1.

Periodizarea statului si dreptului roman

Dreptul roman cuprinde normele juridice care reglementeaza relatiile sociale in

societatea, statul roman. Ne vom ocupa custudiul acestor norme juridice. Le vom analiza,
cum s-au nascut cum s-au infatisat cum s-au dezvoltat si cum se gasesc astazi in toate
codurile civile din lume.
Normele juridice specifice dreptului roman astazi ses regasesc incodul civil
roman, codul civil francez, olandez, japonez, australian, de pe tot mapamondul.
Dreptul roman este mai actual ca oricand.
Astazi in sistemul anglo-american,exemplu in Scotia, judecatorii judeca cu
pandectele lui Iustinian pe masa. Izvorul principal de drept este practica judecatoreasca,
precedentul udicar. Inseamna ca judecatorul de la instanta superioara atunci cand da o
solutia, acea solutia este obligatorie pentru instantele inferioare in cazuri similare. In
anglo-american judecatorul creaza drept, mai putin paerlmanetul. Pe filiera aceasta
judecatorii prin solutiile, sentintele, decizile dupa ce analizeaza acea cauza, aceste
hotarari judecatoresti sunt obligatorii pentru instantele inferioare in cazuri similare. Prin
urmare atunci cand un judecator din acest sistem pune in balana interesele in cauza,
evalueaza, analizeaaza, ia o hotarare, este calauzit de prinipiul echitatii si bunei credinte
care trebuie sa domneasca in cadrul relatiilor dintre diferite subiecte de drept. Solutii de
acum mii de ani, rationamentul, gandsirea de atunci inspira astazi judecatoreii atunci cand
sunt chemati sa dea o solutie in cauzele judecaa de ei.
Dreptul roman trebuie inteles pe tot parcursul evolutiei sale pentru ca intr-o
perioada de 1000 ani din 754 I. Hr pana in 565 d. Hr dreptul roman a evoluat. A evoluat
in consonanta cu mutatiile, modificarile, evolutia societatii. Societatea a evoluat iar in
acelasi timp a reclamat identificarea, gasirea, legiferarea, adoptarea unor norme, reguli de
conduita care sa fie adaptate nevoilor de la un moment dat din societatea respectiva. Vom
analiza stiinta dreptului roman, normele juridice astfel cum ele au evoluat in timp in
statul roman.
Obiectul nostru este dreptul privat roman. Nu ne intereseaza dreptul financiar,
administrativ, penal, constitutional s.a.m.d. care apartin dreptului public
Dreotulk privat roman cuprinde norme care reglementeaza raporturi juridice intre
persoane particulare.
 a) Periodizarea statului roman

In 754-753 i Hr se fondeaza Roma de Remus si Romulus. Sigur ca in acel moment nu

putem vorbi de un stat, entitate statala, nu putem vorbi de o structura politica, de o patura
superioara politica ce ar guverne, ar conduce, ar organiza societatea romana.
L=La mijloculsec. 6 I Hr. Servius Tulius organizeaza societatea romana printr-o reforma
si creaza Comitia centuriata ca forma de organizare statala.
Se organizeaza un numar de clase in functie de avere. Romanii au acces la acest organism
dupa cum urmeaza
- Peste 100000 de asi ( avere imobiliara) intra in prima clasa careia ii revin 80 de
centurii, 40 de centurii seniores ( peste 46 de ani), 40 de centuries junires ( 20-46 ani).
Astfel primei clase ii revin 80 de voturi. O centurie contine aprox 100 de persoane.
- Avere intre 75000 asi si 100000 asi intra in clasa a doua si au corespondent 20 de
centurii ( 20 de voturi)
- Avere intre 50000 asi si 75000 asi intra in clasa a treia si au 30 de centurii cu 30 de
voturi corespiunzatoare.
- Intre 25000 asi si 50000 asi cuprinde 30 de centurii – 15 juniores 15 seniores
- Intre 11000 de asi si 25000 asi ii revin 30 de centurii
- Cei care au o avere de peste 1500 de asi pana in 11000. Le corespund o centurie.
