Schema 1

PLACA DIN BETON ARMAT SIMPLU ARMATA

In acest exemplu se dimensioneaza o sectiune dreptunghiulara, desprinsa dintr-o placa (se arata calculul
necesarului de armatura). Armarea placii se face cu bare independente (adica bara cu bara, dispuse la o anumita
distanta intre ele si legate cu sarma de alte bare dispuse perpendicular pe ele).

m
1
Se dau:
-Med=Mc1=8,15KNm-calculat in PASUL4-Calculul static;
-hf,=130mm-calculat in PASUL2-predimensionarea elementelor;
-b=1000mm-calculul necesarului de armatura se face pentru o
fasie de latime unitara de 1,0m asa cum este reprezentata in
PASUL 1, fig.2; pentru intreaga placa cantitatea totala de
armatura se obtine prin inmultirea cantitatii obtinuta pe 1,0m
cu latimea placii(in cazul de fata L2=6,0+0,1N);
-Placa peste parter-ne va ajuta sa apreciem clasa de expunere
la agenti agresivi;
-Cladire de locuit-ne va ajuta sa apreciem durata de serviciu a
constructiei;
-Rezistenta la foc REI=30’

2 Se alege (se propune):

-Calitatea betonului: Clasa minima a betonului pentru aceasta placa se determina conform [1], Anexa1,
tab. 1.1, fig. I.1, pag. 310,311:
Din fig.I.1, in care este reprezentata o cladire civila (asa cum este a noastra), se observa ca placa de peste
parter este supusa la o agresiune a mediului incadrata in clasa XC1;
Din[1], tabelul 1.1, pentru clasa de expunere XC1 se obtine clasa minima de beton C20/25; daca rezultatele
calculelor ce urmeaza a fi facute vor arata ca s-a ales o clasa de beton prea slaba, se va alege o clasa
superioara si se reface calculul;
Pentru aceasta clasa de beton se obtine din [1], tab.2.1, pag.37 –rezistenta caracteristica:fck=20,0 N/mm2
-Calitatea otelului : Pentru armarea acestei placi se poate alege ca armatura de rezistenta, pentru bare
independente(bare flexibile, se mai spune) oricare din clasele de otel din tabelul 2.9, mai putin clasele
S255, S235-cunoscute sub denumirea comerciala de OB37; Se poate vedea din tabel ca unele oteluri sunt
produse in Romania, cunoscute sub denumirea comerciala de OB37, PC52, PC60, Bst500S, iar altele sunt
produse in tari din UE.
Valorile rezistentei caracteristice, echivalentul limitei de curgere, cu alte cuvinte tensiunea la care o bara
din otel supusa la intindere incepe sa se subtieze(sa se gatuiasca), notate cu fyk, variaza in functie de clasa
otelului notata cu ,,S’’ si, in unele situatii, de diametrul barei;
Vom alege un otel PC52 cu diametrul intre 6-14mm care are rezistenta fyk =355N/mm2– [1], tab. 2.9;2.10,
pag. 44.
 3 Se definesc situatiile de proiectare conform [1], pct. 1.7.2, -pag.25
Din cele prezentate in [1] la paragraful 1.7.2 se deduce ca o constructie, sau elementele componente
ale acesteia, trebuie proiectata in asa fel incat sa raspunda la o anumita solicitare (incarcare) ce poate sa aiba
loc in mod curent(timp indelungat) sau ocazional (intamplator, un timp limitat). Este important sa stabilim, de
la proiectare, acest lucru deoarece probabilitatea ca in perioada de exploatare a constructiei sa se intalneasca
solicitarea cea mai mare(incarcarea maxima) exact in zona in care materialul (betonul, respectiv otelul) este cel
mai slab(datorita neomogenitatii acestuia) este mai mare atunci cand timpul de actiune este mai indelungat.
Aceasta situatie este evidentiata in normele de proiectare actuale (norme bazate pe criterii probabilistice) prin
asa numitii coeficienti partiali de siguranta Υc-pentru beton si Υs-pentru otel.
Asa cum am stabilit la evaluarea incarcarilor, facuta in PASUL3, inarcarea seismica pentru placa nu a
fost luata in considerare(asta pentru a nu complica prea mult calculul static-nu inseamna ca intr-un caz real nu
se va tine seama de aceasta incarcare). Deci nu suntem in situatia de proiectare seismica.
Convenim acum ca vom lua in exploatare masuri tehnico-organizatorice care sa impiedice aparitia de
incendii si explozii. Deci nu suntem nici in aceasta situatie (extraordinara).
Convenim de asemenea ca pe timpul executiei sau a exploatarii nu vom incarca placa cu utilaje,
echipamente, materiale care sa depasesca, fie valoarea incarcarii de exploatare, fie modul de distributie a
aceteia(ex. sa o concentram in mijlocul placii). Deci nu suntem nici situatia de proiectare tranzitorie.
A ramas deci doar situatia de proiectare persistenta pentru care se vor stabili coeficientii Υ c si Υs.

