DCIP – curs 04.03.

2019

Legea 47/1992 organizarea si functionarea CCR

SISTEMELE PARTIDISTE

Sistemul partidist are in vedere modul de structurare, de functionare a

partidelor politice in cadrul vietii politice dintr-o societate. El se referă cu
precădere la nr. partidelor politice care exista într-o societate și prin a căror
participare se derulează, se realizează viața politică din cadrul acesteia.
Noțiunea de sistem partidist a fost folosită pt. prima dată în perioada
interbelică și avea în vedere nr. și natura partidelor politice dintr-o societate care
erau angajate în viața politică. În cadrul sistemului partidist trebuie să intre toate
partidele din societate, indiferent de mărimea acestora, de rolul și statutul lor în
societate, de fundamentele și orientările ideologice.

Sistemul partidist nu a fost și nu e identic în toate societățile, ci depinde în

fiecare țară de o serie de factori :
 momentul aparitiei capitalismului și al afirmarii burgheziei
 natura regimului politic
 nivelul organizarii și funcționării vieții politice
 obiectivele și sarcinile urmărite in plan social, economic, politic și
național, cum ar fi dezvoltarea, modernizarea social-economică sau
politică etc.
 anumite tradiții istoric naționale
 Astazi, sistemul partidist se structurează și evaluează în funcție de 2
criterii principale :
1. Al numarului partidelor politice - prin prisma acestui criteriu, avem
urmatoarele tipuri de sisteme partidiste:
 Sisteme monopartidiste
 Sisteme bipartidiste
 Sisteme pluripartidiste
2. Al paradigmei doctrinare și ideologice

MONOPARTIDISMUL
consta in fundamentarea activitatii și vieții politice din societate pe
existența unui singur sistem politic.
O asemenea situație se intalneste în imprejurari diferite fiind generata de o
serie de factori: in cele mai multe cazuri, existenta unui singur partid politic ține
de momentul inițial al aparitiei partidismului, in special de lupta antifeudală,
când fortele progresiste de esenta burgheza s-au grupat intr-un singur partid
politic, de regula partid liberal. În alte societați, constituirea monopartidismului
este legată de indeplinirea unor obiective ale luptei naționale, de exemplu
obținerea independenței, unitatea națională, înlăturarea subdezvoltarii etc.
Monopartidismul se intalneste și in perioada de maxima criză cand forțele
reacționare, pt a-și instaura propria putere, apelează la sistemul unipartidist.
Astfel de situații regasim in perioada interbelică, facem referire la regimurile
fasciste in Germania și Italia.
În Romania, sist. monopartidist a fost prezent în 2 perioade istorice. Primul
in 1938, cand regele Carol II a creat Frontul Renașterii Naționale ca partid unic
și a interzis partidele politice. De asemenea, pt. o scurta perioada de timp, sist.
monopartidist il regasim in 1940 in timpul asocierii la guvernare de catre
generalul Antonescu, al legionarilor. Al doilea moment de monopartidism, il
regasim in perioada regimului comunist, intre 1948-1989 .
Prin esența sa, monopartidismul este generator de regimuri
nedemocratice, dictatoriale.

2
BIPARTIDISMUL
care se intemeiază pe existența și funcționarea a 2 partide politice .
Primul sistem bipartidist a fost chiar in Anglia, iar cel mai reprezentativ
este acum in SUA. Și in Romania, pana la Primul Razboi Mondial se poate
vorbi de existenta unui sist. bipartidist in anumite perioade - Partidul Liberal si
Partidul Conservator.
Retinem ca, in multe cazuri, bipartidismul a constituit fundamentul pe care
s-a nascut și dezvoltat pluripartidismul.

PLURIPARTIDISMUL
Pluripartidismul a aparut in perioada interbelica si s-a dezvoltat in special
dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial, în țarile din Europa Occidentala.
Printre cauzele care au condus la apariția pluripartidismului identificăm :
- impunerea și generalizarea votului universal
- complexitatea vieții sociale
- diversitatea intereselor, opțiunilor, grupurilor și categoriilor sociale,
care a determinat apariția unei noi paradigme doctrinare și ideologice,
care, pt a se materializa în practică, avea nevoie de propriile partide și
formațiuni politice (spre exemplu doctrina comunista avea nevoie de
partidele comuniste, doctrina democratica de respectivele etc.)
- dezvoltarea si amplificarea democratismului politic

