
judiciare se realizează, distingem între sesizarea prin înscris autentic (sesizarea din oficiu) și
sesizarea prin înscris sub semnătură privată (plângerea, denunțul etc.).
Față de aceste considerente de ordin teoretic, prin Data sesizării primului organ
sesizat (col. 8 din R-4) trebuie să se înțeleagă data reală la care organele judiciare au fost
sesizate, data la care organele judiciare pot desfășura activități specifice.
Astfel, dacă sesizarea este externă data este cea la care actul de sesizare a fost
înregistrat la organul de urmărire penală, întrucât numai din acest moment se consideră că a
fost învestit organul de urmărire penală. De altfel, în cazul plângerii, denunțului etc.,
înscrisuri sub semnătură privată care pot fi cu ușurință antedatate, data înscrisului este certă
numai din ziua când actul de sesizare a fost înfățișat organului de urmărire penală (chiar
necompetent), făcându-se despre aceasta mențiune pe înscris prin aplicarea ștampilei și
trecerea datei de primire. Așa cum s-a arătat și în Ghidul practic în domeniul managementului
activității grefierilor din parchete (pag. 30), „nu are relevanță faptul că plângerea, sesizarea
sau denunțul au fost inițial/depuse la altă instituție sau autoritate publică (ex.: Președintele
României), data sesizării fiind una singură, aceea a înregistrării la organul judiciar (s.n. I-
P.C, C-M.Ț) mai întâi sesizat”.
Din contră, în cazul sesizării interne data sesizării nu va fi cea care rezultă din
ștampila aplicată pe procesul-verbal de sesizare din oficiu, ci data întocmirii acestui act de
către organul de urmărire penală, act suficient per se pentru începerea și desfășurarea
urmăririi penale. Concluzia este susținută și de caracterul autentic al înscrisului-act de
sesizare, autenticitatea procesului-verbal de sesizare din oficiu referindu-se, printre altele, și
la data înscrisului. A aprecia altfel echivalează cu efectuarea de înregistrări în registrul penal
care să nu corespundă activității desfășurate de către organele de urmărire penală, să nu
oglindească fidel activitatea judiciară a acestora, putându-se ivi în practică situații în care
măsura începerii urmăririi penale in rem să fie înregistrată cu o dată anterioară celei trecute
în dreptul sesizării organului judiciar, ceea ce, în mod evident, este contrar naturii și ordinii
lucrurilor.
Prin urmare, completarea coloanei 8 (Organul întâi sesizat și data sesizării acestuia)
din R-4 (Registrul penal) se realizează în cazul sesizărilor externe raportat la data ștampilei
aplicate, iar în cazul procesului-verbal de sesizare din oficiu raportat la data cuprinsă în
procesul-verbal.

3
 2. Problema de practică neunitară
Modalitatea de înregistrare a cauzelor cu autor necunoscut (A.N.) în aplicația
ECRIS.

a. Opinia preliminară a formatorilor Școlii Naționale de Grefieri

Dosarele în care autorul nu este cunoscut se evidențiază cu bifă A.N. doar după
trecerea în evidența pasivă prin întocmirea/aprobarea referatului de către procuror.

b. Motivarea opiniei preliminare:

Potrivit „Procedurii de introducere a datelor în ECRIS pentru obţinerea formularelor

P1/P2”, la capitolul Gestionarea cauzelor cu autori necunoscuţi, sunt menţionate două cazuri
distincte:

Cazul I. Nu se cunosc încă autorii din dosar, dar cauza nu a fost trecută în evidenţa
pasivă.

Astfel, dacă dosarul cu autori necunoscuţi este în evidenţa activă, nu se evidenţiază în

coloana 24 (cauze cu A.N. rămase nesoluţionate), ci în coloana 18 (cauze rămase
nesoluţionate – fără cauze cu A.N.) a formularului statistic P1/P2.

Pentru ca o cauză să fie replicată în desfăşurătoarele statistice în modalitatea arătată

mai sus, se introduc informaţii în tab-ul 6 - Făptuitori/ Suspecţi/ Inculpaţi prin completarea
câmpurilor cu datele cunoscute, iar în câmpul Nume se va înscrie litera A, respectiv la
Prenume litera N, după modelul din exemplul de mai jos.

4
 Prin adăugarea informaţiilor, literele A şi N vor fi asociate denumirii de AUTOR
NECUNOSCUT şi va fi adăugat în lista din partea de jos a paginii.

Cazul II. Dosarul a fost trecut în evidenţa pasivă a cauzelor cu autori necunoscuţi,
prin întocmirea sau aprobarea referatului de către procurorul de caz.

Astfel, se va accesa tab-ul 6 - Făptuitori/ Suspecţi/ Inculpaţi, se va ridica AUTORUL

NECUNOSCUT din lista afişată în partea de jos a paginii şi se va accesa butonul Sterge.

