AVIZAT, Inspector de specialitate

FIŞĂ DE AVIZARE A PROIECTULUI DE PROGRAMĂ PENTRU OPŢIONAL

A. Avizul şcolii:
Denumirea opţionalului: CONSTRUCŢII CU RIGLA ŞI COMPASUL
Tipul: OPŢIONAL LA NIVELUL DISCIPLINEI
Clasa: a VII-a
Durata: 1 an
Număr de ore pe săptămână: 1
Autorul: Prof. Bianu Ionel
Abilitarea pentru susţinerea cursului:
Instituţia de învăţământ: Şcoala Gimnaziala Bertestii de Jos

B. Avizul şcolii: Director,

CRITERII ŞI INDICATORI DE EVALUARE

DA NU DA, cu
recomandare
I. Respectarea structurii standard a programei
Argument X
Obiective de referinţă X
Activităţi de învăţare (cel puţin una pentru fiecare obiectiv) X
Conţinuturi X
Modalităţi de evaluare X
II. Existenţa unei bibliografii X
III. Elemente de calitate
Respectarea particularităţilor de vârstă ale elevilor X
Concordanţa cu etosul şcolii, cu interesele elevilor şi cu nevoile X
comunităţii
Conţinutul argumentului
- oportunitatea opţionalului X
- realismul în raport cu resursele disponibile X
Corelarea obiectivelor cu activităţile de învăţare X
Corelarea obiectivelor cu unităţile de conţinut X
Adecvarea modalităţilor de evaluare la demersul didactic X
propus

NOTĂ: Pentru a fi acceptat proiectul de programă trebuie să întrunească "DA" la punctele I şi II şi cel puţin 5 "DA/DA
cu recomandări" la punctul III.
 PROGRAMĂ LA OPŢIONAL

CLASA a VII-a

CONSTRUCŢII CU RIGLA ŞI COMPASUL

ARIA CURRICULARĂ: MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE ALE NATURII

PROFESOR,
BIANU IONEL

1
Disciplina: MATEMATICĂ

Model de programă pentru disciplina opţională „CONSTRUCŢII CU RIGLA ŞI

COMPASUL"

Durata: un an şcolar Clasa a VII-a

Profesor propunător: Bianu Ionel

ARGUMENT

În geometria elementară majoritatea rezultatelor teoretice sunt

obţinute pe baza unor raţionamente ce au ca suport material configuraţiile
geometrice. Aceste configuraţii joacă rol de modele. De obicei modelul
geometric este considerat cu toate calităţile necesare pentru a efectua un
bun raţionament pe el.
În noua viziune curriculară găsim formulată cerinţa cu privire la
aspectul calitativ al conţinutului, cerinţă care poate fi satisfăcută în
anumite stadii de dezvoltare intelectuală a elevului. Răspunzând acestor
cerinţe, profesorul de matematică are posibilitatea să demonstreze unele
construcţii geometrice, utilizând concepte geometrice care au fost
introduse pe baza unor modele pentru care nu s-a pus în mod deosebit
problema existenţei. In această viziune curriculară se încadrează şi
construcţiile numai cu rigla şi compasul, un subiect de predilecţie în
geometrie.
Opţionalul „Construcţii cu rigla şi compasul” pentru clasa a VII-a îşi
pune problema trasării figurilor în practică cu un grad cât mai mare de
precizie, arătând întâi că soluţia poate fi găsită din punct de vedere
teoretic.
În problemele de construcţii elevul are ocazia să aplice cunoştinţele
de geometrie, aceasta având un puternic rol formativ. Activităţile de
învăţare contribuie la formarea unor capacităţi şi atitudini specifice
geometriei elementare. Totodată elevul poate folosi aceste cunoştinţe în
activitatea practică, în cadrul comunităţii, după terminarea şcolii.

2
I. COMPETENŢE GENERALE

1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii.

