Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Impunerea Veniturilor
Impunerea Veniturilor
CUPRINS
Introducere ......................................................................................................................................... 2
Capitolul 5. Concluzii........................................................................................10
Bibliografie........................................................................................................11
1
INTRODUCERE
Economia naţională a unei ţări ca parte componentă a economiei mondiale,cuprinde un
ansamblu de activitaţi, desfăşurate de persoane sau grupuri de persoane fizice şi morale care
aparţin acestuia, dar la care participă şi unii subiecţi economici şi alte ţări.
Un sistem fiscal poate fi considerat rational daca indeplineste mai multe cerinte, daca este
organizat si functioneaza pe baza anumitor principii. Aceste principii au in vedere ca asezarea
si incasarea impozitelor sa corespunda atat obiectivelor social-economice ale politicii fiscale
a statului din perioada respectiva, cat si intereselor platitorilor.
Determinarea bazei impozabile si calcularea impozitului presupun efectuarea – pe baza
prevederilor legii – a unui complex de operatiuni atat de catre subiectele impozabile, cat si de
catre organele fiscale.
Stabilirea impozitului de plata are o latura politica si una de ordin tehnic (care cuprinde
metodele si tehnicile folosite pentru determinarea bazei impozabile si a sumei impozitului).
CONŢINUTUL ŞI ROLUL IMPOZITELOR :
Impozitul reprezintă prelevarea obligatorie a unei părţi din venitul şi/sau averea unei
persoane fizice şi juridice fără contraprestaţie imediată sau directă şi neranbursabilă pentru
satisfacerea intereselor de ordin general. Taxa reprezintă suma de bani plătită de o persoană
fizică sau juridică de regulă pentru serviciile prestate acesteia de către un agent economic, o
instituţie publică sau un serviciu public.
Trăsăturile impozitului:
• caracterul obligatoriu
• caracterul nerambursabil
• absenţa contraprestaţiei directe
Rolul impozitelor se manifestă pe trei planuri:
2
• Asieta reprezintă totalitatea măsurilor care se iau de către organele fiscale în legătură
cu fiecare subiect impozabil, pentru identificarea obiectului impozabil, stabilirea
mărimii materiei impozabile şi determinarea impozitului datorat statului.
• Termenul de plată indică data până la care impozitul trebuie achitat statului. 3.
PRINCIPIILE IMPUNERII (se referă la un set de reguli de care trebuie să se tină
seama în stabilirea şi perceperea impozitelor) Au fost formulate pentru prima dată de
Adam Smith în lucrarea sa Avuţia Naţiunilor (1776):
• Principiul justeţii impunerii- contribuabili trebuie să fie impuşi în funcţie de mărimea
venitului sau averii acestora.
• Principiul certitudinii impunerii- mărimea obiectului impozabil, termenul şi locul de
plată trebuie să fie certe, pentru a putea fi cunoscute şi respectate de contribuabil.
• Principiul comodităţii impunerii- impozitul trebuie să fie perceput în timpul şi la
locul cel mai convenabil pentru contribuabil.
• Principiul randamentului impunerii- impozitele trebuie să fie încasate cu minim de
cheltuială din partea statului şi a contribuabilului. Aceste principii au evoluat de-a
lungul timpului şi astăzi se întalnesc în literatura de specialitate sub următoarea
formă:
• Principii de echitate fiscală (echitate pe verticală şi echitate pe orizontală);
• Principii de politică financiară (impozitele să aibă un randament ridicat, să fie stabile
şi elastice);
• Principii de politică economică (impozitele, taxele şi contribuţiile sunt instrumente
prin care se influenţează comportamentul economic al contribuabililor);
• Principii social-politice.
CLASIFICĂRI ALE IMPOZITELOR ŞI TAXELOR :
a) După trăsăturile de fond şi de formă: - Impozite directe, - Impozite indirecte.
b) După obiectul impunerii: - Impozite pe venit, - Impozite pe avere, - Impozite pe consum.
c) În funcţie de scopul urmărit la introducerea lor: - Impozite financiare, - Impozite de
ordine.
d) După frecvenţa realizării lor: - Impozite permanente (ordinare), - Impozite incidentale
(extraordinare).
e) După instituţia care le administrează: - în state federale, - în state unitare.