În continuare se accesează tab-ul 1.a Informaţii generale şi se pune bifă în

checkbox-ul Dosar cu autori necunoscuţi.

Pentru salvarea informaţiilor se apasă butonul Salvează modificări. Din acest

moment, dosarul se numără la coloana 24 (Cauze cu A.N. rămase nesoluţionate la sfârşitul
perioadei) din formularul statistic P1/P2.

Dacă pe parcursul cercetărilor după trecerea dosarului în evidenţa pasivă a cauzelor cu

A.N. a fost identificat autorul faptei/faptelor, va fi necesară introducerea numelui şi
prenumelui acestuia în tab-ul 6 - Făptuitori/ Suspecţi/ Inculpaţi. În acest sens va fi necesară
debifarea checkbox-ului Dosar cu autori necunoscuţi, completarea câmpurilor referitoare la
Data descoperirii şi salvarea modificărilor.

5
 Când dosarul se trece în evidenţa pasivă, este recomandat ca la tab-ul 4 - Istoric
stadii urmărire penală şi soluţii în cauză să se adauge o soluţie intermediară (care nu are
bife) de tipul Cauză trecută în evidenţa A.N., a cărei dată să coincidă cu data
ordonanţei/referatului prin care procurorul a stabilit acest lucru.

Dintr-o altă perspectivă, la înregistrarea cauzelor în care autorul nu este cunoscut, se

impun a fi avute în vedere și următoarele ipoteze:
- Neindicarea în cuprinsul sesizării a autorului infracţiunii, nu conduce automat la
ideea că autorul nu este identificat.
- Este posibil ca autorul infracţiunii să fie cunoscut de organul de urmărire penală
sau identificat imediat după înregistrarea actului de sesizare. Apare astfel o
anomalie prin bifarea coloanei 24 (A.N.) întrucât, deşi autorul infracţiunii este
identificat, cauza figurează în evidenţa statistică cu A.N. deoarece în actul de
sesizare identitatea autorului nu a fost precizată.
- O altă anomalie poate apărea în situaţia inversă, în care în actul de sesizare este
indicat autorul (cauza se bifează în evidenţa statistică în sfera cauzelor cu autor
cunoscut), iar la scurt timp după înregistrare, organul de urmărire penală ajunge la
concluzia că nu acela este autorul infracţiunii.
- În aplicarea aceleiaşi opinii, să presupunem cazul în care în actul de sesizare
autorul infracţiunii nu este indicat prin nume şi prenume, ci prin alte elemente de
identificare, de exemplu: funcţionarul de la instituţia X a comis infracţiunea Y. În
acest caz, poate fi avansată o primă ipoteză conform căreia să se considere că
autorul nu este cunoscut atâta timp cât nu este identificat prin nume şi prenume şi
astfel s-ar aplica bifa în coloana 24. Dimpotrivă, poate fi avută în vedere și ipoteza
că autorul este identificat pe baza unor minime informaţii şi astfel s-ar aplica bifa
în coloana 18.
În principiu, între momentul sesizării şi momentul înregistrării unei cauze în evidenţa
cu A.N., trebuie să treacă o anumită perioadă de timp, având în vedere şi art. 12 şi 13 din
Ordinul comun nr. 12/C/2014 al P.Î.C.C.J. şi 56/2014 al M.A.I., pentru aprobarea Normelor
metodologice privind înregistrarea, evidenţa unitară, circuitul sesizărilor penale şi

6
coordonarea administrativă a activităţilor dispuse organelor de poliţie de către procuror.
Ordinul comun reglementează exact procedura pe care o parcurge din momentul sesizării
până în momentul înregistrării în evidenţa cu A.N., acesta din urmă fiind reperul obiectiv şi
neinterpretabil în raport de care o cauză este considerată ca fiind cu autor neidentificat şi
evidenţiată prin bifare în col. 24.
Astfel, indiferent dacă autorul a fost sau nu precizat în actul de sesizare, indiferent
dacă planul de anchetă prev. în art. 10 alin. 3 din Norme a condus la identificarea autorului
sau dimpotrivă au infirmat un anumit autor, în momentul trecerii cauzei în evidenţa cu A.N.,
prin întocmirea referatului de către procuror sau de către organul de cercetare penală cu
avizul procurorului, autorul infracţiunii nu este identificat. Aceasta înseamnă că toate
celelalte cauze care nu au finalizat procedura prevăzută de Ordinul comun nr. 12/C/2014 al
P.Î.C.C.J. şi 56/2014 al M.A.I., vor fi desfăşurate, după caz, în coloanele 18 – 23 din
formularele statistice P1/P2 (a se vedea în acest sens și Nota nr. 8146/02.11.2011 a P.Î.C.C.J.
– S.R.U.D).
Având în vedere toate aceste aspecte, se impune concluzia conform căreia dosarele cu
autor necunoscut se evidențiază cu bifă AN doar după trecerea în evidența pasivă prin
întocmirea/aprobarea referatului de către procuror.

