Notiuni de anatomie si biomecanica

Periartrita scapulohumerala

Este un sindrom clinic caracterizat prin dureri ale umarului si redoare, cu limitarea
miscarilor, produs de leziuni degenerative si inflamatorii ale tendoanelor si burselor din jurul
articulatiei umarului.
Etiopatogenie. In accelerarea leziunilor degenerative si inflamatorii pot interveni:
traumatisme, microtraumatisme, expuneri la frig, factori nervosi, boli toracice.
Aceste leziuni apar foarte frecvent dupa varsta de 40 de ani, dar sunt latente clinic.
In conditiile in care in urma unor diversi factori etiologici se adauga un proces inflamator
apare tabloul clinic de umar dureros simplu.
Daca apare o bursita subacromiodeltoidiana se realizeaza aspectul de umar acut
hiperalergic.
In unele stadii mai avansate se produce o inflamatie a capsulei articulare urmata de o
fibroza si instalarea unei capsulite retractile cu aspectul clinic de umar blocat. In ultimul stadiu
prin ruperea tendoanelor muschilor biceps, supraspinos, subspinos, micului rotund si
subscapularului, se instaleaza umarul pseudoparalitic.
Simptomatologie. Semnele clinice sunt diferite in raport cu cele 4 stadii evolutive
descrise de  Al. Seze: umarul dureros simplu, umarul dureros acut, umarul blocat si umarul
pseudoparalitic.
Umarul dureros simplu este cea mai frecventa forma clinica. Durerile sunt moderate, mai
ales la anumite miscari, dar miscarile nu sunt limitate.
 La examenul fizic se observa ca abductia si rotatia interna si externa a bratului sunt usor
dureroase, mai ales cand duce mana la ceafa sau la spate. La palpare se intalnesc mai multe
puncte dureroase, in raport cu formatiunile anatomice lezate cum sunt: punctul subacromial in
zona antero- externa, locul de insertie al muschiului supraspinos: punctul bicipital pe fata
anterioara a umarului.
Umarul dureros acut, poate fi uneori, urmarea unei forme clinice mai sus descrise.
Debutul este brusc, cu dureri violente, cu importanta functionala totala a membrului superior. La
examenul obiectiv se constata cresterea temperaturii si tumefierea locala, orice miscare activa
este imposibila, incat articulatia pare blocata. Cauza acestor manifestari o constituie o tendinita
acuta in jurul unei calcifieri tendinoase sau o bursita acuta.
Examenul radiologic poate pune in evidenta calcificarile tendinoase.
Dupa cateva saptamani durerile se remit treptat si apoi dispar, dar pot recidiva.
Umarul blocat este o suferinta relativ frecventa. Debutul este marcat de dureri moderate
ale umarului cu exacerbari nocturne, ca in umarul dureros simplu, dar evolutia este lenta, spre
limitarea si apoi disparitia mobilitatii articulatiei scapulohumerale. Examenul obiectiv arata ca
toate miscarile sunt reduse in articulatiile umarului afectat, substratul fiind o capsulita fibroasa
retractila.
Diagnosticul diferential se face cu spondiloza cervicala, artroza umarului, traumatisme,
reumatisme inflamatorii ce afecteaza umarul, algodistrofia simpatica, neoformatii de vecinatate,
dureri viscerale iradiate.

kinetoterapia joacă rolul principal in tratarea umărului mixt

care în afară de durere este dominat de redoarea articulară. Desi
se foloseste toata gama de curenti terapeutici , : masajul , terapia locală , tratamentul umarului
mixt se poate reduce la doua cuvinte : exercitiu activ.

Regula generala: atentie la eliminarea compensarilor pe care bonlavul le gaseste spontan ,

senzatia de jena dureroasa , nu trebuie sa depășească acea limită , iar rezistența opusă mișcării sa
fie lent, progresiv.

……………………………….