1. Dezvoltarea capacităţii de exploatare / investigare şi rezolvare de probleme.
2. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic.
3. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii.
II. COMPETENŢE SPECIFICE
1. Cunoaşterea şi utilizarea conceptelor specifice matematicii.
COMPETENŢE SPECIFICE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
Utilizarea proprietăţilor unor concepte - Construcţia mediatoarei unui segment
geometrice în demonstrarea unei construcţii - Construcţia bisectoarei unui unghi
grafice. - Construcţia unei paralele la o dreaptă
dată.
- Construcţia unui punct care împarte un
segment într-un raport dat.
- Construcţia unei tangente la cerc.
- Construcţia unei drepte care să separe un
triunghi în două regiuni având raportul
ariilor cunoscut.

2. Dezvoltarea capacităţii de exploatare / investigare şi rezolvare de probleme.

COMPETENŢE SPECIFICE
Construirea anumite configuraţii geometrice în
concordanţă cu cerinţele problemei puse spre
rezolvare.
Rezolvarea grafică a anumitor tipuri de ecuaţii şi
sisteme în care termenii cunoscuţi reprezintă
lungimile unor segmente date
ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
- Construcţia centrului cercului
circumscris unui triunghi folosind rigla şi
compasul
- Construcţia cercului înscris al unui
triunghi folosind rigla şi compasul
- Construcţia înălţimii unui triunghi
folosind rigla şi compasul
- Construcţia unui cerc înscris într-un
poligon regulat cu n laturi ( n = 3,4,6)
- Construcţia unui poligon regulat cu n
laturi circumscris unui cerc.
- Construcţia tangentei comune a două
cercuri
- Construcţia unui cerc tangent la o dreaptă
dată
- Construcţia centrului unui cerc
- Construcţia unui segment care să fie într-
o anumită interdependenţă cu alte
segmente de lungimi cunoscute
- Construcţia grafică a două segmente
pentru care se cunosc două relaţii între
lungimile lor

3
 3. Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic.
COMPETENŢE SPECIFICE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
Argumentarea construcţiilor geometrice - Prezentarea în scris şi oral a metodelor
efectuate utilizând limbajul matematic adecvat originale de rezolvare a unor construcţii
cu rigla şi compasul

Colaborarea în cadrul unei echipe la activităţi - Elaborarea în grupul de lucru a unor

specifice disciplinei metode de rezolvare a unor probleme mai
dificile

4. Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii.

COMPETENŢE SPECIFICE
Aplicarea cunoştinţelor de matematică în
rezolvarea unor probleme practice
ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
- Construirea centrului de greutate al unei plăci
triunghiulare
- Construirea unei piese pătratice de arie
maximă dintr-o piesă triunghiulară
- Căutarea unor noi soluţii în rezolvarea unei
probleme cu rigla şi compasul

CONŢINUTURI:

- Instrumente geometrice ( rigla negradată, compasul ) şi folosirea lor pentru a desena diferite
configuraţii geometrice.
- Linii importante: mediatoarea unui segment, bisectoarea unui unghi, înălţimea unui triunghi,
mediana unui triunghi. Construcţii ale acestor linii cu rigla şi compasul.
- Poligoane regulate cu n laturi (n = 3,4,6.) Construcţia unui poligon regulat înscris într-un
cerc folosind rigla şi compasul. Construcţia unui poligon regulat circumscris unui cerc
folosind rigla şi compasul
- Cercul. Construcţia tangentei la cerc dintr-un punct dat. Construcţia tangentei comune a
două cercuri exterioare. Construcţia unui cerc tangent la o dreaptă dată.
- Relaţii metrice în triunghiul dreptunghic. Teorema catetei, teorema înălţimii, teorema lui
Pitagora.
- Medii. Media aritmetică, media geometrică, media armonică. Construcţia unui segment ce
reprezintă media aritmetică a două sau mai multe segmente date
- Arii. Aria unei suprafeţe poligonale. Poligoane echivalente. Împărţirea unei suprafeţe
poligonale în două suprafeţe echivalente.

EVALUARE:

Vor fi folosite următoarele tipuri de forme de evaluare:

- examinarea prin chestionarea orală;
- probe scrise;
- elaborarea de referate.

BIBLIOGRAFIE:

- Brânzei D. Geometrie circumstanţială, Editura Junimea, Iaşi, 1983.