3. Problema de practică neunitară

Înregistrarea în evidențele parchetului a dovezilor de prelungire a dreptului de
circulație pe drumurile publice.

a. Opinia preliminară a formatorilor Școlii Naționale de Grefieri

Dovezile de prelungire a dreptului de circulație pe drumurile publice se înregistrează
în Registrul de evidenţă a cererilor, reclamaţiilor, sesizărilor, plângerilor şi memoriilor
adresate parchetului R-34, cu indicativul VIII-1.

b. Motivarea opiniei preliminare:

Potrivit art. 2 alin. 1 lit. c din Legea nr. 554/2004, actul juridic „prelungirea dreptului
de circulaţie” are caracterul unui act administrativ unilateral individual emis de o autoritate
publică, în regim de putere publică, în vederea executării în concret a legii, care dă naştere,
modifică sau stinge raporturi juridice. Astfel, acest act nu este unul jurisdicţional, transformat
în act de urmărire penală sau judecată.
Cererea de prelungire de către procuror a dreptului de circulaţie vizează un drept al
persoanei cercetate asupra căruia procurorul decide în funcţie de dispoziţiile şi condiţiile
expres şi limitativ prevăzute de art. 111 din O.U.G. 195/2002 republicată, independent de
activităţile desfăşurate de organul de urmărire penală în scopul stabilirii existenţei faptei şi a
vinovăţiei autorului. De asemenea, reprezintă doar o chestiune incidentală, premergătoare în
cadrul procesului penal, a cărei soluţionare nu vizează însuşi fondul cauzei, modalitatea de

7
soluţionare a acestei cereri nefiind influenţată de stadiul cercetărilor penale, nici de rezultatul
acestora, ci de aspecte socio-profesionale, pierderea dreptului de circulaţie putând determina
pierderea locului de muncă ori alte consecinţe negative asupra titularului dreptului.
Totodată, potrivit Notei nr. 4246/8440/2011 a P.Î.C.C.J. – S.R.U.D., înregistrarea
cererilor de prelungire de către procuror a dreptului de circulaţie trebuie efectuată în Registrul
de evidenţă a cererilor, reclamaţiilor, sesizărilor, plângerilor şi memoriilor adresate
parchetului R-34, întrucât atribuţia conferită procurorului de prevederile art. 111 alin. 6 din
O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, nu are legătură cu
desfăşurarea activităţii de urmărire penală, actul prin care acesta soluţionează cererea de
prelungire a dreptului de circulaţie fiind unul strict administrativ.
Potrivit art. 131 alin. 1 din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor (R.O.I.P.)
publicat în M.O. nr. 1004 din 13.12.2019 ,,Plângerile şi sesizările prin care se reclamă fapte
cu caracter penal, precum şi dosarele primite de la organele de cercetare penală în care au
fost sesizate direct acestea se înregistrează în ordine cronologică în Registrul de evidenţă a
activităţii de urmărire penală şi de supraveghere a acesteia (R-4) (...). Numărul de
înregistrare va fi însoţit de indicativul "P" (penal).ˮ De asemenea, art. 133 alin 1 din
R.O.I.P. prevede că ,, Cererile, reclamaţiile, sesizările, plângerile, denunţurile şi memoriile
se înregistrează în Registrul de evidenţă a cererilor, reclamaţiilor, sesizărilor, plângerilor şi
memoriilor adresate parchetului (R-34), dându-se numere de înregistrare fără soţˮ, iar la
alin 2 faptul că ,, Toate celelalte categorii de corespondenţă se înregistrează în Registrul de
intrare-ieşire a corespondenţei (R-15), dându-se, cronologic, numere de înregistrare cu soţ
şi indicativele corespunzătoare din nomenclatorul arhivistic.ˮ
Pe de altă parte, art. 135 alin. 1 prevede că ,,Înregistrarea lucrărilor se face în sistem
partidă, în sensul că toate revenirile şi lucrările intermediare, solicitările şi primirile de
dosare sau de referate şi orice date în legătură cu lucrarea de bază se înscriu în mod
obligatoriu la numărul de înregistrare iniţial, astfel încât corespondenţa care se referă la
lucrări anterioare să nu primească numere noi de înregistrare.ˮ
Astfel, din coroborarea prevederilor art. 133 şi art. 135 alin. 1 din R.O.I.P. rezultă că
în Registrul de evidenţă a activităţii de urmărire penală şi supravegherea acesteia R-4, în
partida unui dosar penal, se înscriu în mod obligatoriu: revenirile şi lucrările intermediare,
solicitările, primirile de dosare sau de referate şi orice date în legătură cu lucrarea de bază.
Se constată astfel că art. 135 alin. 1 nu face referire la înregistrarea în partida
dosarului penal a unor eventuale cereri, plângeri sau memorii ale părţilor, chiar dacă acestea
sunt în strânsă legătură cu desfăşurarea activităţii de urmărire penală (de exemplu o cerere de
recuzare sau o plângere împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală).
De altfel, Registrul R-4 nici nu conţine rubrici pentru evidenţierea unor asemenea
cereri, iar Registrul de evidenţă a cererilor, reclamaţiilor, sesizărilor, plângerilor şi
memoriilor adresate parchetului R-34 conţine rubrica 5 – Numărul dosarului şi unitatea