4 Se stabilesc coeficientii partiali de siguranta:

-pentru beton Υc =1.5 –pentru situatii persistente –[1],pag. 36
-pentru otel Υc =1.15-pentru situatii persistente –[1],pag.43
De asemenea se stabileste valoarea coeficientului acc –coeficient ce tine seama de efectele de lunga durata si
de modul defavorabil de aplicare a incarcarilor, pentru care normele propun valori intre 0,8-1,0. In tara noastra
SREN 1991-1 recomanda utilizarea valorii 1,0. Deci acc=1,0 –[1],pag. 36;

5 Se propune o grosime a armaturii sl[mm].

Grosimea armaturii flexibile nu poate fi oricat de mica (de ex.<6mm) si nici oricat de mare
(ex.>0,1·hf+2mm=0,1·130+2=15mm)-a se vedea [1] paragraf 5.2.1.2. Alegerea unei armaturi subtiri va conduce la un
numar mare de bare pe 1m de placa, iar normele nu admit distante intre bare <75mm. Dimpotriva, alegerea unui
diametru mare va conduce la un numar mic de bare pe 1m de palca si, la fel, normele nu permit distante mai
>200mm; Propunem sl=8mm;

6 Se determina rezistentele de calcul pentru beton si armatura:

Pentru dimensionarea elementelor de beton armat nu se opereaza cu rezistentele caracteristice ale betonului si
otelului ci cu rezistentele de calcul(de proiectare, de design in engleza-de unde vine si indicele ,,d ‘’ din expresia f cd
fyd). Acest lucru se explica prin faptul ca rezistenta caracteristica, atat pentru beton cat si pentru otel, se determina pe
esantioane (epruvete) prelucrate mai atent, cu personal mai calificat, pe cand la locul de punere in opera(pe santier)
conditiile sunt diferite(de ex. nu avem garantia ca toata placa este compactata uniform, ca nu sunt prea multe goluri
de aer, s.a; la fel la otel, producatorul face determinari pe un numar de bare dar nu poate fi sigur ca toate barele
livrate au exact aceleasi rezistenta la intindere. Exista o probabilitate, e adevarat, mai mica decat la beton ca unele
bare sa nu aiba rezistenta caracteristica declarata.
Rezistentele de calcul (de proiectare) se obtin prin impartirea rezistentelor caracteristice la coeficientii partiali de
siguranta determinati mai sus.
Cu aceste precizari, se calculeaza rezistentele de calcul (de proiectare) pentru beton si armatura cu relatiile:
𝐟𝐜𝐤
fcd= cc 𝜸𝒄 =1,0·20/1,5=13,3[N/mm2]
𝒇𝒚𝒌
fyd= 𝒔 =355/1,15=309[N/mm2]

