Iova Marina Renate, gr.

3, an II; CRP

Piticii din Wrocław

- Lecturarea în cheie culturală a unui aspect din viața orașului-

Wrocław face parte din breasla celor mai cunoscute orașe poloneze. Situat la granița
cu Germania, acesta a făcut parte din teritoriul său pentru o lungă perioadă, pe atunci
numindu-se Breslau. Abundenta moștenire germană se reflectă în arhitectura clădirilor din
orașul vechi. Acestea au fost proiectate și construite de arhitecți germani sau evrei, începând
cu secolul XIV1. Clădirile kamenica2 din cartierele
muncitorești, construite în secolelele XVIII-XIX,
în spatele zidurilor orașului vechi, continuă
această tradiție a arhitecturii germane.

Farmecul capitalului cultural germano-slav

este dublat de geografia locului. Oława și Odra
străbat orașul, împărțind o parte din el în insule.
Apele au creat o nevoie reală de poduri, astăzi în
număr de 130, orașul fiind numit și „Veneția
Poloniei”. Hobanate, cu design futurist, dalate, pe grinzi, acestea dau un aer boem orașului.
Ele leagă cele 12 insule ale orașului între ele. 3

Este foarte probabil ca Wrocławul să trezească în „călătorii la prima vedere” o stare

de reverie și sentimentul că se află într-un film sau într-o poveste fantasy. Aceasta pentru că
pe străzile orașului, nu ești niciodată singur. În funcție de cât te plimbi, la aproape fiecare pas,
dai nas în nas cu piticii din Wrocław.

Situate în locuri foarte frecventate sau în ganguri ferite de ochii lumii, figurinele din
metal se înfățișază în diverse ipostaze. Fie au anumite profesii: doctori, birocrați, florari, fie
fac anumite activități cum ar fi mâncatul sau jefuitul unei bănci. Majoritatea au o compozție
din bronz. În funcție de designul lor, piticii („krasnale” în limba locală) au înălțimi cuprinse

1
Beata Maciejewska, Wroclaw History of the City, Wydawnictwo Dolnoslaskie, Wrocław, 2004 pp. 53-61
2
Piotr Berkowskia, Marta Kosior-Kazberkub et alii, Construction History as a Part of Assessment of Heritage
Buildings, Procedia Engineering, vol. 161, 2016, pp. 85-90
3
Dave McClan, Hunting for krasnale- The anti-communist dwarves of Wroclaw, www.manvsglobe.com ,
ultima editarela 29 decembrie 2017, accesat la 22 mai 2020, URL: ‹https://www.manvsglobe.com/krasnale-
dwarves-wroclaw-poland/›

1
între 25 și 40 cm. În cele mai multe cazuri, sunt amplasați pe pavajul străzii, pe scări sau pe
pervazuri, dar sunt și câțiva pitici care vor să iasă în evidență, fiind așezați în locuri mai
năstrușnice, cum ar fi pe un felinar sau
deasupra ușii unei berării etc.

Înainte de a intra în detalii, aș vrea să

evidențiez faptul că Wrocław nu este singurul
oraș polonez care transformă creaturile
mitologice în simboluri citadine. Cracovia
(Kraków) fosta capitală a țării, a întemeiat o
întreagă industrie turistică în jurul dragonului,
Smok Wawelski. Inspirat din legendele
medievale despre castelul de pe dealul
orașului, dragonul își face apariția în Cracovia
sub formă de statuie, artă stradală, o armată de
suveniruri și chiar suporturi de bicicletă. Mai
la nord, Varșovia are ca stemă o sirenă,
melusina sau syrenka. Simbol al puterii, aceasta a fost adoptată încă secolul XVII, derivând
din prictograme asemănătoare mai vechi. 4 Sirena apare sub formă de statui sau pe tapițeriile
trenurilor din oraș. În Gdańsk leii domină peisajul citadin. Aceștia au fost preluați după
modelul piciticilor Wrocławului. Deși fac parte din simbolistica Gdańskului încă din Evul
Mediu, apariția recentă a statuetelor în formă de leu se leagă strict de un proiect de
promovare a orașului. 5

Eu sunt de părere că polonezii dau dovadă de o mare fascinație pentru mitologie.