8
căreia îi aparţine, ceea ce poate face posibilă evidenţierea oricărei lucrări în legătură cu un
anumit dosar penal, indiferent de obiectul concret al acesteia.
Şi, nu în ultimul rând, este vorba de o activitate efectivă a procurorului, care trebuie
evidenţiată ca atare în volumul de activitate al acestuia şi al unităţii.
Nomenclatorul arhivistic al grupării în dosare a documentelor întocmite în activitatea
Ministerului Public aprobat prin Ordinul nr. 24/1997 al Procurorului General al Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, clasifică la indicativul VIII – Activitatea de
primire a plângerilor, sesizărilor, reclamaţiilor şi cererilor cetăţenilor, de primire în audienţă,
relaţiile cu mass-media şi colaborare externă, punctul 1 - lucrările referitoare la Plângeri,
sesizări, reclamaţii şi cererile cetăţenilor, primite prin poştă sau audienţă, lucrările în legătură
cu soluţionarea acestora, listele cuprinzând persoanele propuse pentru a fi primite în audienţă
de către conducere.
Având în vedere aceste argumente, cererile de prelungire de către procuror a dreptului
de circulaţie se impun să fie înregistrate separat de dosarul penal, în Registrul R-34, cu
indicativul VIII-1 din Nomenclatorul arhivistic, un exemplar al ordonanţei prin care a fost
soluţionată cererea urmând să fie anexat la dosarul penal.

4. Problema de practică neunitară

Înregistrarea în evidențele parchetului a minutelor și hotărârilor comunicate de către
instanța de judecată parchetului.

a. Opinia preliminară a formatorilor Școlii Naționale de Grefieri

Minutele și hotărârile comunicate de către instanță parchetului, se înregistrează la
indicativul III-2 în Registrul R-15, dacă au legătură cu apeluri, contestații sau alte căi de atac
și la indicativul III-13 dacă sunt hotărâri în legătură cu analizarea şi verificarea legalităţii şi
temeiniciei acestora.

b. Motivarea opiniei preliminare:

Hotărârile judecătoreşti în care participarea procurorului este obligatorie (în cauzele
penale, civile şi de contencios administrativ) sunt emise de către instanţele de judecată şi
comunicate parchetelor în termenul legal. Acestea sunt repartizate procurorilor de către
conducătorii instituţiei, pentru analizare şi verificare.
Potrivit rezoluţiei conducătorului parchetului, procurorii efectuează verificarea acestor
hotărâri judecătoreşti, sub aspectul legalităţii şi temeiniciei, în vederea declarării căilor de
atac prevăzute de lege.
În majoritatea cazurilor, termenul de exercitare a căii de atac, potrivit legii, atât în
cazurile penale cât şi în cele civile, curge de la comunicarea minutelor/hotărârilor
judecătoreşti.