7 Se determina grosimea stratului de acoperire, minim, cu beton c min din [1], tabelul 5.2, pag.120, in functie de
clasa de expunere si clasa structurii, conf. [1], pag. 18.
Grosimea minima a stratului de acoperire cu beton se masoara de la generatoarea barei de otel la cea mai
apropiata fata a elementului de beton. In cazul nostru, pentru ca facem calculul in campul placii-deci armatura
este dispusa la partea inferioara a placii- de la generatoarea inferioara a barei, la fata inferioara a placii. Este
evident ca aceasta grosime este mai mica decat cea care s-ar masura de la generatoarea superioara a barei la fata
superioara a placii.
Rolul acestui strat de acoperire cu beton este multiplu:
-In primul rand asigura o protectie a armaturii impotriva coroziunii(asigura durabilitatea). Din acest punct de
vedere este nevoie sa stim cat de importanta este constructia la care ne referim deoarece nu o sa acoperim cu un
strat gros de beton o armatura dintr-o constructie care are o durata scurta de existenta (ex. constructie provizorie)
si, dimpotriva, sa acoperim cu un strat subtire de beton armatura dintr-o constructie ce trebuie sa dureze o
perioada mai idelungata(ex. un pod). De asemenea, trebuie sa se tina seama de agresiunea mediului, caracterizat
prin clasa de expunere, la care este expusa constructia. Este usor de inteles ca, in general, mediul interior al
constructiilor este mai putin agresiv decat cel exterior, cum un mediu exterior dintr-o zona uscata este mai putin
agresiv decat unul care este, cand umed, cand uscat.
In cazul nostru, conf. celor prevazute in [1], pag.18, tabel 1.1 avem de-a face cu o constructie obisnuita, clasa S 4.
Revenind la [1], tabelul 5.2, pag.120, cunoscand clasa de espunere XC1 si clasa structurii S 4 rezulta ca stratul minim
de acoperire cu beton cmin,dur=15mm;
-In al doilea rand asigura transferul efortului de intindere de la armatura spre beton. Din acest punct de vedere
este evident ca un strat prea subtire nu o sa aiba aceasta capacitate de transfer. De aceea normele [1] si nu numai,
prevad in tab.5.1 la rubrica –bare independente, cazul nostru, cmin,b>sl=8mm ;
-In al treilea rand acest stra de acoperire cu beton trebuie sa asigure o protectie suficienta impotriva
temperaturilor ridicate provocate de incendiu(rezistenta la foc REI).
Din analiza celor de mai sus se observa ca stratul minim de acoperire cu beton trebuie sa fie cmin= cmin,dur=15mm.

8 Se stabileste toleranta privind stratul de acoperire C tol conform [1] pct. 5.1.1.2, pag.121.

Deoarece la executie acest strat de acoperire minim poate fi alterat, in sensul ca s-ar putea reduce, sa zicem,
accidental, prin deformarea barei de armatura datorita greutatii proprii a muncitorilor care, in mod inevitabil in
timpul betonarii placii, calca pe bara. In consecinta armatura s-ar putea situa, fata de marginea inferioara a placii, la
10mm in loc de 15mm cat ar fi necesar(deci, iata ca, armatura ar fi mai expusa la coroziune decat prevad normele
si deci constructia ar avea o durabilitate mai scazuta-in loc de 50 de ani, doar 40 de ani ). Pentru a se evita o astfel
de situatie, normele de proiectare SREN 1992-1 si nu numai, prevad ca inca de la proiectare sa se aiba in vedere o
valoare mai mare a stratului de acoperire, prin adaugarea la stratul minim a unei grosimi suplimentare Ctol
asigurand in acest fel toleranta necesara unei executii neingrijite. Aceasta toleranta variaza intre 0-10mm in functie
de exigentele avute in vedere la executie. De obicei pentru lucrari executate in conditii de santier se adopta Ctol
=10mm.Vom adpta si noi Ctol =10mm.
 9 Se calculeaza stratul de acoperire nominal C nom:

Cnom=Cmin+Ctot=15+10=25mm

10 Se calculeaza distanta de la fata betonului la centrul de greutate al armaturii d1=a eff:

𝐬𝐥
d1=aeff=Cnom+ =25+8/2=29mm
𝟐

11 Se compara a eff cu amin pentru rezistenta la foc impusa conf.[1]-tab. 6.6 pag. 201.

Pentru ca temperatura provocata de incendiu sa nu afecteze rezistenta armaturii, este necesar ca

stratul de acoperire cu beton sa aiba o anumita grosime pentru a atenua inluenta acesteia.
Normele[1] stabilesc grosimile minime ale stratului de acoperire cu beton in functie de rezistenta la
incendiu(REI) exprimata in minute.
In caseta 1 s-a stabilit ca aceasta placa trebuie sa reziste la foc min.30’. Din[1],tab.6.6. se deduce ca
pentru a asigura aceasta rezistenta la foc ar fi necesar amin=10mm; Aceasta valoare este mai mica
decat cea efectiva aeff=29mm calculata in caseta 10. Inseamna ca stratul de acoperire preconizat de
29mm va indeplini si rolul de izolare la foc.