Exercitiul I. din decubit dorsal, coatele lipite de corp flectate la 90 ˚ . se efectueaza rotatie
externa active si pasiva . Se poate aplica rezistenta cand amplitudinea miscarii o permite .
Acelasi exercitiu din ortostatism cu mainile la perete .
Exercituul II Acelasi
Ca in primul exercitiu, cu asocierea unei abductii progressive.
Exercituul III . mainile incrucisate la cefa , bonlavul fiiind in decubit dorsal , se duc coatele
inspre inapoi , spre sol , sau spre perete , cand se lucreaza in ortostatism . kinetoterapeutul opune
rezistenta moderata.
Exercitiul IV. In ortostatism cu fata la perete in coltul salii. Mainile la nivelul talpei , capul
inclinat inainte. Urca mainile pe perete pastrand aceeasi distanta intre ele pana cand bratele
ajung perfect intinse. Atentie la rectitudinea coloanei vertebrale .
Exercitiul V. In fata unei bare fixe situate la nivelul fetei , se prinde cu mainile de ea si
flecteaza genunchii. La sfarsitul exercitiului , bara trebuie sa se afle deasupra si indaratul capului
.
Exercitiul VI. La fel ca mai sus , dar cu un baston tinut deasupra capului cu doua maini se duce
bastonul , cu bratele intinse in spatele capului
Exercitiul VII. Bastonul este tinut longitudinal la spate . bratul sanatos ridica bastonul si astfel se
ridica bratul bonlav in mod pasiv. Acest exercitiu intinde partea anterioara a capsulei si rotatorii
externi
Exercitiul VIII cu mainile la spate , sprijunit pe masa . se efectueaza genoflexiuni din ce in ce
mai ample.

Pagina 70-71
fiziokinetoterapia si recuperarea medicala editura medicala bucuresti 1999

Umarul dureros simplu

Umarul dureros simplu, forma clinica particulara, cunoscuta si sub numele de periartita
dureroasa simpla, uneori calcifiate, cel mai adesea la tendoanele supraspinosului si biepsului.
Este forma clinica cea mai frecventa. Bolnavul acuza dureri moderate in umar, mai ales cu
ocazia unor miscari ( cand se imbraca, cand se piaptana ) sau cand solicita membrul superior
respectiv prin purtarea unor greutati; durerile pot stanjeni bolnavul in timpul somnului , deoarece
se intensifica in anumite pozitii.
Miscarile umarului sunt limitate, uneori exista si impotenta functionala.
La examenul obiectiv apreciem mobilitatea active si pasiva a articulatiei umarului si
localizam zonele sau punctele dureroase in functie de formatiunea anatomica predominant lezata.
Uneori miscarile sunt posibile dar sunt efectuat cu retinere din cauza durerii.
Evolutia umarului dureros este favorabila, vindecarea producandu-se in cateva saptamani
sau cel mult cateva luni, fie spontan, fie in urma tratamentului. Uneori insa durerea se poate
agrava, umarul dureros simplu devenind umar hiperalergic.

clinica si tratamentul bolilor reumatice-st Suteanu , Victoria Iobescu –Blaja, Marian Moanga
Editura medicala Bucuresti 1977 reomatismul articular Pg 419)
Umarul dureros acut

Umarul dureros acut (periartrita scapulohumerala acuta ) debuteaza uneori ca atare in mod
brutal , cu o durere atroce si impotenta totala a membrului superior : alteori aceasta forma
clinica este continuarea evolutiei unui umar dureros simplu . substratul sau anatomopatologic
este constitult fie de o tendinita acuta , in jurul unei calcifieri tendinoase , fie de o bursita acuta
subacromio deltoidiana .
Durerile sunt violente insuportabile ele se exacerbeaza in timpul noptii , impiedicand bonlavul
sa doarma sau cu ocazia orcarei tentative de mobilizare a umarului. Uneori , durerea iradiaza
catre ceafa sau catre fosa supraclaviculara si mai des pe marginea radiala a membrului superior
catre mana.
La examenul obiectiv se constata o crestere a temperaturii locale la nivelul umarului uneori o
usoara tumeficatie , sub forma unei bombari pe fata antero-externa a umarului ( consecinta a
revarsarii abundente a bursei subacromiodeltoidiene)
Orice miscare active este practice imposibila datorita durerii si contracturii musculare ; se
constata o oare care mobilitate pasiva , dar de foarte mica amplitudine , astfel ca articulatia
scapulohumerala pare blocata .
Miscarea cea mai dureroasa si in acelasi timp cea mai limitata este abductia
,care nu depaseste adesea 30-40˚ (in acest caz realizarea acestui unghi se face mai degraba prin
bascularea omoplatului decat prin mobilizarea propriuzisa a articulatiei scapulo humerale)
abducatia combinata cu retropulsia si si rotatia externa sau interna este si mai greu de
realizat( bonlavul nu poate duce mana la cefa sau in regiunea lombara
Evolutia uneori trenanta , durerile violente Durand mai multe luni si nevrozand bonlavul ; cel
mai adesea , duap cateva saptamani durerile diminua treptat in intensitate , pan ace dispar
complet . subliniem caracterul recidivant al umarului dureros acut.