Dincolo de faptul că este un fundament solid pentru strategia de promovare a orașelor,
simbolistica devine o importantă cheie de lectură culturală.

. Dacă simbolurile orașelor de mai sus apar în Evul Mediu și se cristalizează treptat,
simbolistica mitologică a orașului Wrocław este total aparte. Nu numai că orașul are cea mai
intensă prezență a simbolurilor, dar istoria acestora este mult mai scurtă decât ar părea.

4
Marek Kępa, 7 Cool Depictions of the Warsaw Mermaid, www.culture.pl , ultima editare la 24 martie 2017,
accesat la 20 mai 2020, URL: ‹https://culture.pl/en/article/7-cool-depictions-of-the-warsaw-mermaid›
5
Natalia K. , Polish Gdańsk Releases New Tourist Adventure Attraction, Finding Mini-Statue of Lions
“Hevelions”, www.slavorum.org, ultima editare la 5 ianuarie 2018, accesat la 20 mai 2020, URL:
‹https://www.slavorum.org/polish-gdansk-releases-new-tourist-adventure-attraction-finding-mini-statue-of-
lions-hevelions/›

2
 Conceptul piticilor a apărut acum 38 de
ani. Deși par desprinși dintr-o poveste cu zâne,
aceștia sunt rodul unei povești mult mai
nefericite. Perioada anilor ′80 este cunoscută
pentru breșele care încep să apară în sistemul
comunist. Acestea au fost facilitate de mai
multe mișcări anticomuniste printre care și Alternativa Portocalie (Pomaranczowa
Alternatywa). „Cu rădăcini adânci în surrealism și dadaism, această mișcare se opunea într-un
mod artistic cenzurii și legii marțiale”. 6 Astfel ridiculizau absurditatea politică și socială a
anilor ′80-′90, împărțind hârte igienică, șervețele de unică folosință și covrigi, aluzie la
raționalizare. Tot în aceeași cheie umortistică, adepții mișcării ajung să folosească arta
stradală, desenând cu spray pitici peste sloganurile comuniste. Aceștia devin mascota
mișcării. 7

Primul pitic anticomunist este desenat în ′82, de un student la Arte care devine ulterior
conducătorul acestei mișcări, Waldemar „Maiorul” Fydrych. 8 Inițiativa ia rapid amploare,
întrucât piticii desenați încep să apară cu zecile în Wrocław și în alte orașe poloneze, iar în
câțiva ani se ajunge la o Revoluție a Piticilor. Manifestația se desfășoară pe 1 iunie 1988, zi
special aleasă. Peste 10.000 de oameni
mărșăluiesc, purtând bonete de culoare
portocalie și strigând „Libertate pentru
pitici”. 9 Piticul din imagine este singurul
care a rezistat până în zilele noastre.

Așadar vremurile tulburi din Polonia

mijlocului anilor ′80, au catalizat apariția
piticilor. Aceștia devin un pansament pentru
frica și incertitudinea prinicnuite de comunism. Tocmai de aceea, la începutul anilor 2000,

6
Elcin Marasli, The Orange Alternative: There Is No Freedom without Dwarfs, www.culture.pl , ultima editare:
22 decembrie 2015, accesat la 22 mai 2020, URL: ‹https://culture.pl/en/article/the-orange-alternative-there-is-
no-freedom-without-dwarfs ›
7
Marek Oziewicz, Dwarf Resistance in Communist Poland: Fantastic-Ridiculous Dwarf Aesthetic as Political
Subversion in the Orange Alternative Movement and the Movie Kingsize, Journal of the Fantastic in the Arts;
Pocatello Vol. 22, 2011, Orlando, Florida, SUA p. 363
8
Agata Szostkowska,”An illegal meeting of dwarfs” The Orange Resistance in Communist Poland,
www.communications.nl, ultima editare: 3 martie 2018, accesat la 22 mai 2020, URL:
‹https://www.communications-unlimited.nl/an-illegal-meeting-of-dwarfs-the-orange-resistance-in-communist-
poland/ ›
9
Idem

3
 conducerea orașului ia hotărârea de a îi comemora pe
„oamenii portocalii” printr-o statuetă de bronz care să
înfățișeze un pitic. Astfel, începe povestea a ceea ce
reprezintă piticii astăzi, din punct de vedere
antropologic.