Ei voteaza in aceasta comitie in functie de clasa. In ordinea claselor. Mai existau 17
centurii de cavalerie care impreuna cu prima clasa reprezinta majoritatea ( 97 centurii) .
Prin urmare doar cei mai instariti decideau. Ceilalti urmau la vot insa de cele mai multe
ori votul lor nu conta. Cei mai instariti hotarau.
La mijlocul sec. Vi apar mugurii caestui stat roman organizat politic. Inafarad e comitia
centuriata exista regele ( rex) cu puteri militare, religioase care guverneaza alaturi de
poăporul organizat in comitia centuriata.
Legile se elaboreaza la nivelul poporului ( comitiei centuriata) si actul normativ este
ratificat de catre Senat. Senatul o alta entitate este alcatuit din 300 de senatori ( sefii
gintilor). Existau 300 de ginti. Erau caate 10 ginti intr-o curie, existau 30 de curii intr-un
trib.
Se intemeiaza Roma in 754-753 i Hr. Intre intemeierea romei si intemeierea statului
roman exista aceasta perioad apana la mijlocul sec. VI. In aceasta perioada voribim de o
forma prestatala unde activeaza comitia curiata cu regele. La mijlocul sec. VI Servius
Tulius reformeaza din temelii aceasta forma statala. Se formeaza statul prin aparitia
comitiei centuriata. Accesul nu se mai face prin criteriul rudenie si prin criteriul averii.
Atunci cand s-a creat o forma incipienta a Rome Existau ligurii. Latinii etruscii si sabinii
au venit si i-au ocupat. Latinii erau prganizati in triburi. Cei care au fost ocupati se
numesc plebei. Cei care au ocupat se numesc patricieni. Patricienii sunt organizati in trei
triburi, cate 10 curii, in fiecare curie 10 ginti.
La mijlocul sec. VI prin organizarea puterii politice, prin aparitia comitiei centuriate
incep sa se elimine dif dintre patricieni si plebei. Pentru ca prin intermediul averii pot
accede si plebeii dar foarte putini deoarece fiind ocupati nu aveau avere imobiliara. Cei
din centurii fac parte si din legiuni, participa la impartirea prazii de razboi, cei care
platesc impozite.
De aceea prin anul 312 i Hr se modifica aceasta structura, Apius Claudius un cenzor
revizuieste aceasta organizare creand 4 cartiere urbane si 4 rurale. Permitand sa intre in
aceste centurii si cavalerilor ( detineau o avere mobiliara, aveau 400000 sesterti).
Prin anul 220 i Hr se organizeaza administrativ statul roman in 35 cartiere cu putere de
vot egala nemaiavand releevanta averea mai mare sau mai mica a unora dintre ei. Prin
apartenenta administrativ teritoriala la aceste cartiere, fiecare cartier are aceeasi putere
politica de vot in comitia centuriata.
In anul 509 i Hr este alungat ultimul rege si se trece la republica. Locul regelui este luat
de doi consuli. Apare asadar magistratura. Conducere bicefala care inlocuiesc regele, se
creaza magistratura, acesti consulti nu ptot lua decizii unul fara celalalt si de asemenea se
infiinteaza pretura. Pretorii magistrati care vor conduce d.p.d.v. administrativ interesele,
destinele statului roman. Consulii si pretorii vor conduce, ei propun legi, Comitia
centuriata le aproba, se abandoneaza sistemul regalitatii.
Din anul 27 i Hr odata cu venirea la tron a principelui Octavian Augustus se trece la
Principat pana in anul 284 d Hr cand se trece la monarhie absoluta, imparatul
concentreaza intreaga putere.
Cand vorbim de epoca veche ne referim la perioada regalitatii respectiv a republicii.
Epoca clasica a dreptului roman see suprapune peste perioada principatului.
Epoca post clasica se suprapune asupra dominatului.
Dreptul roman este influentat d emodul cum este structurata politic societatea romana.
