Școala Gimnazială Greci-Tulcea

Str.1 Decembrie Nr.29;Com.Greci; Jud.Tulcea

Email: sam.greci@gmail.com

PROIECT DE LECȚIE

Profesor: Lungu Aurelia

Disciplina: Geografie
Data:09.12.2021
Clasa: a V-a B
Unitatea de învăţare: Terra - o planetă în mișcare
Titlul lecției: Mişcările Pământului şi consecinţele lor
Tipul lecției: dobândire de cunoștințe, formare a priceperilor și deprinderilor
Scopul lecţiei: să analizeze mişcările Pământului şi să deducă unele consecinţe geografice
Competențe specifice vizate: 1.2., 3.1., 4.2.

1.1. Descrierea unor elemente, fenomene sau procese geografice observate direct sau indirect
3.1. Descrierea unor elemente, fenomene şi procese geografice folosind noţiuni din
matematică, ştiinţe şi tehnolologii
4.2. Ordonarea elementelor geografice după anumite criterii

A. Elemente de proiectare a instruirii

1. Elemente ale competențelor :

 Definirea mișcării de rotație a Pământului și a Mișcării de Revoluție
 Descrierea fiecărei mișcări a Pământului prin prisma caracteristicilor sale specifice (durată,
direcție)
 Identificarea unor consecințe geografice ale mișcării de rotație a Pământului și respectiv ale
mișcării sale de revoluție pe baza informațiilor din manual
 Aplicarea unor elemente și cunoștințe dobândite la alte discipline în descrierea și explicarea
mișcărilor Pământului
 Raportarea consecințelor mișcărilor Pământului la modificări observabile în realitatea
înconjurătoare
 Identificarea de legături între organizarea și succesiunea unor elemente/fenomene/
procese din realitatea înconjurătoare și mișcările Pământului
 Să rezolve probleme matematice pe baza informațiilor legate de cele duoă mișcării ale
Pământului
2. Resurse și strategii didactice:
a. Metode: observația, conversația euristică, brainstorming-ul, experimentul, explicația,
demonstrația, problematizarea, lucrul cu manualul: explorarea și analiza critică a informațiilor
b. Mijloace:globul geografic, videoproiector, imagini -PPT, scheme, manualul, realitatea
observabilă
c. Surse informaționale: manualul, aplicații - internet
d. Suporturi cartografice: Harta Fizică a Lumii
e. Forme de organizare: frontală,individual

3. Obiective:
a.cognitive:
O1 să cunoască cele două mişcări de rotaţie ale Pământului
O2 să identifice urmările mişcării de rotaţie în jurul propriei axe
O3 să identifice urmările mişcării de revoluţie
 b.procedurale:
O4 Să localizeze pe hartă zonele de căldură pe Terra

a. afective:
O5: să participe activ la lecţie
O6: să manifeste disponibilitate şi interes pentru învăţare

4. Evaluarea:

evaluare curentă evaluare orală ( stimularea participării elevilor la formulări de

răspunsuri; analiza şi aprecierea răspunsurilor prin note) evaluare practică ( lucrul cu harta,
interpretări de hărţi,completarea fişelor de autoevaluare)

BIBLIOGRAFIE

 Silviu Neguț, Carmen Camelia Rădulescu, Ionuț Popa ,Geografie - Manual pentru clasa a
V-a, Ed.Art,București,2017
 Nicolae Ilinca, Didactica geografiei, Ed. Corint, Bucureşti, 2000.
 Maria Dulamă, Metodica predării geografiei, Ed. Clusium, Cluj-Napoca, 2019
 SCHIȚA LECȚIEI

MIŞCĂRILE PĂMÂNTULUI
PĂMÂNTUL are două mişcări importante:
Mişcarea de rotaţie în jurul propriei axe, de la V. la E. în 24 de ore.
Mişcarea de Revoluție în jurul Soarelui ce durează 365 zile şi 6 ore.

Urmările mişcării de rotaţie în jurul propriei axe sunt:

 succesiunea zilelor şi a nopţilor

 modificarea temperaturii aerului de la zi la noapte
 turtirea Pământului la poli şi bombarea la Ecuator, ca urmare a forţei de gravitație
 variaţia orei pe Glob

Urmările mişcării de revoluţie sunt:

 formarea anotimpurilor - echinocţiul de primăvară la 21 martie z = n

- solstiţiul de vară la 22 iunie z > n
- echinocţiul de toamnă la 23 septembrie z = n
- solstiţiul de iarnă la 22 decembrie z = n

 durata inegală a zilelor şi a nopţilor

 formarea zonelor de căldură – zona caldă 00 – 300 lat. N şi S.