(clinica si tratamentul bolilor reumatice-st Suteanu , Victoria Iobescu –Blaja, Marian Moanga
Editura medicala Bucuresti 1977 reomatismul articular Pg 419)

Descentrarea capului humeral este prezenta in cle mai multe cazuri de PSH atribut
microtraumatismelor repetatesau traumatismului forte al umarului
Cele mai fregvente si cele mai importante descentrari constau din alunecarea capului humeral in
sus si anterior . alunecarea inspre inainte a capului humeral este favorizata de o postura generala
particulara caracterizata de exagerarea cifozei dorsale si proiectia anterioara a umerilor.
Corectarea alunecarii capului humeral se face respectand articulatia acromio-claviculara ( priza
kinetoterapeutului cu o mana pe bontul umarului ) cu cealalta mana kinetoterapeutul face priza
la nivelul cotului bonlavului . corectia se executa printr-o presiune exercitata in jos , asociind
un grad de abductie a bratului .
Cel mai bine lucreaza din pozitia decubit lateral . prin tractiuni lente si prelungite si rotatii
axiale ale bratului se obtine detenta musculara ce favorizeaza intinderea musculaturii . aceasta
intindere muscularace corecteaza alunecarea superioara extreme de utila in cazuri de PSH cu
bursita subacromiala…………….
fiziokinetoterapia si recuperarea medicala editura medicala bucuresti 1999 Pg 73
 In programul de recuperare al fortei musculare se tine cont de faptul ca in abductie , glena
scapulara se orienteaza in acelasi fel incat trohanterul trece inainte de acromion si ca acest
lucru este posibil gratie unui joc muscular in care rolul principal il are trapezul mijlociu. Glena
vine spre limita mediala si se ridica putin

fiziokinetoterapia si recuperarea medicala editura medicala bucuresti 1999 Pg 74

Tratamentul fizical-kinetic si recuperarea medicala ă traumatismelor umarului

Sechelele functionale ale umarului nu se pot corela in mod obligatoriu cu intinderea sau gavitatea
traumatismelor initiale . ele constituie mai mult un rspuns

Problema numarul unu ă recuperarii umarului posttraumatic o constituie prevenirea instalarii

redorii articulare si corectareea ei cat mai precoce , atunci cand ă apucat sa se instaleze deja .
Stabilitatea articulara si forta musculara sunt obiectivele imediat urmatoare .

Cum durerea si inflamatia locala sunt elemente prezente constant in toate fazele de evolutie ă
traumatismului umarului , reducerea pana la disparitie ă acestor fenomene este o preocupare
constanta ă fizio-kinetoterapeutului .
In mod classic recuperarea prin mijloace fizical kinetice ă umarului posttraumatic se desfasoara
etapizarea dupa schema lui ruelle si sohiner.

In prima etapa , imediat dupa traumatism si incheerea traumatismului orthopedic sau chirurgical ,
bonlavul se afla intr-una din urmatoarele trei situatii :
a) umarul imobilizat cu cotul lipit de trunchi
b) umarul imobilizat cu bartul in abductie
c) umarul imobilizat intr-o esarfa .
in toate aceste tipuri de imobilizare este previzibila dezvoltarea redorii articulare dar riscul
este maxim pentru imobilizarea cu bratul lipit de corp . profilaxia cantractiei musculare
izom,etrice ale musclaturii locale si exercitii izodinamice effectuate la nivelul mainii . se
controleaza active postura si mobilitatea coloanei cervicale si practica exercitii de respiratie .
masajul cefei poate avea un bun efect relaxant local si sedativ general
 etapa a doua, este perioada imediat urmatoare renuntarii la imobilizare (cam dupa trei
saptamani ). Campul de actiune pentru tratamentul kinetoterapeutic se deschide larg singurul
element limitative este durerea . De acum pentru durerea locala inflamatia reziduala,
tulburarile vasculo-trofice si hipotonia musculara se recurge la crioterapie , kinetoterapia
active si pasiva.
Rearmonizarea articulatiei glenohumerale si mobilizarea articulatuei scapulo-toracice
exercitiile codman urmeaza regulile generale cunoscute :indoloritate si cresterea progresiva
ă intensitatii si duratei

In etapa ă treia continuand programul kinetoterapeutic instituit in etapa precedenta este o

etapa de tranzitie spre programul de recuperare functionala propriu-zisa ce se desfasoara in
etapa ă IV a si care are urmatoarele obiective majore :refacerea amplitudinii totale miscarilor
ce se realizeaza din centura scapulo-humerala , reabilitarea fortei , volumului si ă rezistentei
musculare care sa asigure pe langa mobilitate si o buna stabilitate ă umarului
In aceasta etapa se finseaza ultimele grade de libertate articulara , se reface forta musculara
de contractie la valorile normale si se reda posibilitatea efectuarii in conditii normale ă
tuturor gesturilor uzuale.
Etapa a Va ne este obligatory pentru toti bonlavii . ea se adreseaza redobandirii
performantelor motorii particulare pe care bonlavul le avea inainte de traumatism si se aplica
sportivilor sau acelora care desfasoara activitati fizice deosebite.

