Istoria statului si dreptului – curs 13.03.

2019

Istoria antica a statului si dreptului

1. Ceata primitiva si organizarea gentilica
2. Statul antic
3. Obiceiul juridic si legea in perioada antica

1. Ceata primitiva si organizarea gentilica

Preistoria cuprinde urmatoarele subdiviziuni:

- Epoca paleolitica (Epoca pietrei), in care s-a format societatea
gentilica
- Epoca neolitica si eneolitica (Perioada cuprului), in care s-a dezvoltat
societatea gentilica
- Epoca bronzului si prima perioada a Epocii fierului, in care s-a
destramat societatea gentilica
La finele Epocii pietrei cioplite si in perioada neolitica-eneolitica apare
prima forma de organizare sociala de tip gentilic, cunoscut sub denumirile de
matriarhat sau matrilohat sau ginta matriarhala ori ginta matrilineala.
Ca tip de organizare sociala, matriarhatul avea caracter personal, nu
teritorial.
In aceasta perioada, din cadrul cetelor primitive se desprind grupe mari de
rude si au fost interzise relatiile dintre sexe care provin din generatii diferite.
In perioada gintei matriarhale, aceste ginti erau conduse de catre cea mai in
varsta femeie, iar celelalte femei din cadrul gintii formau asa-numitul sfat al
gintii. De asemenea, si barbatii erau implicati in treburile comune, specifice
gintii, in special fratii femeilor. Mai multe ginti formau asa-numitele fratrii sau
triburi materne. Filiatia matrilineala era singura in care era posibil a fi dovedita
si in acest context doar descendentii pe linie materna erau considerati rude.
Ginta matriarhala a cunoscut casatoria pe grupe de varsta si acest lucru a
determinat o ierarhie in statutul persoanelor, putandu-se vorbi despre tata, frate
sau sora.
 In aceasta perioada, putem sa incepem sa vorbim despre notiunea de
societate , care depaseste limitele notiunii de familie. Rudele sotului sunt pentru
sotie afini, nu rude.

Odata cu cresterea rolului barbatului in societate, matriarhatul dispare si

apare o noua forma de organizare gentilica cunoscuta ca patriarhat sau
patrilohat, ori ginta patriarhala ori patrilineala.
In Epoca bronzului, marea familie patriarhala obtine chiar si un lot propriu
de teren pe care il foloseste in comun intreaga populatie a gintei. De asemenea,
ginta mai detine in proprietate private uneltele de munca, vite si produsele
muncii comune.
In cadrul gintii patriarhale se puteau aduna pana la 100 membri. Acest tip
de ginta era condus de cel mai in varsta barbat , ce era ajutat de cea mai in
varsta femeie, iar mai multe familii patriarhale formau o ginta.
Copiii celorlalte familii constituiau sfatul gintii , iar la adunarile unei ginti
participau toti membrii acesteia.
Mai multe ginti alcatuiau fratrii patriarhale , care la randul lor intampinau
urmatoarele functii:
- Organizau serbari si reuniuni comune
- Mediau conflictele aparute intre ginti
- Pregateau funeralii
- Supravegheau alegerea capeteniilor civile ale gintilor
- Vegheau oficierea cultului comun
- Alcatuiau armatele care luptau sub comanda sau stindardul propriu
Totalitatea fratriilor compuneau tribul patriarhal. Acesta era condus de cel mai
experimentat sef de ginta, iar celelalte capetenii de ginti si reprezentantii
religiosi formau sfatul tribului.

2. Statul antic
Forma statului exprima modul de organizare al puterii , structura interna/externa
a acestuia.
Componentele formei de stat:
- Forma de guvernamant
- Regimul politic

2
 - Structura de stat

Antichitatea a cunoscut mai multe forme de organizare politica:

- Antichitatea orientala – a denumit forma de organizare stat (modelul
statului de tip oriental a fost monarhia egipteana)
- Grecii au cunoscut organizarea de tip oras-stat sau polis
- Roma Antica a fost organizata sub forma de Regat, republica si
imperiu

Egiptul Antic
Statul egiptean a aparut cu aprox. 5000 de ani in urma, conform izvoarelor
istorice prin unificarea formatiunilor politice existente pe cursul Nilului, fiind
condus de catre un monarh, numit faraon. Faraonul era considerat urmasul
zeilor.
Faraonul era ajutat in conducerea statului de o serie de functionari.

Grecia Antica
Forma specifica de organizare a fost orasul-stat (polisul), care era alcatuit
dintr-un oras si teritoriul care il inconjura. Grecii au creat notiunea de
democratie ca forma de organizare a statului in care nu era cunoscuta separatia
puterilor si care limita anumite drepturi unor categorii sociale (femeile, sclavii si
strainii).

Roma Antica
Pornim de la orasul Roma, neinsemnat la inceput si care, ulterior, prin
acumularea de teritorii a cunoscut ca forma de organizare Regatul, Republica si
Imperiul.

Statul dac
S-a format prin unirea unor triburi si uniuni de triburi sub conducerea lui
Burebista, el insusi fiul unui rege, care conducea un oras-stat. Formele de
organizare ale Daciei au fost: stat centralizat, democratie militara si regat.

3
 3. Obiceiul juridic si legea in perioada antica

Cutuma/obiceiul in perioada antica a avut la baza nevoia de organizare a

omului dpdv. instinctual (nevoia de a trai, de a se descurca in societate, de a
relationa cu semenii), precum si nevoia de a stabili anumite norme sau reguli pe
baza carora sa se desfasoare aceste relatii.
Cutuma a fost definita ca regula de conduita statornicita in practica si
respectata o perioada de timp indelungata in virtutea deprinderii ca o
norma obligatorie. Unele obiceiuri au fost sanctionate de lege (sanctiunea se
refera la explicatia lor si nu la pedeapsa), dobandind astfel caracterul de izvor de
drept cu putere obligatorie.

De-a lungul istoriei dreptului, izvoarele au fost:

1. Izvoare istorice (cronici, tratate de istorie, sinteze privind aparitia si
evolutia unui popor)
2. Ivzoare juridice (studii, articole si tratate referitoare la istoria unor
notiuni juridice)
3. Izvoare documentare (colectii de documente, codici si editii critice)
4. Izvoare auxiliare (documente cu caracter filologic,
numismatic(monede), etnografic, arheologic) etc.