- zona temperată 300 – 600 lat. N şi S.
- zona rece 600 – 900 lat. N şi S.
Anexa 1
FIŞĂ DE LUCRU

1. Încercuieşte A dacă propoziţia este adevărată sau F dacă este falsă:

Ziua şi noaptea rezultă din mişcarea Pământului în jurul axei sale. A/F
Anotimpurile se formează ca urmare a rotirii Pământului în jurul Lunii. A / F
Pe 22 decembrie este noaptea cea mai lungă. A / F
Pe 22 iunie este noaptea cea mai lungă. A / F

2. Încercuieşte marcajul corespunzător răspunsului corect:

În anul bisect luna februarie are: - 28 zile
- 29 zile
- 30 zile
- 31 zile
Ziua este egală cu noaptea în : - 21 martie
- 22 iunie
- 23 septembrie
- 22 decembrie
3. Răspunde la întrebări:
Cum explicați succesiunea zilelor și a nopților?
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
_______________________________________________
Cine determină formarea celor patru anotimpuri ?
________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________
_______________________________________
_____________________________________________________________________________

4. Uneşte cu o linie denumirea fiecărei luni cu anotimpul corespunzător

Ianuarie

Februarie primăvara
Martie

Aprilie

Mai
vara

Iunie

Iulie
toamna
August

Septembrie

Octombrie
iarna
Noiembrie

Decembrie
NR. ETAPELE ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII
CRT. LECŢIEI ACTIVITATEA ACTIVITATEA ELEVILOR RESURSE
PROFESORULUI
notează absenţii
1. Moment pregătirea celor necesare - elevii se pregătesc pentru începerea activităţii exerciţiul organizatoric
organizatoric pentru buna desfăşurare a
lecției

Verificarea - se desfăşoară frontal prin - ascultă, analizează, gândesc şi formulează dialogul

2. cunoştinţelor întrebări de control răspunsurile sub îndrumarea profesoarei conversaţia
anterioare privitoare la conţinuturile
învăţate anterior

3. Captarea atenţionez elevii asupra pregătirea caietelor şi a documentelor şcolare conversaţia

atenţiei momentelor lecţiei
- cer elevilor să precizeze
ce sunt planetele? - elevii răspund - dialogul
4. Pregătirea - precizez elevilor faptul că
aperceptivă pe parcursul orei vor afla - conversaţia
lucruri noi despre
MIŞCĂRILE
PĂMÂNTULUI
Anunţarea - informez elevii cu privire - expunerea
5. temei şi a la obiectivele lecţiei. - ascultă, scriu titlul lecţiei în caiet - explicaţia
obiectivelor - scriu titlul lecţiei pe tablă
operaţionale
- comunic sarcina de explicaţia
lucru exerciţiul
Se prezintă mişcarea de conversaţi
rotaţie în jurul axei - elevii vor nota în caiet activitatea individuală
6. Comunicarea - Solicit elevilor să expunerea
noilor precizeze durata şi urmările - elevii lucrează individual dialogul
 cunoştinţe mişcării de rotaţie lucrul cu manualul
- elevii ascultă şi urmăresc prezentarea lucrul cu harta
- se face o prezentare activitatea frontală
Power Point cu mişcarea de descoperirea
rotaţie observarea

Se prezintă mişcarea de
revoluţie
-Solicit elevilor să
aprecieze durata şi urmările
mişcării de revoluţie
- calculăm numărul analiza
fuselor orare pentru - sub îndrumarea profesorului elevii răspund la sinteza
7. Asigurarea a afla ora în diferite întrebare explicaţia
retenţiei şi puncte ale globului conversaţia
performanţei -după explicaţiile profesorului elevii răspund comparaţia
- Solicit elevilor să explice lucrul cu fişe de lucru
de ce tot la patru ani avem
an bisectî
Anul calendaristic are 365
sau 366 de zile. Cum
explicaţi aceasta? (... cele 6
ore se adună în timp de
patru ani, formând 24 de
ore, adică o zi, care se
adaugă lunii februarie din
4 în 4 ani, iar anul are 366
de zile. Acesta se
numeşte an bisect). Cum
află care sunt anii bisecţi?
(..se ia numărul anului,iar
ultimele două cifre se
 împart la 4.Exemplu: 2020
20:4 =5. Dacă împărţirea
este exactă, anul este bisect,
iar dacă are rest, anul nu
este bisect).

- aprecieri şi recomandări
8. Încheierea asupra activităţii elevilor - elevii notează tema pentru acasă analiza
activităţii - temă pentru acasă să conversaţia
completeze fişa de lucru
postată pe Classroom
(anexa 1)