- Hadamard J., Lecţii de geometrie elementară, vol.I-II, Editura tehnică, Bucureşti, 1960-1961
- Dăncilă, I., Construcţii cu rigla şi compasul, Editura SIGMA, Bucureşti, 2003
4
 PLANIFICAREA ANUALĂ LA DISCIPLINA „CONSTRUCŢII CU RIGLA ŞI
COMPASUL”

Clasa a VII-a

Nr. SEMESTRUL TOTAL

CAPITOLUL
crt. I II ORE
1. Instrumente geometrice şi folosirea lor 1 - 1
2. Linii importante 6 - 6
3. Poligoane regulate 4 - 4
4. Cercul 4 1 5
5. Relaţii metrice în triunghiul dreptunghic - 4 4
6. Medii - 4 4
7. Arii - 4 4
8. Evaluare şi recapitulare finală. 3 5 8
Total ore 18 18 36

5
 PLANIFICAREA MATERIEI PE SEMESTRUL I
Clasa a VII-a

Nr. Data
Capitolul Succesiunea lecţiilor Obs.
ore (săptămâna)
1. Instrumente geometrice şi Instumente geometrice (rigla negradată, compas) şi
folosirea lor folosirea lor pentru a desena diferite configuraţii 1 S1
Aplicaţii şi probleme 1 S2
2. Linii importante Mediatoarea unui segment 1 S3
Bisectoarea unui unghi 1 S4
Înălţimea unui triunghi 1 S5
Mediana unui triunghi 1 S6
Construcţia bisectoarei şi mediatoarei cu ajutorul
riglei şi compasului 1 S7
Construcţia înălţimii şi medianei cu ajutorul riglei
şi compasului 1 S8
Aplicaţii şi probleme 1 S9
3. Poligoane regulate Poligoane regulate: triunghiul echilateral, pătratul,
hexagonul regulat 1 S10
Construcţia poligoanelor regulate înscrise în cerc
cu ajutorul riglei şi compasului:
- triunghiul echilateral şi pătratul 1 S11
- hexagonul regulat 1 S12
Construcţia poligoanelor regulate circumscrise
unui cerc cu ajutorul riglei şi compasului 1 S13
Aplicaţii şi probleme 1 S14
4. Cercul Cercul: definiţie, desen, notaţii 1 S15
Construcţia tangentei la cerc dintr-un punct dat 1 S16
Construcţia tangentei comune a două cercuri
exterioare 1 S17
Construcţia tangentei comune a două cercuri
tangente 1 S18

OBSERVAŢII
Modalităţi de evaluare:
- probleme orale, scrise;
- autoevaluare;
- observarea sistematică a elevilor.

PLANIFICAREA MATERIEI PE SEMESTRUL al II-lea

Clasa a VII-a
Data
Nr.
Capitolul Succesiunea lecţiilor (săptămâna Obs.
ore
)

6
1. Cercul Construcţia unui cerc tangent la o dreaptă dată 1 S19
Aplicaţii şi probleme 1 S20
2. Relaţii metrice în triunghiul Proiecţii ortogonale 1 S21
dreptunghic Teorema catetei 1 S22
Teorema înălţimii 1 S23
Teorema lui Pitagora 1 S24
Aplicaţii şi probleme 2 S25-S26
3. Medii Media aritmetică, media geometrică şi media
armonică 1 S27
Construcţia unui segment ce reprezintă media
aritmetică a două segmente date 1 S28
Construcţia unui segment ce reprezintă media
geometrică a două segmente date 1 S29
Aplicaţii şi probleme 1 S30
4. Arii Noţiunea de arie 1 S31
Aria unei suprafeţe poligonale 1 S32
Poligoane echivalente 1 S33
Împărţirea unei suprafeţe poligonale în două
suprafeţe echivalente 1 S34
Aplicaţii şi probleme 1 S35-S36

OBSERVAŢII
1. Modalităţi de evaluare:
- probleme orale, scrise;
- autoevaluare;
- observarea sistematică a elevilor.
2. Se va face o evaluare „corectă" dar stimulativă, bazată pe interesul şi participarea efectivă
la realizarea activităţilor de învăţare.