9
 Astfel, minutele hotărârilor judecătoreşti față de care pot fi formulate căi de atac, sunt
trimise parchetului şi înregistrate potrivit art. 133 alin. 2 din Regulamentul de ordine
interioară al parchetelor, în Registrul de intrare-ieșire R-15, în ordine cronologică, fiindu-le
atribuite numere de înregistrare cu soţ, urmate de indicativul III-13: „Diverse lucrări în
legătură cu activitatea judiciară”, din Nomenclatorului arhivistic al grupării în dosare a
documentelor întocmite în activitatea Ministerului Public şi al termenelor de păstrare al
acestora.
În cazurile (penale) în care au fost comunicate minutele, la o dată ulterioară sunt
comunicate parchetului şi hotărârile judecătoreşti care, după repartizare de către procurorul
ierarhic superior, sunt evidențiate în sistem partidă, la numărul de înregistrare inițial, având
legătură cu minuta înregistrată anterior, conform dispoziţiilor art. 135 alin. 1 din
Regulamentul de ordine interioară al parchetelor (R.O.I.P.) publicat în M.O. nr. 1004 din
13.12.2019, în vigoare cu data de 01.01.2020, potrivit căruia „înregistrarea lucrărilor se face
în sistem partidă, în sensul că toate revenirile şi lucrările intermediare, solicitările şi
primirile de dosare sau de referate şi orice date în legătură cu lucrarea de bază se înscriu în
mod obligatoriu la numărul de înregistrare iniţial, astfel încât corespondenţa care se referă
la lucrări anterioare să nu primească numere noi de înregistrare”.
După analizare aceste lucrări sunt arhivate, fiind „evidențiate statistic în formularul
statistic P4 – partea I, în coloanele 1, 2 şi 3, la număr participări în şedinţele de judecată,
număr participări în cauzele judecate şi număr hotărâri judecătoreşti verificate în vederea
exercitării căilor de atac”, aşa cum rezultă şi din Nota nr. 7806/13.06.2019 a P.Î.C.C.J. –
S.R.U.D., în care se concluzionează că „hotărârile judecătoreşti emise de instanţele de
judecată se evidenţiază statistic doar în formularul statistic P4 partea I, privind activitatea
judiciară în cauzele penale, civile şi de contencios administrativ.
Potrivit Ghidului orientativ pentru completarea formularelor statistice aprobat prin
Hotărârea Plenului C.S.M. nr. 69 din 16.01.2014, numărul hotărârilor examinate în vederea
exercitării căilor de atac (hotărârile verificate în cadrul activităţii judiciare curente) vor fi
însumate în col. 3. Prin activitate curentă se înţelege activitatea fiecărui parchet de analiză a
soluţiilor pronunţate de instanţă, efectuată de colectivul de procurori, de obicei săptămânal
sau în termenul de declarare a căii de atac, indiferent de nivelul instanţei sau a căii de atac
prevăzută în hotărârea verificată. Prin urmare, activitatea curentă nu se limitează la
hotărârile pronunţate în primă instanţă, cuprinzând activitatea judiciară în apel, recurs etc.
Nu reprezintă activitate curentă cea de verificare a hotărârilor pronunţate într-o perioadă de
timp (trimestru, semestru, an) în vederea întocmirii analizelor privind activitatea judiciară a
parchetului în semestrul sau anul respectiv.
Pe de altă parte, dacă după analizarea acestor hotărâri, procurorul apreciază că se
impune declararea unor căi de atac potrivit art. 408, 409 alin. 1 lit. a), art. 425 1 alin. 2 şi art.
434 alin. 1 din Codul de procedură penală, instanța de judecată va fi sesizată în termen legal

10
cu declarație de apel/contestație/recurs, prin înaintarea unei adrese în care se solicită şi
trimiterea dosarului la parchet pentru motivarea căii de atac.
În Nomenclatorul arhivistic sunt evidenţiate distinct și expres cu indicativul III-2:
„Declaraţiile de apel şi recurs, motivele acestora. Comunicări şi observaţii referitoare la
activitatea de apel şi recurs, sesizări privind deficienţele constatate la urmărirea penală sau
în legătură cu judecata”, faţă de indicativul III-13: „Diverse lucrări în legătură cu
activitatea judiciară.
Totodată, art. 133 alin. 2 din R.O.I.P. prevede că: „Toate celelalte categorii de
corespondenţă se înregistrează în registrul de intrare-ieşire R-15, dându-se, cronologic,
numere de înregistrare cu soţ şi indicativele corespunzătoare din nomenclatorul arhivistic”.
Aşadar, adresa prin care se comunică declararea căii de atac va fi înregistrată
corespunzător art. 133 alin. 2 din R.O.I.P. în Registrul de intrare-ieșire R-15, cu număr de
înregistrare par, urmat de indicativul corespunzător din nomenclatorul arhivistic în vigoare,
III-2.
Primirea dosarului de la instanța de judecată se va evidenția în sistem partidă (potrivit
art. 135 alin. 2 din R.O.I.P.), la numărul de înregistrare inițial (cel cu care a fost declarată
calea de atac), iar motivele vor fi, de asemenea, redactate și înaintate instanței de judecată cu
același număr de înregistrare.
Se observă, așadar, că nomenclatorul arhivistic face o distincție fără echivoc între
căile de atac, respectiv lucrările în legătură cu acestea și alte lucrări în legătură cu activitatea
judiciară.
Toate aceste lucrări sunt evidenţiate statistic în formularul P4 – Partea I, privind
activitatea judiciară în cauzele penale, civile şi de contencios administrativ, în coloanele 1, 2
şi 3, la număr participări în şedinţele de judecată, număr participări în cauzele judecate şi
număr hotărâri judecătoreşti verificate în vederea exercitării căilor de atac, precum şi în
coloanele 4-23 căi de atac declarate de procuror şi soluţionate de instanţa de judecată.
De asemenea, aceste lucrări sunt înregistrate şi în aplicaţia ECRIS, iar pentru a fi
numărate în formularul statistic P4 partea I, vor fi înregistrate ca lucrări de judiciar din
meniul „Lucrare” – „Înregistrare lucrare”, „Tipul lucrării – Judiciar”.
Introducerea la zi a lucrărilor în aplicaţia ECRIS este necesară pentru completarea
formularelor statistice, pentru generarea unor rapoarte sau situaţii utile pentru analiza
activităţii judiciare, precum şi pentru identificarea lucrărilor anterioare, în cazul în care
corespondenţa nou primită are legătură cu aceste lucrări.
În concluzie, față de argumentele de mai sus, minutele și hotărârile comunicate de
către instanță parchetului se înregistrează în Registrul de intrare-ieşire R-15, cu indicativul
III-2, dacă au legătură cu apeluri, contestații sau alte căi de atac și cu indicativul III-13 dacă
sunt hotărâri în legătură cu analizarea şi verificarea legalităţii şi temeiniciei acestora.