IMPOZITE DIRECTE :
• Impozitele directe reprezintă forma cea mai veche de impunere. Ele s-au practicat și
în orânduirile precapitaliste, însă o extindere și o diversificare mai mare au cunoscut
abia în capitalism.
• Impozitele directe au caracteristic faptul că se stabilesc nominal în sarcina unor
persoane fizice sau juridice, în funcție de veniturile sau averea acestora, pe baza
cotelor de impozit prevăzute în lege. Ele se încasează direct de la subiectul
impozitului la anumite termene dinainte stabilite.
Impozitele reale:
3
• Impozitele reale se stabilesc în legătura cu anumite obiecte materiale (pamântul,
cladirile, fabricile, magazinele etc.), făcându-se abstracție de situația personală a
subiectului impozitului.
• Ele mai sunt cunoscute și sub denumirea de impozite obiective sau pe produs,
deoarece se așază asupra produsului brut al obiectului impozabil, fără a se face nicio
legatură cu situația subiectului impozitului.
• Exemple: impozitul funciar, impozitul pe cladiri, impozitul pe activitați industriale,
comerciale și profesii libere, impozitul pe capitalul mobiliar sau bănesc.
Impozitele personale :
4
• veniturile rezultate din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a
acordat deducere.
• veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile, precum și veniturile din
restituirea sau anularea unor dobânzi și/sau penalități de întârziere pentru care nu s-a
acordat deducere.
Cheltuieli nu sunt deductibile următoarele categorii de cheltuieli (câteva exemple):
• cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat;
• dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările și penalitățile de întârziere
datorate către autoritățile române/străine, potrivit prevederilor legale;
• cheltuielile de sponsorizare în condițiile stabilite de Codul Fiscal. Cheltuieli cu
deductibiliate limitată (câteva exemple):
• cheltuielile de protocol sunt deductibile în limita unei cote de 2% aplicată asupra
diferenței dintre totalul veniturilor impozabile și totalul cheltuielilor aferente
veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol și cele cu impozitul pe
profit.
• cheltuieli cu indemnizația de deplasare acordată salariaților pentru deplasări în
România și în străinătate în limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituțiile
publice prin ordin al ministrului. cheltuieli sociale ( ajutoare de înmormântare,
ajutoare pentru boli grave sau incurabile, cadouri în bani sau în natură oferite copiilor
minori ai salariaților, ajutoare pentru salariații care au suferit pierderi în gospodărie,
etc.) sunt deductibile în limita de 2% din valoarea cheltuielilor cu salariile
personalului.
• cheltuieli reprezentând tichete de masă acordate de angajatori potrivit legii. Impozitul
pe venit Contribuabili: persoanele fizice rezidente, pentru veniturile obținute din
orice sursă atât pe teritoriul României, cât și în străinatate;
• persoane fizice nerezidente pentru veniturile obținute din activități independente
printr-un sediu permanent în România;
• persoanele fizice nerezidente care obțin venituri din activități dependente pe teritoriul
României; persoanele fizice nerezidente care obțin venituri din alte surse decat cele
de mai sus pe teritoriul României. Categoriile de venituri:
• veniturile din activități independente;
• veniturile din salariu;
• veniturile din cedarea folosinței bunurilor;
• veniturile din investiții;
• veniturile din pensii;
• veniturile din activități agricole, silvicultură și piscicultură;
• veniturile din premii și jocuri de noroc;
• veniturile din transferul proprietăților imobiliare;
• alte venituri cu excepția celor scutite de impozit. Cota de impozitare aplicabilă
veniturilor persoanelor fizice este de 16%. O serie de venituri ce pot fi obținute de
persoanele fizice și care sunt scutite de la plata acestui impozit, de exemplu:
• alocațiile, indemnizațiile și alte forme de sprijin cu destinație specială acordate din
fonduri publice;
• sumele primite din asigurări sub forma de despăgubiri , sume asigurate și alte
asemenea drepturi;
5
• sumele și bunurile primite sub formă de sponsorizare;
• sumele și bunurile primite ca moștenire sau donație cu excepția proprietăților
• imobiliare; premiile și alte drepturi de cazare, masă, transport, primite de elevi și
studenți cu ocazia participării la competiții;
• premiile obținute de sportivii medaliați la campionatele naționale și la jocurile
olimpice.
IMPOZITE INDIRECTE
• Imbracă de regulă, forma impozitelor pe consum, deoarece se percep la vanzarea
anumitor mărfuri sau la prestarea unor servicii.