Papa Krasnal este primul pitic din Wrocław. El

animă intersecția străzilor Świdnicka și Kazimierza
Wielkiego, începând cu anul 2001. Piticul nu este
întâmplător amplasat în acest loc, el reprezentând
punctul de întâlnire a adepților Alternativei Portocalii. 10
Statueta diferă față de celelalte
figurine metalice prin înălțime și formă. Datorită degetului pe care se sprijină, dar și înălțimii
sale, Papa Krasnal este una dintre cele mai înalte figurine de metal. El se deosebește și prin
design: corp durduliu, cap țuguiat, dar fără a avea căciula de pitic delimitată.

Este singurul pitic din Wrocław care nu are o ocupație sau nu face o activitate precisă,
la prima vedere. Însă postura dreaptă, pe un deget mijlociu, mâinile la spate ținând o piatră,
ochi micșorați și zâmbetul cu buze supte trădează ironia piticului. Activitatea sa se
subînțelege. Papa Krasnal ironizează pentru eternitate trecutul înuntecat și comemorează
oamenii curajoși care l-au conceput. Astfel, piticul devine o cheie culturală de lectură a
spațiului în care este amplasat, încărcând cu valoare istorică un loc care nu pare să spună prea
multe la prima vedere.

La patru ani după apariția lui Papa Krasnal, istoria piticilor cunoaște o nouă etapă. Un
sculptor local, Thomas Moczek, prevede potențialul cultural pe care îl pot avea piticii. Astfel,
decide să creeze mai multe figurine din metal care să fie o cheie culturală de lectură a
spațiului în care ar fi fost amplasat. Piticii urmau să fie reprezentări ale unor personalități sau
fapte istorice ale Wrocławului, având deci scop comemorativ, ori reprezentări ale aspectelor
vieții cotidiene.

10
Hugh Morris, The Polish city that's home to 163 anti-communist dwarves, www.telegraph.co.uk , ultima
editare 12 decembrie 2016, accesat la 23 mai 2020, URL:
‹https://www.telegraph.co.uk/travel/destinations/europe/poland/wroclaw/articles/wroclaw-dwarves-the-anti-
communist-protest-movement-tourist-map-why-history/›

4
 Moczek începe cu cinci pitici, printre care piticul măcelar
de pe strada Jatka. 11
Având în vedere că este printre primele
exponate ale acestui proiect cultural, este de la sine înțeles că
piticul are o poveste importantă de spus pentru istoria
Wrocławului. Îngustă, scurtă, cu o intrare îngrădită și trafic
exclusiv pietonal, strada Jatka este astăzi un punct turistic
frecventat și foarte fotografiat. Încă din secolul XIII, spațiul străzii
era ocupat în mare parte de locuințele și de spațiile de lucru al
măcelarilor. Această meserie era intens practicată de locuitorii
Wrocławului de atunci, întins doar pe insulele Odrei. 12 Clădirile recondiționate încă păstrează
bârnele din lemn care sprijineau acoperișul magazinelor măcelarilor. Încă un aspect interesant
păstrat până astăzi este canalul care taie central
toată lungimea stărzii, făcut pentru scurgerea
sângelui animalelor. Cu toate acestea, piticul nu
este prima cheie culturală a spațiului. Înaintea
sa, în 1997, Consiliul Local amplasează un
complex de statuete turnate în bronz, în
memoria animalelor care au fost ucise pe
această stradă. 13
Alături de ansamblul de
statuete, piticul Măcelar (Rzeźnik) dublează
frumusețea arhitecturală a străzii, dând formă
de bronz istoriei acesteia.