11
 5. Problema de practică neunitară
Înregistrarea în evidențele parchetului a cererilor având ca obiect consultarea
dosarului în timpul urmăririi penale.

a. Opinia preliminară a formatorilor Școlii Naționale de Grefieri

Cererile având ca obiect consultarea dosarului, se evidențiază în Registrul de evidenţă
a cererilor, reclamaţiilor, sesizărilor, plângerilor şi memoriilor adresate parchetului R-34, cu
indicativul VIII-1 din Nomenclatorul arhivistic.

b. Motivarea opiniei preliminare:

Potrivit art. 36 alin.1 din Regulamentul de ordine interioară al parchetelor publicat în
M.O. nr. 1004 din 13.12.2019, Secţia de resurse umane şi documentare: „exercită atribuţiile
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind structura şi organizarea
parchetelor, evidenţa personalului Ministerului Public şi administrarea carierei acestuia,
precum şi atribuţiile privind activitatea de analiză, studii şi documentare juridică, (…) de
registratură şi arhivă şi coordonează aceste activităţi desfăşurate de celelalte parchete”.
De asemenea, prin adresa nr. 1904/30.01.2012 a Consilierilor procurorului general
din cadrul P.Î.C.C.J., întocmită ca urmarea îndrumărilor solicitate de P.C.A. Constanţa, se
comunică faptul că „cereri ale părţilor prin care solicită informaţii în legătură cu stadiul
cercetărilor penale aflate în curs de soluţionare (ex.: dacă s-a început urmărirea penală,
dacă o persoană fizică sau juridică face obiectul vreunei cauze penale, stadiul acesteia, dacă
s-au efectuat ori urmează să se efectueze anumite acte de cercetare penală) nu se vor
înregistra la dosarul penal al procurorului nici dacă sunt formulate de părţi, alte persoane
fizice, O.N.G., persoane juridice, etc. şi nici dacă sunt formulate de mass-media şi se vor
considera petiţii (memorii, sesizări, solicitări) (pag. 1, alin.2).
Totodată, prin aceeaşi adresă (pag. 3, alin. 3), se precizează că: „cererile de
eliberare copii acte de urmărire din cauza penală aflată în lucru sau dintr-o cauză penală
soluţionată nu se vor înregistra la dosarul penal şi nu se vor soluţiona ca fiind în legătură cu
dosarul penal, ci ca petiţii, memorii, solicitări”.
Opiniile expuse mai sus sunt reluate şi astfel întărite prin Nota nr. 12492 din data
de 8 decembrie 2015 a Secţiei de resurse umane şi documentare din cadrul P.Î.C.C.J., în care
se precizează că: “Registrul R-34 priveşte toate cererile adresate parchetelor care nu au un
registru special, incluzând cererile în legătură cu actele dosarului, petiţiile de orice fel,
memoriile şi alte sesizări decât cel penale” (pag. 2, alin. 4), în acest registru fiind
înregistrate: “toate cererile, nu numai cele în legătură cu cauzele penale, scopul acestui
registru fiind tocmai de a evidenţia separat, între numeroasele categorii de corespondenţă,
cererile de orice fel” (pag. 3, ultimul aliniat), fiind „irelevant dacă cererea priveşte dosare
aflate pe rol sau soluţionate” (pag. 4, alin. 2).