• Cotele de impozit nu sunt diferenţiate în funcţie de averea sau situatia personală a
plătitorului.
• Plătitorii acestor impozite sunt în general agenţii economici, dar suportatorii sunt
consumatorii finali.
Taxele de consumatie
• Poartă denumirea de taxe dintr-o simplă obisnuintă, în fond acestea sunt impozite în
sensul că sunt obligatorii, nu presupun o contraprestatie și sunt fără o destinatie
specială.
• Taxele de consumatie se asază în două moduri: fie ca taxă generală pe consum (taxa
pe valoarea adăugată), fie ca un impozit (taxă) special, asezat numai pe vanzarea
anumitor bunuri (accizele).
Accizele :
• Sunt taxe speciale de consumaţie și se asază, de regulă, pe vanzarea unor grupe aparte
de produse. În prezent, aceste grupe speciale de produse, care fac obiectul accizelor,
sunt reprezentate, în principal, de bunurile care dăunează sănătăţii și de produsele
considerate de lux.
• Sunt asezate asupra unor produse care se consumă în cantităţi mari și care nu pot fi
înlocuite de cumpărători cu altele, pentru ca în acest fel impozitul să aibă în mod
constant un randament fiscal cat mai ridicat.
• Se instituie asupra unor produse care au o cerere inelastică precum: alcoolul, apele
minerale, produsele petroliere, tutunul, cafeaua, ceaiul, uleiurile minerale. Accizele în
Romania
• Sunt reglementate prin Codul Fiscal, titlul VII.
• Se calculează fie în sumă fixă pe unitatea de masură, fie în baza unor cote
procentuale aplicate asupra preţului de vanzare.
• Regimul accizelor este caracterizat prin: Stabilirea de accize în echivalent
euro/u.m.
• Stabilirea de accize în cote procentuale din baza de impozitare care variază de la 1%
la 100%
• Plata accizelor se efectuează lunar, pană la data de 25 a lunii următoare celei în care
acciza devine exigibilă.
T.V.A. - Taxa pe valoarea adăugată (impozitul unic încasat fracţionat cum mai este
denumit) se calculează asupra cresterii de valoare, adăugată de fiecare agent economic care
6
participă la ciclul realizării unui produs sau la executarea unei lucrări care intră sub incidenta
acestui impozit.
Caracteristici ale TVA:
• este un impozit general;
• este un impozit neutru în raport cu numărul stadiilor prin care trece produsul;
• este un impozit unic cu plata fracţionată. T.V.A în Romania
• A fost introdusă la 1 iulie 1993, în prezent fiind reglementată de Titlul VI al Codului
fiscal.
Sunt operaţiuni impozabile, acele operaţiuni care indeplinesc cumulativ următoarele
condiţii:
Taxele vamale sunt impozite indirecte ce apar ca urmare a intervenţiei statului în comerţul
internaţional.
Clasificarea taxelor vamale
a) În funcţie de sensul fluxurilor comerciale: - taxe vamale de import; - taxe vamale de
export; - taxe vamale de tranzit.
b) După modul de fixare: - taxe vamale autonome; - taxe vamale convenţionale;
c) După modul de percepere: - taxe vamale ad valorem; - taxe vamale specifice; - taxe vamale
mixte. d) După scopul instituirii: - taxe vamale cu scop fiscal; - taxe vamale cu scop
7
protecţionist; - taxe vamale cu scop preferenţial; - taxe de anti-dumping, compensatorii sau de
retorsiune.
Taxele vamale în Romania
• Sunt reglementate de Legea privind Codul Vamal al Romaniei nr.86/2006
• Taxele vamale practicate sunt menţionate în tariful vamal (TARIC - RO) fiind
specificate pentru fiecare categorie de produse taxele vamale exprimate în procente,
precum și cele rezultate din aplicarea masurilor tarifare preferenţiale.
• Tariful Integrat al Comunităţii Europene – TARIC - a fost stabilit în baza Articolului
2 al Regulamentului Consiliului nr. 2658/87/CEE de la 2 iulie 1987 privind
nomenclatura tarifară şi statistică şi Tariful Vamal Comun;
• Baza de date TARIC este utilizată de administraţiile vamale din Statele Membre
pentru procesarea declaraţiilor vamale de import / export din / către ţări terţe; totodată,
el este un instrument util de informare pentru operatorii economici;
• Baza de date TARIC-RO conţine, în plus faţă de baza de date TARIC, măsurile
naţionale referitoare la restricţiile impuse prin diverse acte normative naţionale cu
implicaţii în activitatea vamală.