Piticii lui Thomas Moczek au avut un succes atât de mare, încât proiectul continuă
până în zilele noastre. Pentru că fiecare pitic reprezintă o parte din prezentul sau trecutul
orașului, aceștia devin un simbol neoficial al acestuia. Statuetele nu doar că invadeaază
întregul oraș, dar și piața turismului.

Lecturarea Wrocławului în cheie culturală este dublată și de tehnologie. Consiliul

Local al orașului a creat un site al piticilor, unde fiecare are un profil, descriind ceea ce
reprezintă și locul în care pot fi găsiți. În funcție de simpatia sau importanța lor culturală, ei

11
Eliott Stein, The cheeky gnomes taking over Wrocław, www.bbc.com , ultima editare: 18 octombrie 2017,
accesat la 23 mai 2020, URL: ‹http://www.bbc.com/travel/story/20171017-the-truth-behind-wrocaws-cheeky-
gnomes›
12
Magdalena Konczewska, Bone, horn and antler working in medieval Wrocław , Written in Bones, Poznań ,
2011, pp 305-306
13
Beata Maciejewska, op.cit,. pp 122-127

5
pot primi voturi de la vizitatorii, câștigând popularitate. Vizitarea orașului nu este doar mai
simplă, dar și mai atractivă, piticii cu multe voturi stârnind curiozitatea celor care nu i-au
văzut încă. Recent, a fost lansată și o aplicație prin care cetățenii sau turiștii descoperă orașul
sub forma unei vânători de pitici. Cu cât vizitează mai mulți pitici, cu atât strâng mai multe
puncte în aplicație.

Conform site-ului oficial, la ora actuală sunt peste 165 de pitici. 14

Neoficial însă,
numărul lor nu numai că nu se cunoaște cu exactitate, dar este mult mai mare, depășind 500.15
Discrepanța mare între numerele oficiale și cele neoficiale are drept cauză „piticii ilegali”.
Odată ce legiunea piticilor lui Moczek invadează străzile orașului, oamenii de afaceri din
Wrocław înțeleg capitalul imens de promovare pe care îl au figurinele.16 Pe lângă faptul că
dirijează traficul pietonal către locul pe care îl reprezintă, aceștia endorsează afacerea,
apărând în fotografii. Astfel, piticii încep să apară peste noapte, în diverse locuri strategice
din oraș, invitând la o cafea, furând înghețată dintr-o cofetărie, vânzând medicamente.

O foarte cunoscută statuetă înfățișează un pitic turist care servește o halbă de bere
alături de un câine. Statueta aparține restaurantului din spatele ei și este o invitație la masă.
Deși acești pitici sunt instrumente de promovare ilegale, din motive care țin de drepturile de
autor, ei rămân chei culturale de lectură a spațiului, dublând semnificația lui.

Cu toate acestea, ramura piticilor „legali” comemorativi, rămâne un subiect mult mai
fascinant pentru antropologia spațiilor urbane. Adevărați urmași ai lui Papa Krasnal, unii
pitici din oraș comemorează vremuri mult
mai vechi decât o face înaintașul lor.

14
www.krasnale.pl , All about dwarves, ultima editare la 2020, accesat la 23 mai 2020, URL:
‹http://krasnale.pl/en/all-about-dwarves/›
15
Ștefan Ruse, Cum au apărut piticii din Wroclaw, Polonia, www.stefanrusie.ro, ultima editare: 19 septembrie
2017, accesat la 23 mai 2020, URL: ‹https://stefanrusie.ro/cum-au-aparut-piticii-din-wroclaw-polonia/›.
16
David, Finding The Many Dwarfs of Wroclaw in Poland, www.travelelsewhere.net , ultima editare: 31
ianuarie 2017, accesat la 23 mai 2020URL: ‹https://www.travelsewhere.net/dwarfs-of-wroclaw/›