In perioada dupa ce s-a intemeiat statul roman in mijlocul sec Vi i Hr principalul izvor de
drept este obiceiul juridic-consuetudino adica acele norme practici care se nasc in sanul
poporului, au o anumita durata de aplicabilitate, sunt impartasite de cati mai multi
destinaturi. Are un puternic caracter religios. Primele norme sunt norme cu un pronuntat
caracter religios.
Tot acum vorbim de izvorul de drept legea. Incep sa apara legile elaborate.adoptate de
comitia centuriata. Magistratul propune un proiect de lege, se analizeaza in Comitia
centuriata, dupa aceea este publicut in cvorum spre a fi adusa la cunpstiinta cetatenilor,
dupa care intra in vigoare.
Prima si cea mai importanta este Legea celor Xii Table. Aceasta a fost elaborata in 449 i
Hr,
Oatricienii cand au ocupat plebeii au venit cu zeitatile lor, cu relatia speciala intre ei si
zeii respectiv si au impus. Normele juridice dupa care functioneaza societatea sunt
religioase. Plebeii nu cunosc aceste norme. A existat o lupta permanenta. Plebeii in
dorinta lor de a castiga drepturi si in domeniul acesotra al izvoarelor de drept observam
inlfuenta acestor drepturi astfel ca in 449 i HR obiceiul juridic al patricienilor este
codificat in legea Xii Table pentru a fi astfel cunoscute si de plebei.
Plebeii reusesc in 449 pri nintermediul unei comisii paritare sa adopte, sa codifice acele
obiceiuri in legea celor XII Table.Apare dreptul scris accesibil si plebeilor. Odata cu
accesul cavalerilor in aceasta comitia acced cat mai multi plebeii. Pacestia castiga
drepturi in raport cu patricieni. Si aceasta lege este rodul acestei lupte.
Oamenii incep sa respecte aceste reguli pentru ca altfel ar fi pedepsiti de zei si acesta este
mecanismul prin care o mana de oameni reusesc sa constituie structura politica de
conducere care se impune celor multi impunandu-le aceste reguli care trebuie respectate
pentru ca altfel ii mania pe zei si sunt pedepsiti. Astfel se impune prima data dreptul
roman prin norma religioasa fas.
Asadar in 450 afla si plebeii ce norme trebuie respectate, normele religioase care sunt
materializate in legea celor XII Table.
Atunci cand se iveste un litigiu intre un patrician si un plebeu ei trebuie sa mearga sa
obtina interpretarea normelor din legea celor XII Table de la pontifi. Pontifii sunt
recrutati numai din randul patricienilor. Pontifii cei care interpreteaza dreptul incipient
roman intotdeauna ii favorizeaza pe patricieni. Tot pontifii sunt cei care le spun,, le
dezvaluie zilele fasta in care putea intenda un proces. Aceasta interpretaree care
reprezenta apanajul pontifilor dintre patricien precum si zilele faste au reprezentat un
handicap in ceea ce- i priveste pe plebei pentru ca acestia nu cunosteau cum se
interpreteaza, ce formula sa rosteasca in fata magistratului atunci cand isi clamau
drepturile, nu stiau ce intonatie si gesturile care trebuiau sa le faca. Necunoscandu-le erau
vaduviti de sansa de a castiga un eventual proces cu patricienii. In 301 i Hr Cneus Flavius
un libert a lui Apius Claudius divulga acele formule solemne, acele gesturi si zilele faste.
Din acel moment isi pierde puterea pontiful si apare jurisconsultii, apare jurisprudenta
laica adica profesori specialisti care interpreteaza dreptul roman dincolo de dogmele
respective, dincolo de asptectul asta religios. Sigur ca aceasta transformare contribuie la
evolutia, dezvoltarea dreptului roman.
Odata cu trecerea la republica in 509 i HR se infiinteaza magistratura alcatuita din cei 2
consuli, pretori, cenzori questori si edili curuli. Acestia administreaza trebuirile,
interesele statului.