Aparitia si dezvoltarea partidelor politice

Hans Kelsen definea partidele politice ca “formațiuni” ce grupează indivizi

cu aceleași orientări politice pt. a le asigura o influență reală asupra gestionării
treburilor publice. In doctrină, s-a apreciat pe drept cuvant ca partidul politic
este o personalitate colectivă, caracterizata prin reunirea voluntară, cu o gandire
și acțiune proprie, cu o unitate de scopuri, interese și idei, toate grupate pe un
fundament politico-ideologic comun, acceptat și insusit de catre membrii săi.
Partidul politic apare ca subiect de drept PUBLIC, atat in raporturile de
instaurare a puterii, cât și în cele de menținere sau exercitare a acesteia.

3
 Funcțiile partidelor politice

Rolul partidelor politice se exprimă, se manifestă prin funcțiile exercitate de

acestea :
 Funcția politică - rolul, atributele, prerogativele acestei funcții nu
sunt la fel în cazul tuturor partidelor politice (Partidele politice
aflate la putere au rol esențial în constituirea și funcționarea
principalelor instituții ale statului- Parlament, Guvern etc, in
luarea deciziilor cu privire la acestea, in organizarea și
conducerea acestora (ex, programul de guvernae). In schimb, rolul
partidelor politice este de a monitoriza puterea, de a releva, de a
prezenta electoratului eventualele disfunctionalitati și neimpliniri
ale clasei politice aflate la guvernare)
 Functia de organizare si conducere a activitatii partidului de
menținere a unei permanente legături cu propriile organizații,
membrii și simpatizanți
 Functia teoretico-ideologica - aceasta vizeaza mai multe
obiective : dezvoltarea și adaptarea propriei paradigme doctrinare
la condițiile social-istorice, la obiectivele si sarcinile urmărite de
partid; elaborarea programului politic, a strategiei și tacticii
politice a partidului; organizarea, susținerea și purtarea luptei
ideologice împotriva altor partide și formatiuni politice
 Funcția civică, formativ educativă si patriotică, atat a propriilor
membrii de partid, cat și a simpatizanților

Clasificarea partidelor politice

De la momentul aparitiei lor si pana astazi au existat si functionat mai multe

tipuri de partide politice:
 Partidele ideologice - sunt constituite si functioneaza pe baza unei
paradigme doctrinare a unei filosofii ideologice (Partidul Liberal,
Conservator, Social-Democrat)
 Partide istorice - aparitia si dezvoltarea acestora este strans legata
de anumite momente, obiective istorice. Aparand intr-o anumita
conjunctura, social-istorica, activitatea acestor partide, insasi

4
 existenta lor e limitata in timp, ține de anumite regimuri politice,
epoci istorice care au disparut; acolo unde inca mai exista ele se mai
mențin ca tendințe fara a juca un rol important, major, in viata
politica a societatii
 Partide de interese - principalul motiv al aparitiei si functionarii
acestor partide il constituie realizarea unui interes, care poate fi
naționalist, religios, de grup, economic, de clasă socială, etnic, etc .
(UDMR, Part. Rromilor, Part. Ecologist, etc.)
 Partide de tendințe - acele partide ale caror al caror mobil tine de
opinia unei largi categorii sociale, ale realizarii unor necesitați si
obiective sociale
 Partide personale - create in jurul unor personalitati de regula
politice si beneficiaza de prestigiul, forta si carisma acestor
personalitati (ex, Partidul Golist in Franta)
Distingem in functie de compozitie, intre partidele de masa și partide de
cadre :
 Partidele de cadre - se constituie si reunesc un nr mic de membrii,
dar cu o deosebită anvergura, cu calitati organizatorice si politice,
care pot influenta importante grupuri si segmente sociale
 Partidele de masa - pun in prim plan nr membrilor si mai putin sau
chiar deloc, au in vedere calitatea acestora

Partidele politice, in functie de paradigma doctrinar-politica se clasifica in :

- gruparea partidelor de dreapta cu diferite nuanțe, respectiv de
dreapta, centru-dreapta, extrema-dreapta - in cadrul acestor categorii
sunt incluse partidele (neo)conservatoare, (neo)liberale, republicane
etc.; in cadrul orientarii extrema-dreapta sunt considerate partidele
fasciste, neofasciste sau cele ale Noii drepte. (statul nu te ajuta,nici nu
iti ia, in opozitie cu gruparea celor de stanga)
- gruparea partidelor de centru cuprind in general partidele
ecologiste, democrat-crestine si social-crestine
- gruparea partidelor de stanga - de stanga, centru stanga, extrema
stanga - partidele socialiste, social-democrate, extrema stanga
comuniste