6
 Un astfel de pitic este și
Tipograful Kasper (Drukarz Kacper).
El se află pe insula clericilor, un punct
istoric fierbinte al orașului. Kasper
oprește privirea trecătorilor, fiind
plasat aproape de intrarea pe insulă de
pe podul Tumski, celebru pentru
lacătele și priveliștea pe care le oferă. Piticul face parte din categoria celor care comemorează
personalități. El este reprezentarea lui Kasper (Kacper, în poloneză) Elyan, tipograful care
tipărește primul text în poloneză, în secolul XV. Foarte probabil de origine armeană, după
nume, Kasper învață arta tiparniței în Köln. Ajungând în Wrocław, Breslau pe atunci, acesta
intră în cler și înființează prima tiparniță din oraș, Sfânta Cruce (Świętokrzyska).17

Primele texte tipărite în poloneză de către Kasper, în 1475, sunt Tatăl nostru, Ave
Maria și Crezul. 18 Tocmai de aceea, piticul indică o coală pe care este scrisă rugăciunea Tatăl
Nostru. El este așezat strategic pe strada
Katedralna, în dreptul tiparniței care poartă
astăzi numele de Durkarnia Tumska
Wrocławskiej Księgarni Archidiecezjalnej.

Nimic din fațada clădirii nu scoate atât

de bine în evidență istoria ei, așa cum o face
piticul. Fațada clădirii este chiar sărăcăcioasă
în elemente decorative, spre deosebire de restul clădirilor de pe insulă. După cum se observă
și din captura de ecrană realizată de pe Google Maps, aceasta este recondiționată, păstrând
cărămida roșiatică pe fundație și acoperiș, dar și ancadramentul ușilor și ferestrelor. Totuși, în
afară de aceste elemente, nimic nu sugerează ceva mai mult decât o clădire veche și
frumoasă. Însă odată cu amplasarea piticului în acest loc, în 2016, clădirea este cu siguranță
mult mai apreciată și vizibilă. Prin figura sa veselă și decorul ieșit din comun în care este
turnat, Kacpar Krasnal semnalează călătorului faptul că trece pe lângă o clădire istorică,
captându-i atenția și destăinuindu-i povestea.

17
Susan Baddeley, Anja Voeste, Orthographies in Early Modern Europe, Walter de Gruyter, Trier, 2012, pp
226
18
ibidem, p. 227

7
 La 15 minute distanță de podul Tumski, o clădire în stil gotic domină intersecția
străzilor Nożownicza și Więzienna. Construită din mai multe corpuri, aceasta se întinde de-a
lungul străzii Więzienna („strada
Închisorii”, în română). Plimbându-te în
lungimea acesteia, este greu să nu observi
probabil cel mai trist pitic din oraș,
Prizonierul (Więzień). Dispus în spatele
zăbrelelor, cu o mină tristă și un picior
înlănțuit cu o bilă din metal, piticul
amintește trecătorului istoria din spatele
zidurilor clădirii. Acesta nu reprezintă o
personalitate anume, ci mai degrabă semnalează locul în care este dispus.

Apropiată de centrul orașului, Vechea Închisoare a Wrocławului se află în vecinătatea

a ceea ce au fost zidurile orașului vechi. Primul corp a fost ridicat aici în jurul secolului XIV,
pentru a suplimenta spațiul necesar deținuților care nu mai aveau loc în turnul Vechii Primării
(Stara Ratusz). Strada Więzienna se dovedește
a fi ultimul drum pentru mulțimea de deținuți
care erau duși către stâlpul de supliciu din fața
Primăriei, adesea fotografiat astăzi. De-a
lungul secolelor, înschisoarea se exitinde,
ajungând să funcționeze ca principală
închisoare până aproape de secolul XIX. 19

Astăzi încăperile clădirii servesc drept sediu

pentru Clubul de Arheologie și Etnologie, dar
și câteva instituții caritabile.

O altă categorie de pitici este cea care animă orașul, amintind legendele urbane din
locurile în care sunt amplasați. Eu aș numi această categorie de pitici drept „povestitorii”,
pentru că reprezintă o cheie culturală narativă de lectură a orașului. Un exemplu celebru de
pitici povestitori din Wrocław sunt Tekla și Martynka Vrăjitoarea.