Atunci cand se declanseaza un proces reclamantul si paratul se infatiseaza in fata
pretorului, edili curuli daca vorbim despre piete. In fata magistratului reclamantul isi
expune pretentia. Paratul se apara. Daca la inceput in momentul cand se preziunta in fata
magistrtului, magistratul consulta legea celor xii table si verifica daca reclamantul
respectiv se incadreaza in ceea cenumim legisactiune, un mijloc formal prin care isi poate
afirma pretentia. Verifica legea xii table care contine 5 legisactiuni. 3 de judecata si 2 de
executare( legiasctiuni de judecataȘ sacramentum in re si persoanam, iudicis arbitrie
postulatio si conditio prin care iti poti afirma pretentia). Verifica asadar daca se afla in
tiparul acestor actiuni. Daca este ii trimite pe cei doi la judecator in etapa in judicio unde
reclamantul isi poate prontr-un limbaj cotidian sa-si expuna pretentia, sa vina cu probe si
sa convinga judecatorul ca are dreptate. Judecatorul este o persoana particulara ales dupa
o lista de persoana cu buna reputatie cunoscator de drept ales decele doua parti.
Magistratul il conifrma pe judecato rprinc cuvantul addico. In etapa a doua partile isi
expun pretenitle in fata judecatorului. Judecatorul da o sentina favorabila pareatului sau
de absolvire paratului. Cu sentina respectiva reclamantul se intoarce la magistrat,
utilizeaza o actiune de executare manus inectio sau picnoris capio prin care investeste
acea sentina data de judecatorul ( particular) . Magistratul-exponentul statuluui o
oinvesteste cu putere juridica si devine executorie. Il incredinteaza pe parat in mana
reclamantului. La incpeut sanctiunea este una persoana-vizeaza insasi persoana paratului.
Reclamantul il poate inchide intr-o persoana particulara pe parat, il scoate la trei targuri
succesive la Roma sa se ofere prilejul de a se oferi un garant pentru parat, un garant care
preia el ( vindex) datoria paratului.
Rolul magistratului, pretorului cel mai impoirtant magistrat care are doua puteri ( potestas
si imperium) nu face decat se verifice matca legii, ce prevede strict legea ( la inceput).
Sigur ca in aceasta perioada nu putem spune ca creaza drept Pretorul se margineste sa
consulte, verifice formalitatea legii, daca cei care s prezinta in fata lui in proces se
incadreaza intr-o formula a legii. Pe la mijlocul sec II i hr prin lex aebutia se intampla
ceva miracuulos. Se permite pretorului in virtutea ius aedicendi ( dreptului de a edicta, a
elabora edicte) sa cuprinda in programul de guvernare respectiv ( edict) anumite formule,
anumite actiuni judiciare, anumite mijloace juridice, procedorale prin care cei interesanti
isi pot afirma pretentia in fata magistratului. Pretorul numai este limitat in a aplica doar
cele 5 legisactiuni ci primeste el aceasta putere de a crea el actiuni, mijloace, de a elabora
formule la indemana celor interesati prin care pot ajunge la judecator in ultima instanta
sa-si castige dreptate. Prin lex aebutia prin care se adopta procedura formulara ( de la
formulele pe care pretorul le creaza) atunci partile se prezinta in fata magistratului si se
prezinta liber. Nu mai sunt tinuti de formulele sacrralementale. II permite magistratului sa
se aplice mai temeinic asupra cauzei, sa afle pana la urma in realitate despre ce este
vorba. Formulele sacramentale reprezentau un impediment in a afla miezul
circumstantelor care au generat acel conflict. Starea de fapt era greu de perceput pentru
ca conceptul formulelor sacramentale reprezentau un impediment dar pasul cel mai mare
consta in posibilitatea pretorului de a crea el formule.