↑
Pagina 74 75
fiziokinetoterapia si recuperarea medicala editura medicala bucuresti 1999

Refacerea fortei musculare

Exercitii statice izometrice

- Pe toate grupele de muschi ale membrului superior , centuirii si gatuluii (cu exceptia
muschilor tendoanelor/ tendoanelor lezate)
- Incep de la extremitatea distala urcand spre umar
- Efect trofic si circulator bun
Exercitii cu rezistenta
Tonifierea musculaturii scapulare
Bascularea anterioara a umarului = antepulsia realizata de micul pectoral
Ex -pacient in sezand cu membrele superioare de-a lungul corpului in rotatie externa si
antebratul supinat . terapeutul face priza pe fata anterioara a umarului si pe fata dorsala a
mainii executan do contrarezistentae. Pacientul executa in ordine : extensia pumnului
extensia membrului supeerior si antepulsia bratului.
Ex – pacient in decubit ventral cu bratul in abductie , cotul flectat , antebratul atarnand la
marginea mesei tine in mana o gantera pe care o duce dorsal , rotind intern si basculand
 scapula’ bascularea posterioara a umarului =retroductia realizata prin fasciculele
inferioare ale trapezului .
Ex- pacient in decubit ventral cu bratul intins pana la corp ,cotul extins mana cu palma
in jos pe masa , terapeutul aplica prizele pe umar si la nivelul articulatiei pumnului ,
opunandu-se extensiei pumnului si ridicarii mainii si antebratului de pe planul mesei ca
si retroductiei.
Tonifierea musculaturii glenohumerale
Flexia bratului – realizata de deltoidul anterior pectoralul mare biceps brahial
coracobrahial
Ex- pacient in decubit dorsal , membrele superioare pe langa corp cotul extins mana in
supinatie priza pe fata anterioara a 1/3 distale a antebratului si alta priza pe palma
pacientului . pacientul executa flexia degetelor , flexia pumnului flexia cotului flexia SH
pana ce bratul trece pe langa cap - tot timpul se opune rezistenta .
Ex -pacient in sezand cu membrul superior pe langa corp antebrat in supinatie mana
tinand o gantera s executa flexia pumnului si cotului – S H
Extensia bratului realizata de marele dorsal , deltoidul posterior ,mare si mic rotund ,
triceps brahial, pectoral mare (prin fasc inferior)

Ex.-pacient in DHL cu membru superior in moderata flexie scapulohumerala,cot

extins,antebratul in supinatie ,pumnul si degetele flectate.Terapeutul opune rezistenta pe fata
posterioara a 1/3 inferioara a bratului si pe fata dorsal a pumnului si mainii.Pacientul executa
extensia degetelor,pumnului,scapulo humerala.
auctia bratului-realizata de marele pectoral prin fascicolul mijlociu.
Ex-pacient in decubit dorsal .membru superior in abductie orizontala si cu o gantera in mana
executa ,cotuluisi apoi adductie orizontala.
Abductia orizontala a bratului –realizata de deltoid(fascicolul posterior)si de toti uschii
extensori ai bratului.
Ex-pacient sezand ,cu bratul suspendatin chinga la 90°,addus;se executa abductia orizontala cu
contrarezistenta.
Rotatia externa a bratului-realizata de subspinos,micul rotund,supraspinos.
Ex-pacient sezand,cu membrul superior intins pe masa in fata si antebratul pronat;se executa
rotatia exterioara cu supinatie contrarezistentei(la nivelul palmei si cotului)
Se mai pot utilize :
-scripioterapia cu contragreutati;
-cordoamne elastice sau instalatii cu arcuri;
-gantere,haltere.etc.

Refacerea stabilitatii ,miscarii controlate si abilitatii

Sporturi terapeutice-inot,tennis de masa/camp,badminton,volei.baschet.