12
 În concluzia Notei menţionate se arată că: „la toate parchetele cererile în legătură
cu dosarele penale formulate de participanţii în procesul penal se înregistrează în Registrul
R-34, care este destinat tuturor categoriilor de cereri, cu excepţia cererilor de informaţii de
interes public”.
Aşadar, având în vedere adresele şi notele emise de Secţia de resurse umane şi
documentare din cadrul P.Î.C.C.J. ca entitate de îndrumare, rezultă că cererile de consultare
dosar sau eliberare de copii ale soluţiilor ori actelor de urmărire penală sau a cererilor prin
care se solicită informaţii privind dosarele penale se înregistrează în Registrul de evidenţă a
cererilor, reclamaţiilor, sesizărilor, plângerilor şi memoriilor adresate parchetului R-34, cu
atât mai mult cu cât procedurile efectuate în soluţionarea acestor cereri presupun realizarea
unor activităţi suplimentare (cu un volum mare de activitate în unele cazuri) în dosarele
penale. În cazul înregistrării acestor cereri la numărul dosarului penal (în registrul R-4),
operaţiunile desfăşurate ulterior de către personalul implicat ar rămâne neevidenţiate statistic
în activitatea parchetelor, astfel încât eforturile depuse nu ar fi cuantificate.
După cum rezultă din Ordinul procurorului general al P.Î.C.C.J. nr. 11 din 27 ianuarie
2011, privind registrele şi condicile prevăzute în activitatea Ministerului Public şi potrivit
rubricilor conţinute, în Registrul de evidenţă a activităţii de urmărire penală şi de
supraveghere a acesteia R-4 se înregistrează doar actele şi măsurile organului de urmărire
penală efectuate în dosarele penale.
De altfel, Registrul R-4 nici nu conţine rubrici pentru evidenţierea unor asemenea
cereri, iar Registrul de evidenţă a cererilor, reclamaţiilor, sesizărilor, plângerilor şi
memoriilor adresate parchetului R-34 conţine rubrica 5 – Numărul dosarului şi unitatea
căreia îi aparţine, ceea ce poate face posibilă evidenţierea oricărei lucrări în legătură cu un
anumit dosar penal, indiferent de obiectul concret al acesteia.
De asemenea, în Registrul de intrare-ieşire a corespondenţei R-15, se înregistrează în
ordine cronologică, cu indicativele corespunzătoare din Nomenclatorul arhivistic aflat în
vigoare, toate celelalte categorii de corespondenţă care nu au un registru special (cereri de
concedii, de eliberare adeverinţe, de comisie rogatorie etc.).
Totodată, este irelevant dacă dosarul în care se face solicitarea este în lucru sau a fost
soluţionat, întrucât caracterul unei cereri nu este dat de stadiul în care se află urmărirea
penală, ci de încadrarea acesteia în prevederile art. 131-135 din Regulamentul de ordine
interioară al parchetelor şi Nomenclatorul arhivistic aflat în vigoare.
Având în vedere cele de mai sus, rezultă că cererile de consultare a dosarului, precum
şi cele de fotocopiere a actelor din dosarele penale sau alte lucrări înscrise în evidenţele
parchetului se înregistrează în Registrul de evidenţă a cererilor, reclamaţiilor, sesizărilor,
plângerilor şi memoriilor adresate parchetului R-34 cu indicativul VIII-1 din Nomenclatorul
arhivistic, un exemplar al ordonanţei prin care a fost soluţionată cererea urmând să fie anexat
la dosarul penal.

13
 6. Problema de practică neunitară
Evidenţierea în aplicația ECRIS a soluției de renunțare la urmărirea penală
neconfirmată de către judecătorul de cameră preliminară, în situația în care s-a dispus
clasarea de acesta.

a. Opinia preliminară a formatorilor Școlii Naționale de Grefieri

Soluția de renunțare la urmărirea penală neconfirmată de către judecătorul de cameră
preliminară în situația în care s-a dispus clasarea, se evidențiază ca o redeschidere a urmăririi
penale, iar soluția de clasare dată de judecătorul de cameră preliminară se înregistrează ca
soluție finală.

b. Motivarea opiniei preliminare:

Potrivit „Procedurii de introducere a datelor în ECRIS pentru obţinerea formularelor
P1 şi P2”, la soluţionarea unui dosar prin Netrimitere în judecată (Noul Cod de procedură
penală) - Renunţare la urmărire penală – cu oricare dintre opţiunile sale, după ce se
introduc toate datele necesare înregistrării unei soluţii la parchet, se vor parcurge următorii
paşi:
 Pasul 1: Se operează transferul dosarului la instanţă în vederea confirmării
soluţiei de R.U.P.
Astfel, se accesează tab-ul 14 - Transferul dosarelor de la parchet la instanţă, prin
apăsarea butonului [Modifică] şi se vor completa câmpurile:
- Transfer total – prin selectarea checkbox-ului aferent;
- Instituţie destinaţie – prin alegere din listă;
- Dată – data trimiterii la instanţă;
- Alege stare caz – Sesizarea instanţei în vederea confirmării ordonanţei de
R.U.P.;
Pentru salvarea informaţiilor se accesează butonul Adaugă, la fel ca în exemplul de
mai jos:

14
  Pasul 2: După pronunţarea hotărârii la instanţa de judecată, la momentul întoarcerii
dosarului la parchet, se aduce dosarul în sistem, prin executarea următorilor paşi:
Se accesează tab-ul 14 - Transferul dosarelor de la parchet la instanţă, prin
apăsarea butonului Modifică şi se vor completa următoarele câmpuri:
- Transfer total – prin selectarea checkbox-ului aferent;
- Instituţie destinaţie – instituţia curentă;
- Dată – data primirii de la instanţă;
- Alege stare caz – Primit de la instanţă după desfiinţarea de către instanţă a
ordonanţei de R.U.P.;
Se accesează butonul Adaugă, pentru salvarea informaţiilor.
 Pasul 3: Se vor completa datele cu privire la hotărârea instanţei de judecată, prin
accesarea tab-ului 10 - Dosare de la organele de cercetare / urmărire penală şi
instanţe prin apăsarea butonului Modifică şi introducerea informaţiilor în
următoarele câmpuri:
- Număr dosar – numărul dosarului de la instanţă;
- Dată dosar – data înregistrării la instanţă;