19
Teresa Adamczyk-Bomersbach, Primăriile medievale poloneze- Geneza și poziția lor în dezvoltarea
orașelor, Jurnalul Științific al Politehnicii Silesiei, 1997, pp 77-90

8
 Cele două figurine sunt situate pe unul dintre
cele mai spectaculoase puncte panoramice din
oraș: Podul Penitenței.

Acesta face parte din catedrala catolică

Sfânta Maria Magdalena (Kościół Św. Magdaleny we Wrocławiu). Clădirea domină centrul
orașului prin înălțimea sa și arhitectura romano-gotică. De departe cel mai interesant element
decorativ al bisericii este Podul Penitenței sau al Vrăjitoarelor. El unește cele două turnuri ale
catedralei din secolul al XV-lea și este sursa a numeroase legende.

Printre cele care au ajuns astăzi până la noi este cea istorisită de statuetele aflate pe
pod. Se spune că Tekla era o fată care nu își respecta îndatoririle de secol XV, mai exact nu
voia să se căsătorească, să aibă copii sau să gătească. Tot ce își
dorea era să danseze și să se joace. În momentul în care părinții
ei au văzut că nu reușesc să o înduplece, fata este închisă pe
acest pod, unde urma să cugete greșelile ei. Tekla se ruga de
toți cei care treceau să o salveze, dar nimeni nu o ajută. Într-o
noapte, vrăjitoarea Martynka se înduplecă de ea și o eliberează.
Din mai multe astfel de povești reiese rolul de închisoare al
podului, de unde și numele de Podul Penitenței. 20

Iar cum legendele nasc legende la rândul lor, locul mai

este recunoscut și sub denumirea de Podul Vrăjitoarelor pentru
că umbrele turnurilor catedralei iau forma acestor ființe. Greu
de trecut cu vederea, cele două figurine amintesc vizitatorilor
clădirii și celor care au curajul să se aventureze pe pod, legenda sa. Ele o poartă în timp,
precum niște povestitori prin viu grai.

Simboluri totalitariste, chei de lectură a spațiului, mijloace de promovare, piticii au

cunoscut un lung parcurs cultural până în zilele noastre. Comunitatea lor se mărește pe zi ce
trece. Fie legal, fie ilegal, piticii răsar pe străzile Wrocałwului ca de nicaieri, dornici să
capteze atenția oamenilor prin designul și prin povestea pe care o au de spus. Deși endorsează
orașul, aducându-l în atenția potențialilor turiști, mulți teoriticieni sunt de părere că piticii
„s-au îndepărtat” prea mult de conceptul inițial și că astăzi au devenit „comodități”,

20
Krzysztof Kwaśniewski, Legende și povești despre Wroclaw și Silezia Inferioară, Rzeka, 2000, p. 426

9
instrumente meschine de promovare.21 Oricum ar fi, ei rămân în primul rând ceea ca a fost de
la început ideea lui Mozcek: chei culturale de lectură a spațiului, de care nu poți să nu te
bucuri când îți ies în cale.

Bibliografie:

1. ADAMCZYK-BOMERSBACH, Teresa, Primăriile medievale poloneze- Geneza și

poziția lor în dezvoltarea orașelor, Jurnalul Științific al Politehnicii Sileziei

Inferioare, Wroclaw, 1997

2. BADDELEY, Susan, VOESTE, Anja, Orthographies in Early Modern Europe,

Walter de Gruyter, Trier, 2012

3. BERKOWSKIA, Piotr, KOSIOR-KAZBERKUB, Marta, et alii, Construction History

as a Part of Assessment of Heritage Buildings, Procedia Engineering, vol. 161, 2016

4. CERVINKOVA, Hana, The Kidnapping of Wroclaw’s Dwarves: The Symbolic

Politics of Neoliberalism in Urban East-Central Europe, Politici și societăți din