Terapie ocupationala-lustruit,slefuit pe suprafete verticale/orizontale,instalatii cu manivele ,etc..
Kinetoterapia
Exercitii pentru musculature scapulara
-Bascularea anterioara a umarului
 Ex-pacient in decubit vental ,cu membrul superior pe langa corp,tine in maini capetele unei
corzi a unui system de scripeti cu contragreutate,Se executa extensia simultana simetrica a
membrului superior bilateral ,mobilizand greutatea-umerii vor fi impinsi anterior
-Bascularea posterioara a umarului.
Ex-acelasi montaj de scripeti dar pacientul in decubit dorsal
-Bascularea interna a scapulei
Ex-pacient in sezandcu mainile impreunate la spate (lombosacrat)-mana membrul superior
sanatos preseaza mana membrului superior afectatcare cauta sa opuna rezistenta
-Bascularea externa a scapulei
Ex-pacient in decubit dorsal cu bratele la genunchi ,tine in maini capetele unei corzi care trece
pe dupa talpi,genunchii usor flectati ;se extend genunchii-fractionarea in jos a membrului
superior
↑
34 38 39 40 notiuni practice de kinetoterapie in recuperarea traumarismelor aparatului
locomotor eugen rosulescu ligia rusu ana maria stanomirescu craiova 2004

“PREVENIREA SI COMBATEREA BOLILOR REUMATICE- Stefan Suteanu”

Manifestarile clinice si substratul lor anatomopatologic....pagina 98-99-100

Periartrita scapulo-humerala (PSH) este generata de leziuni ale acestor structuri periarticulare, in
special de leziuni ale tendoanelor. Tendoanele amintite sufera un timp unel;e leziuni
degenerative, asa zisa tendinoza, care favorizeaza ruperea unor fibre si aparitia unor calcificari.
Pe fondul acestor leziun degenerative, care raman timp indelungat asimptomatice, apar
episoadele inflamatorii, favorizate de unele traumatisme, de surmenajul articular sau de
expunerea la frig.
Inflamatia tendoanelor, burselor, si capsulei articulare genereaza dureri si limiteaza miscarile.
Suferintele caracteristice periartritei scapulohumerale.
PSH imbraca trei aspecte clinice importante, fiecare avand un substrat anatomopatologic
caracteristic: umar dureros simplu, umarul acut hiperalergic si umarul blocat.

Umarul dureros simplu este generat de tendinitele umarului, in special de inflamatia

tendonului supraspinosului si tendonului bicepsului.
Durerea la nivelul umarului este de intensitate medie. Ea limiteaza miscarile, atat pe cele de
rotatie cat si pe cele de abd. Uneori durerea prezinta intensificari nocturne, care sunt deosebit de
suparatoare.

Umarul acut hiperalergic se caracterizeaza printr-o durere de mare intensitate, care creeaza o
importanta impotenta functionala si care impiedica bolnavul sa se odihneasca; orice miscare de
la nivelul umarului esre imposibila, la simpla atingere determina dureri mari.
Substratul anatomic al umarului acut hiperalergic este fie o tendinita acuta fie mai ales o bursita:
inflamatia buirsei subacromiodeltoidiene.

Umarul blocat se manifesta nu atat prin dureri, care sunt totusi prezente, la inceputul evolutiei
bolii, cat ma ales prin reducerea marcata a miscarilor de la nivelul umarului.
Umarul blocat este generat de un proces inflamator al capsulei gleno-humerale, ce evolueaza
catre fibroza (capsulita retractila)
Tratamentul periartritei scapulo humerale......pagina 101

Tratamentul periatritei scapulo humerale se face diferetntiat, in functie de forma anatomoclinica.

Astfel, in umarul dureros simplu se administreaza aspirina, sau un alt antiinflamator nesteroidian
(indometacin, paduden). Sunt extrem de utile administrarile locale, sub forma unor infiltratii, de
acetat de hidrocortizon si xilina.
In umarul acut hiperalergic durerea nu cedeaza la antiinflamatoarenesteroidiene, iar inflamatiile
nu sunt posibile (chiar simpla atingere este extrem de dureroasa, astfel incat in asemenea
imprejurari, o infiltratie ar pune prea greu la incercare rabdarea bolnavului).
De aceea se recurge la corticoterapie: se recomanda prednison, administrat pe gura, 30-40 mg/zi,
timp de 10-14 zile. Dupa ce durerile diminua, se poate trece si la corticoterapie locala, sub forma
infiltratiilor amintite mai sus.
Umarul blocat beneficiaza la inceput, cand este prezenta durerea, de tratamentul antiinflamator si
se recurge de obicei la antiinflamatoare nesteroidiene: aspirina, indometacin. Ulterior, in vederea
recuperarii miscarilor la nivelul umarului, mai importanta decat terapia medicamentoasa este
fizioterapia si mai ales kinetoterapia. Pentru acest obiectiv este necesara o buna cooperare din
partea bolnavului.