12 Se determina inaltimea utila a sectiunii:

d=hf-max(amin,aeff)=130-max(10,29)=130-29=101mm

13 Se calculeaza coeficientul ,,µ’’ denumit moment redus: De ce este denumit moment

redus? Deoarece fractia are la numarator momentul de dimensionare(de proiectare) masurat
in [N·mm] iar la numitor observam, daca analizam unitatea de masura, ca avem tot un
moment[mm·mm2·N/mm2=N·mm], doar ca este momentul pe care il poate prelua betonul. O
sectiune din beton armat poate ceda in doua moduri:
-prin cedarea (intrarea in curgere) armaturii dispusa in zona intinsa;
-prin cedarea(stivirea) betonului din zona comprimata;
Normele SREN1992-1, si nu numai, cer ca sectiunile sa fie astfel proiectate incat cedarea lor
sa se faca dupa primul mod(sa cedeze prima data otelul si apoi betonul), asta fiindca cel de-al
doilea mod de cedare este unul brusc, neavertizant, fragil.
Realizarea primului mod de cedare este asigurat prin limitarea valorii acestui coeficient in
raport de calitatea otelului folosit la armare(in orice caz µ<µlim≈ 0,5).
Cunoastem:
Med=Mc1=8,15KN·m=8,15·106 N·mm; b=1000mm; d=101mm; fcd=13,3N/mm2
Calculand rezulta:
= ∗
=8,15·106/1000·(101)2·13,3=0,06
𝑖𝑎𝑟:  = 0,403 –pag.55, alin.3-pentru otel PC52
 14 Se verifica daca: Se armeaza
<lim, pentu beton de clasa< C50/60 NU dublu
si otelul ales. (vezi schema2 )
Pag.55

DA

15 Se determina  prin interpolare in functie de .utilizand [1], tabelul 35.a, pag. 56

Rezulta =0,0619.
Acelasi rezultat se obtine si printr-un calcul analitic pe baza relatiei: =1-(1-2µ)1/2

16 Se calculeaza aria de armatura necesara:

As,lnec=·b·d· [mm2]=0,0619·1000·101·13,3/308=270mm2=2,70cm2

17 Se alege numarul de bare necesar (sau distanta dintre bare) din [1], tabelul XVI.1 sau XVI.2 pentru
bare independente sau din tabelul XIV.1 pentru plase sudate, -pag. 377
Din tabelul XVI.1 rezulta ca pentru a acoperi cei 2,70cm2 sunt necesare 6 bare cu sl=8mm care
insumeaza Asl,eff=3,02cm2
Conform conditiilor constructive, relatia 5.2.6 –pag.135, distanta maxima dintre bare este S max=200 mm.
Pentru cele 6 bare dispuse pe latimea de 1,0m distanta dintre bare este de S=166mm< Smax=200 mm

18 Se stabileste aria armaturii pe cealalta directie parcurgand aceleasi etape;

In cazul in care am fi avut o placa armata pe o singura directie am fi calculat aria de armatura de repartitie
Arep =min. 0.2·Asl,eff
Distanta maxima dintre armaturile de repartitie este de 250mm la armare cu bare independente si de
200mm la armarea cu plase sudate.

19 Daca am fi calcultat momentul incovoietor( vezi PASUL4) prin metoda in ,,domeniul plastic’’ si nu in
,,domeniul elastic’’ asa cum am facut-o, era necesar sa se verifice conditia de limitare a axei neutre cu relatia:
eff= ··· = · = 0,08 <0.25-relatia este verificata!
· · , · · ,
=0,8, si =1,0 conform [1] tabel3.3, -pag 55.

Modul de asezare a armaturii rezultate din calculele facute pana aici este aratat in figurile 7, 8, 9 de mai jos.
Fig.7. Asezarea armaturii in planul placii Fig.8. Deformata placii si dispunerea armaturii in lung

Fig.9. Dispunerea armaturii pe o latime de 1,m din placa

OBS. Cea mai mare parte din succesiunea de operatii, prezentata detaliat aici, va putea fi utilizata si in cazul exemplului
pe care il vom parcurge pentru ,,DIMENSIONAREA SECTIUNILOR DUBLU ARMATE’’