15
 - Sursă – instanţa la care a fost înregistrat dosarul;
- Număr hotărâre – numărul hotărârii/încheierii prin care s-a pronunţat instanţa;
- Dată hotărâre – data la care s-a dispus hotărârea;
- Persoană contact – recomandat a se trece „confirmare ordonanţă R.U.P”
Pentru salvarea informaţiilor se accesează butonul Adaugă, la fel ca în exemplul de
mai jos:

 Pasul 4: Pentru a introduce soluţia instanţei este necesară debifarea ca soluţie

finală a Renunţării la urmărirea penală şi evidenţierea soluţiei de clasare, dată de
instanţa de judecată. În această etapă vor fi parcurşi doi paşi.
Se accesează tab-ul 4 - Istoric stadii urmărire penală şi soluţii în cauză
Pasul 4.1:
- se ridică din listă soluţia de Renunţarea la urmărire penală, ce nu a fost
confirmată de instanţă;
- se ia bifa de la Este soluţie finală;
- se lasă bifa la Este înregistrată statistic – FOARTE IMPORTANT!;
- se completează Data redeschiderii = Data neconfirmării de către instanţă a
ordonanţei RUP;
- se apasă butonul Modifică.
Pasul 4.2:
- se ridică în machetă stadiul de urmărire penală pe care este înregistrată soluţia
de Renunţarea la urmărire penală;
- se selectează Instanţă şi se alege instanţa care a desfiinţat ordonanţa R.U.P.;
- se completează Dată soluţie (data la care instanţa nu confirmă ordonanţa
R.U.P.);
- la Soluţie dispusă în cauză, se selectează Soluţionarea de către instanţă a
ordonanţelor R.U.P. - Desfiinţarea de către instanţă a ordonanţei R.U.P. şi
dispunerea clasării (cu copiii săi).
Această soluţie are bife la Este soluţie finală şi Este înregistrată statistic.
Nu se completează Data redeschiderii.

16
 Întrucât în practică, în cele mai multe cazuri există un decalaj destul de mare între data
pronunţării soluţiei instanţei şi data reîntoarcerii efective a dosarului la parchet, ar fi corect şi
recomandat ca, la data redeschiderii şi implicit la dată soluţie, să se completeze data la care
dosarul a fost primit în unitate.
 Pasul 5: pentru a nu mai fi evidenţiaţi suspecţii/inculpaţii faţă de care s-a dispus
iniţial R.U.P, se vor introduce date privind soluţia instanţei faţă de aceştia.
Astfel, se accesează tab-ul 9 - Propuneri şi soluţii pentru fiecare făptuitor/suspect/
inculpat şi pentru încadrarea ce nu a fost confirmată ordonanţa RUP se va adăuga o soluţie
stabilită de instanţă de tipul: Soluţionarea de către instanţă a ordonanţelor R.U.P. -
Desfiinţarea de către instanţă a ordonanţei R.U.P. şi dispunerea clasării (cu copiii săi).
Aşadar, din cele expuse mai sus, rezultă că în cazul soluţiei de R.U.P. dispusă de
procuror şi neconfirmată la instanţă de judecătorul de cameră preliminară, acesta dispunând
în cauză clasarea, vor fi evidenţiate în formularele statistice, prin numărarea implicită,
coloanele 10 (clasare) şi 26 (cauze infirmate sau cu urmărirea penală redeschisă).
De asemenea, există două situaţii:
a) soluţia de R.U.P. este din aceeaşi perioadă statistică cu soluţia dispusă de
judecătorul de cameră preliminară (infirmarea). În acest caz se debifează coloana
9 (renunţare la urmărire penală) şi se bifează coloanele 10 (clasare) – soluţia
judecătorului de cameră preliminară şi 26 (cauze infirmate sau cu urmărirea
penală redeschisă).
b) Soluţia de R.U.P. nu este din aceeaşi perioadă statistică cu soluţia dispusă de
judecătorul de cameră preliminară (infirmarea). În acest caz va fi bifată coloana 2
(intrate în cursul perioadei statistice) şi, de asemenea, coloanele 10 şi 26.
Concluzionând, soluția de renunțare la urmărirea penală neconfirmată de către
judecătorul de cameră preliminară se evidențiază ca o redeschidere a urmăririi penale, iar
soluția de clasare dată de judecătorul de cameră preliminară se înregistrează ca soluție finală.

17