STUDIU DE CAZ:
În anul 2015, o persoană fizică autorizată cu doi angajați prezintă următoarea situație:
PFA datorează CAS de 10,5% sau 26,3% (în funcție de opțiune), CASS de 5,5% și o cotă
de im--po-zit pe venit de 16%.
Avantajul persoanei fizice autorizate este că poate utiliza în cursul anului banii obținuți, iar
contribuțiile aferente îi conferă statutul de persoană asigurată.
8
Venituri din dobânzi aferente activității economice
90 lei
desfășurate
● Cheltuieli deductibile 3.592 lei
Cheltuieli cu achiziționarea de materiale
1.700 lei
consumabile și servicii
Cheltuieli cu salariile 1.500 lei
Cheltuieli cu cotizațiile profesionale = 5% x Venit
305 lei
brut = 5% x 6.090 lei
Cheltuieli sociale deductibile = 2% x Fond de
30 lei
salarii = 2% x 1.500 lei
Cheltuieli de protocol deductibile = 2% x Bază de
53 lei
calcul = 2% x 2.670 lei
Cheltuieli cu cotizația ACCA deductibile (în limita
4 lei
a 4.000 euro)
● Cheltuieli nedeductibile 378 lei
Cheltuieli sociale nedeductibile = 50 lei – 30 lei 20 lei
Cheltuieli de protocol nedeductibile = 90 lei – 53
37 lei
lei
Cheltuieli cu cotizația ACCA nedeductibile = 200
196 lei
lei – 4 lei
Amenzi 125 lei
Venit net = Venit brut – Cheltuieli deductibile =
● 2.498 lei
6.090 lei – 3.592 lei
CAS = 10,5% x 2.498 lei 262 lei
CASS = 5,5% x 2.498 lei 137 lei
Total contribuții = 262 lei + 137 lei 399 lei
Venit impozabil = Venit net – Total contribuții =
2.099 lei
2.498 lei – 399 lei
Impozit pe venit = 16% x 2.099 lei 336 lei
Avantaje Dezavantaje
9
Microîntreprinderi • Plătesc doar impozitul de 1%, • Există
2% sau 3%, în funcție de obligativitatea
încadrarea legală. colaborării cu un
• Pot repartiza profitul la contabil autorizat.
dividende. • Asociații nu pot
• Pot activa în orice domeniu utiliza resursele
fără pregătire profesională. financiare în cursul
• Pot activa în mai multe anului, dar pot
domenii în același timp. distribui profitul la
dividende, pentru
care suportă un
impozit de 5%.
• Au costuri mai mari
la înființare.
Persoane fizice • Costurile de înființare sunt mai
autorizate
mici.
• Nu există obligativitatea
colaborării cu un contabil
autorizat.
• Pot dispune de bani încă de la
încasarea lor.
• Contribuția la pensia integrală
este o opțiune.
• Profitul realizat poate fi
valorificat oricând, fără
necesitatea împărțirii
dividendelor sau menționării
anului în documentele oficiale.
• Contribuțiile aferente le
conferă statutul de persoane
asigurate.
CONCLUZII
Sistemul de taxe şi impozite în România este caracterizat de o colectare slabă a acestora,
cu o administrare ineficientă şi o birocraţie excesivă, o bază de impozitare relativ redusă cu
foarte multe excepţii şi deduceri legale şi o evaziune fiscală ridicată.
10
Sistemul fiscal din România are nevoie de îmbunătăţiri, ţinând seama de nivelul redus al
colectării taxelor şi impozitelor în Produsul Intern Brut faţă de media din Uniunea Europeană.
Veniturile fiscale şi cele nefiscale au reprezentat în 2011 doar 32,5% din PIB, cu 12,1 puncte
procentuale sub media europeană.
Bibliografie:
1.Ioan Dan Morar, Finante publice, Ed. Universităţii din Oradea, 2006;
2.Iulian Văcărel şi colectivul, Finanţe publice, E.D.P., Bucureşti,2007’
3.Legea bugetara anuala;
4.Codul Fiscal ,legea 571/2003 adnotata si republicata la zi;
5. http://www.mfinante.ro
11