5
 Istoric al evolutiei partidelor politice in Romania

Retinem ca forme incipiente de grupare politica similara au aparut inca in

perioada Regulamentelor Organice. In 1848, in perioada Revoluției, intalnim
denumirea de ‘partida’ aplicata grupurilor revolutionare, iar la 1857 se vorbea
deja in comisia de supraveghere a alegerilor pt. Divanurile ad-hoc de existenta a
2 partide : cel Conservator și cel Național.
Partidele politice moderne au luat nastere in Romania abia dupa 1860, iar
de la 1866 curentele și gruparile politice au fost bine definite și au continuat sa
se dezvolte pe intreaga perioadă democratică a Romaniei, adica pana la 1938 .
Sfarsitul PRM și Marea Unire au contribuit la modernizarea si
diversificarea vieții politice dominate de 2 partide, cel Conservator și cel
Liberal.
În anii care au urmat, pana in 1922 (pana la Marea Unire), este inregistrata
o instabilitate guvernamentala. Evolutia unor partide dupa efectuarea
reformelor a fost de scurta durata, spre ex, Partidul Conservator s-a dezintegrat
și a disparut din arena politică ...??...
Si in Romania, ca si in celelalte state europene, s-au format organizatii
extremiste, practic in Europa identificam partidul de stanga, partidul socialist,
cel de extremă-stangă (era Partidul comunist), iar cel de extrema dreapta
(Partidul Arhanghelul Mihai). In 1921, Partidul socialist a fuzionat cu Partidul
comunist si a format PCR (Partidul Comunist Roman). PCR a fost declarat
ilegal de catre Guvern in 1924 si a functionat in ilegalitate pana la inceperea
celui de Al Doilea Razboi Mondial. In aceasta perioada am avut un sistem
bipartidist -

Cadrul legal al functionarii partidelor politice in Romania

(legislatia actuala)

Partidele politice sunt reglementate in Romania atat prin Constitutie, cat si

printr-o serie de legi organice, respectiv Legea 14/2003 privind partidele
politice, Legea 43/2003 privind finanțarea partidelor politice.
Legile electorale sunt legi organice

6
 Art. 8 cu denumirea marginala “Pluralismul si partidele politice” -
pluralismul este in societatea romaneasca o conditie și o garanție a democratiei
constitutionale; partidele politice se constituie si isi desfasoara activitatea in
conditiile legale, ele contribuie la definirea... , respectand ordinea ... (de citit)
Art. 40 din Constitutie – “Dreptul la asociere” stabileste ca cetatenii se pot
asocia liber in partide politice, in sindicate, in patronate si in alte forme de
asociere; contine si anumite divinitati ale dreptului de asociere cu privire la
partidele politice > Nu pot face parte din partidele politice judecatorii Curții
Constituționale, Av.Poporului, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii
sau alte categorii de funcționari publici stabilite prin legea organică (Altfel ar
simpatiza cu sustinerea partidului politic in activitatea pe care o sustine-un
membru al partidului trb sa fie declarat membru oficial in lista/registrul
partidelor politice,cu exceptia celor enumerati anterior)

Legea 14/2003 art.1 - partidele politice, definite ca fiind asociații cu

caracter politic ale cetațenilor români cu drept de vot, care participă in mod liber
la formarea si exercitarea voinței lor politice, indeplinind o misiune publica
garantata de Constitutie. Sub aspectul naturii lor juridice, partidele politice sunt
persoane juridice de drept public. Legea cadru reglementeaza organizarea
partidelor politice, organizare care trebuie sa aiba la bază statutul si programul
politic al partidului
art. 10- stabileste elementele de continut ale statutului unui
partid
Tot legea stabilește reguli cu privire la organele de conducere ale
partidului, la solutionarea diferendelor dintre membrii partidelor. De asemenea,
legea instituie/reglementeaza si procedura de infiintare si inregistrare a
partidelor politice : cererea de infiintare trebuie depusa la Tribunalul Buc.,
impreuna cu actele cerute de lege. Partidul dobandeste personalitate juridica de
la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii instantei de admitere a
cererii de inregistrare. Partidele se inscriu in Registrul partidelor politice
(registru special).