Drept constituțional – CURS 18.02.2019 (sem.

II)

Titlul III – reglementează autoritățile publice (despre instituții am vb.)

Raporturile dintre Parlament și Guvern – art. 4 al Titlului III

Parlamentul acordă Guvernului votul de încredere – art. 103

Moțiunea de cenzură
- instrumentul prin care Parlamentul cu votul majorității membrilor
săi (senatori, deputați) retrage încrederea acordată Guvernului;
- poate fi inițiată de cel puțin o pătrime din nr. total al senatorilor și
deputaților și se comunică Guvernului la data depunerii;
- este prezentată în ședința comună a celor 2 Camere ale Parlamentului
și se dezbate după 3 zile de la prezentare; dacă moțiunea a fost respinsă,
senatorii și deputații care au inițiat-o nu mai pot depune o nouă moțiune
în aceeași sesiune decât în situația în care Guvernul își angajează
răspunderea în fața Parlamentului asupra unui program a unei declarații
de politică generală sau a unui proiect de lege

Des folosita (des uzitată/desuzitatea) este procedura delegării legislative

Delegarea legislativă
- Parlamentul poate să adopte o lege specială de abilitare a Guvernului,
să emită ordonanțe de urgență în domenii care nu fac obiectul legilor
organice
- Delegarea legislativă este reglementată de art. 115 din Constituție (de
lecturat) –în temeiul unei legi aprobate de Parlament; reglementează
situația care vizează legea de aprobare sau respingere a ordonanței și
efectele pe care aceasta lege le are în situația în care ...
 ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ (cap. 5 al Titlului III)

- Legea fundamentală reglementează în secțiuni diferite :

 Administrația publică centrală de specialitate – regăsim
ministerele, care se află în subordinea Guvernului; forțele armate;
CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Țării)-art. 116, 119
 Administrația publică locală – are consacrate la nivel
constituțional principiile după care funcționează, respectiv:
principiul descentralizării, al autonomiei locale, și al
deconcentrării serviciilor publice

În ceea ce privește autoritățile publice locale – avem consiliile locale,

autorități deliberative și primarii autorității executive (Legea cadru 215/2001)
La nivel județean, Constituția consacră consiliul județean, autoritatea
administrației publice, care coordonează activitatea consiliilor locale și mai
avem consacrată și prefectul, care este reprezentantul Guvernului pe plan local
și conduce serviciile publice de concentrare al ministerelor și al celorlalte
organe ale administrației publice locale din UAT-ul (Unitatea Administrativ
Teritorială) respectiv. Nu există relație de subordonare între prefecți, pe de o
parte, și consiliile locale și primari, pe de altă parte, și de asemenea nu
există raporturi de subordonare nici între consiliile județene și președinții
acestora și între consiliile locale și primari.
(tutela administrativă) Prefectul poate ataca în contencios administrativ un
act al consiliului local, al celui județean sau al primarului daca îl consideră
nelegal. Actul atacat este suspendat de drept. Condițiile în care prefectul
exercită “tutela administrativă” sunt detaliate de Legea 554/2004 a
contenciosului administrativ și respectiv de Legea 340/2004, privind prefectul și
instituția prefectului.

Cap. 6 – este consacrat autorității judecătorești

- Secțiunea 1 – Instanțele judecătorești
- Secțiunea 2 – Ministerul public
- Secțiunea 3 – Consiliul suprem al magistraturii (CSM)

2
 Justiția se înfăptuiește în numele legii, este unică, imparțială și egală pentru
toți. Justiția se realizează prin ÎCCJ și celelalte instanțe stabilite prin lege(Curtea
de Apel, tribunale, judecătorii). Ședințele de judecată sunt publice în afară de
cazurile stabilite expres prin lege (Legea organică 304/2004). Procedura
judiciară se folosește în limba română, dar cetățenii români ce aparțin
minorităților naționale au voie să se exprime în fața instanței de judecată în
limba maternă în condițiile stabilite prin legea organică. Legea (Constituția)
consacră la nivel de principiu folosirea căilor de atac (apel/recurs), iar legea
organică detaliază condițiile.
Ministerul public reprezintă interesele generale ale societății, apără
ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor. Ministerul public
își exercită activitatea prin procurori constituiți în parchete, care funcționează pe
langa instanțele judecătorești
Funcția de procuror/judecător este incompatibilă cu orice funcție publică
sau privată cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.
CSM este garantul independenței justiției (spre deosebire, garantul suprem
este Curtea Constituțională, despre care vom vorbi altădată). Consiliul este
format din 19 membri, din care 14 sunt magistrați (9 judecători și 5 procurori),
2 reprezentanți ai societății civile și președintele ÎCCJ, procurorul general ai
Parchetului de lângă ÎCCJ și ministrul justiției.
CSM și prin secțiile sale îndeplinește rolul de instanță de judecată, în
domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor, potrivit
procedurii stabilite prin legea sa organică. Hotărârile CSM-ului pronunțate în
materie disciplinară pot fi atacate la ÎCCJ.