Europa de Est, 2013

5. KONCZEWSKA, Magdalena, Bone, horn and antler working in medieval Wrocław,

Written in Bones, Poznań, 2011

6. KWAŚNIEWSKI, Krzysztof, Legende și povești despre Wroclaw și Silezia

Inferioară, Rzeka, 2000

7. MACIEJEWSKA, Beata, Wroclaw History of the City, Wydawnictwo Dolnoslaskie,

Wrocław, 2004

8. OZIEWICZ, Marek, Dwarf Resistance in Communist Poland: Fantastic-Ridiculous

Dwarf Aesthetic as Political Subversion in the Orange Alternative Movement and the

Movie Kingsize, Journal of the Fantastic in the Arts, Pocatello Vol. 22, Orlando,

Florida, SUA, 2011

21
Hana Cervinkova, The Kidnapping of Wroclaw’s Dwarves: The Symbolic Politics of Neoliberalism in Urban
East-Central Europe, Politici și societăți din Europa de Est,2013, pp 743–756

10
Surse online:

1. David, Finding The Many Dwarfs of Wroclaw in Poland, www.travelelsewhere.net ,

ultima editare: 31 ianuarie 2017, accesat la 23 mai 2020, URL:

‹https://www.travelsewhere.net/dwarfs-of-wroclaw/›

2. K., Natalia, Polish Gdańsk Releases New Tourist Adventure Attraction, Finding Mini-

Statue of Lions ‹‹Hevelions››, www.slavorum.org , ultima editare 5 ianuarie 2018,

accesat la 20 mai 2020, URL: ‹https://www.slavorum.org/polish-gdansk-releases-

new-tourist-adventure-attraction-finding-mini-statue-of-lions-hevelions/›

3. KĘPA, Marek, 7 Cool Depictions of the Warsaw Mermaid, www.culture.pl , ultima

editare la 24 martie 2017, accesat la 20 mai 2020, URL:

‹https://culture.pl/en/article/7-cool-depictions-of-the-warsaw-mermaid›

4. Krasnale.pl, http://krasnale.pl/en/all-about-dwarves/ , All about dwarves, ultima

editare la 2020, accesat la 23 mai 2020, URL: ‹http://krasnale.pl/en/all-about-

dwarves/›

5. MARASLI, Elcin, The Orange Alternative: There Is No Freedom without Dwarfs,

www.culture.pl , ultima editare la 22 decembrie 2015, accesat la 22 mai 2020, URL:

‹https://culture.pl/en/article/the-orange-alternative-there-is-no-freedom-without-

dwarfs›

1. MCCLAN, Dave, Hunting for krasnale- The anti-communist dwarves of Wroclaw,

www.manvsglobe.com , ultima editare: 29 decembrie 2017, accesat la 22 mai 2020,

URL: ‹https://www.manvsglobe.com/krasnale-dwarves-wroclaw-poland/ ›

6. MORRIS, Hugh, The Polish city that's home to 163 anti-communist dwarves,

www.telegraph.co.uk , ultima editare 12 decembrie 2016, accesat la 23 mai 2020,

URL:‹https://www.telegraph.co.uk/travel/destinations/europe/poland/wroclaw/articles

/wroclaw-dwarves-the-anti-communist-protest-movement-tourist-map-why-history/›

11
7. RUSE, Ștefan, Cum au apărut piticii din Wroclaw, Polonia, www.stefanrusie.ro ,

ultima editare: 19 septembrie 2017, accesat la 23 mai 2020, URL:

‹https://stefanrusie.ro/cum-au-aparut-piticii-din-wroclaw-polonia/›

8. STEIN, Eliott, The cheeky gnomes taking over Wrocław, The cheeky gnomes taking

over Wrocław, www.bbc.com , ultima editare: 18 octombrie 2017, accesat la 23 mai

2020, URL: ‹http://www.bbc.com/travel/story/20171017-the-truth-behind-wrocaws-

cheeky-gnomes›

9. SZOSTKOWSKA, Agata, „An illegal meeting of dwarfs” The Orange Resistance in

Communist Poland›, www.communications.nl , ultima editare: 3 martie 2018, accesat

la 22 mai 2020, URL: ‹https://www.communications-unlimited.nl/an-illegal-meeting-

of-dwarfs-the-orange-resistance-in-communist-poland/ ›

12