Pana la lex aebutia cand vorbim de procedura legisactiunilor daca aveai o actiune din cele
5 legisactiuni aveai si un drept recunoscut. Nu aveai o actiune, nu avei drept. Dupa lex
eaebutia daca ai un drept recunoscut de pretor, ai si o actiune pe care ti-o ofera el. Daca ai
un interes prefigurat demn de a fi aparat pe care il considera pretorul, vei avea si parghia
juridica prin care sa te manifesti in judecata, sa castigi. In momentul in care pretorul ii
asculta si sesizeaza ca intradevar e un interes afectat legitim ii ofera actiunea, formula si
merge la judecator si daca probeaza va castiga reclamantul. Iata cum se recunosc drepturi
noi dincolo de lege de catre pretor, de catre magistrat. In momentul in care se da o
sentinta plecand de la formula inventata, creata de pretor hotararea respectiva a
judecatorului consfinteste existenta unui drept nou care a fost vatamat, recunoiscandu-se
un drept. De acum inainte si ceilalti constata noi drepturi aparate de pretor, de stat iar
atunci vor sti a nu le incalca. In felul acesta observam ca isi face loc un alt izvor inafara
de obicei,lege mai exact edictul magistratului. In anul 17 i hr in perioada principatului
devine exclusiva procedura formulara. Pana atunci a coexistat cu cea a legisactiunilor.Se
putea alege procedura.
Magistratul tine pasul cu transformarile sociale. El adapteaza intotdeauna la cald
formulele sale. Dreptul roman continua sub auspicile prerogativelor pretorului sa
dezvolte,, sa tina pasul cu vremurile, cu nevoile actuale ale societatii localizate in sanul
societatii romane. Edictul magistratului este un izvor de drept pana in timpul lui Hadrian
care din dorinta de a concentra cat mai multa putere in proprile sale maine i da ordinu lui
Salvius Iulianus sa sistematizeze edictul in edictum perpetuum. Astfel numai este loc de
modificare a edictului.Astfel capata cat mai mult teren jurisprudenta. Devine din ce in ce
mai importanta jurisprudenta.
Jurisconsultii sunt cei care interpreteaza normele. Cand se trece la principat in
vremea lui Octavian acesta recunoaste dreptul, puterea jurisconsultilor prin lex publice
respondendi, astfel incat pentru o anumita cauza interpretarea jurisconsultilor este
obligatorie si pentru pretor si pentru judecator.Dupa aceea o interpretare data de un
jurisconsult intr-o anumita cauza, speta este obligatorie pentru cauzele similare.
Magistratii, judecagtorii sunt obligati sa tina cont de opinia jurisconsultului intr-o
anumita speta.
Dupa aceea cand pentru o anumita speta converg opinia mai multeor jurisconulti ( oninis
communis) acea interpetare este obligatorie pentru toate cauzele similare. In felul acesta
prin interpretarea pe care o dau jurisconsultii ei defapt creaza norme noi pentru ca ei nu
se limiteaza strict la norma juridica. Ea era neindestulatoare pentru situatii noi. Astfel ca
o interpreau in asa maniera incat sa umple vidul. Ei manuiau cu dibacie astfel incat sa
faca o norma juridica saisfacatoare necesara sa solutioneze si alte situatii neacoperita de
norma anterioara.
Sub aceasta aparenta a interpreatrii legii ei defapt creau doar iluzia ca ei raman in matca
legii dar in realitate ei o transformau creand noi reguli,norme. In acest fel iata cine isi
pune amprenta decisiva asupra imbunatatirii dezvoltarii dreptului-jurisconsultii prin actul
lor de interpretare. Iata cum dreptul roman se dezvolta pe filiera jurisprudentiala. Daca la
finele republicii vorbim de dreptul pretorian de ius honorarium in timpul principatului
vorbim de jurisconsulti care se pliaza foarte bine pe noile nevoi.
Acestora enumerate pana acum li se alatura senatusconsultele si constitutiile imperiale

Iustinian a dat ordin lui Trebunianus sa codifice dreptul roman de-a lungul evolutiei sale
de o mie de ani. A alcatuit trei masse sabiniana, edictala si jurisprudentiala si au
sistematizat tot dreptul roman in toata evolutia sa in digeste sau pandecte.
In 1804 Napoleon cere aparatului sau sa elaboreze un cod civil. Pana la urma s-a ajuns
concluzia sa ia pandectele lui Iustinian si sa infiinteze codul civilfrancez.Codul francel de
la 1804 sta la baza tuturor codurile civile din ziua de astazi.