DCIP II 15.

04

Controlul constituționalitatii legilor

A. înainte de promulgare
B. După promulgare
Controlul constituționalitatii legilor înainte de promulgare
Sediul materiei
Controlul constituționalitatii legilor înainte de promulgare sau controlul de constitutionalitate a
priori este reglementat de art 146 litera a din Constituție și de art 15, 18 din legea 47/1992.
Acesta este un control direct si abstract, exercitat de curte numai la sesizarea anumitor autori
calificați.
Autorii calificați
Curtea Constituțională se pronunță asupra constituționalitatii legilor înainte de promulgare
numai la sesizare:
- președintelui României
- a unuia din președinții celor 2 camere
- a guvernului
- a ÎCCJ
- a avocatului poporului
- a unui număr de 50 de deputați sau cel putin 25 de senatori
Obiectul sesizării
Obiect la controlului de constitutionalitate a priori pot fi legile ordinare si organice, înainte de
promulgare. Nu pot face obiect al controlului de constitutionalitate a priori legile in vigoare,
proiectele sau propunerile legislative si nici amendamentele.
Sesizarea Curtii Constitutionale. Procedura de sesizare
Sesizarea facuta de către parlamentari se trimite Curții Constituționale în ziua primirii ei de către
secretarul general al camerei respective. În vederea exercitării dreptului de sesizare a CCR, cu
5 zile inainte de a fi trimisă spre promulgare, legea se comunică guvernului, ÎCCJ, avocatului
poporului si se depune la secretarul general al Camerei Deputaților, respectiv Senatului. Data
la care legea a fost depusă la secretarii generali ai camerelor se aduce la cunoștință in plenul
fiecărei camere in termen de 24 de ore de la depunere. În cazul sesizării CCR ului de către unul
din președinții celor 2 camere, de guvern, de ÎCCJ sau de avocatul poporului, Curtea va comunica
președintelui României sesizarea primită în ziua înregistrării.
Pana la data dezbaterilor care va fi stabilită de către Curte, președinții celor 2 camere ale
parlamentului, guvernul si avocatul poporului pot prezenta in scris punctele lor de vedere.
Dezbaterea are loc în plenul Curții Constituționale pe baza sesizării a documentelor si a
punctelor de vedere primite si poartă atât asupra prevederilor indicate in sesizarea de
neconstitutionalitate, cat si asupra celor care in mod necesar si evident nu pot fi disociate.
Tipul de act emis de CCR
In cadrul atribuției prevăzute de art 145 litera a, Curtea Constituțională pronunță o decizie,
decizia se ia cu votul majorității judecătorilor Curții Constituționale.
În caz de constatare a neconstituționalitatii legii (cand se admite obiecția/sesizării de
neconstitutionalitate) Parlamentul este obligat să reexamineze dispozițiile respective pentru
punerea lor în acord cu decizia CCR.
Controlul de constitutionalitate a posteori ( solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate)
Sediul materiei
Soluționarea exceptiei de neconstitutionalitate sau controlul de constitutionalitate a posteori
este reglementat de art 146 litera d din Constituție și de art 29, 33 din legea 47/1992. În cadrul
acestui tip de control, CCR hotărăște asupra excepțiilor de neconstitutionalitate privind legile si
ordonanțele sau dispoziții dintr o lege sau dintr o ordonanță in vigoare, ridicată în fața instanțelor
judecătorești sau de arbitraj comercial, precum și cu privire la excepțiile de neconstitutionalitate
ridicate direct de avocatul poporului. Autorii sesizării
Excepția de neconstitutionalitate poate fi ridicată:
- de către părțile unui litigiu (aflată în rolul instanțelor judecătorești sau la arbitrajul comercial)
- de instanță, din oficiu
- de procur, în fața instanței de judecată în cauzele in care participă
- de avocatul poporului, direct
Obiectul excepției
Obiectul excepției de neconstitutionalitate trebuie să întrunească următoarele cerințe
imperative, stabilite prin legea organică a CCR (art 29 din legea 47/1992)
- sa fie o lege sau ordonanță ori o dispoziție dintr o lege sau ordonanță. Prin urmare, doar
actele cu caracter legislativ pot face obiectul excepției de neconstitutionalitate, nu și actele
administrative
- legea sau ordonanța sa fie in vigoare
- legea, ordonanța sau dispoziția prin lege sau ordonanță sa aiba legătură cu soluționarea
procesului
- legea sau ordonanța sa nu fi fost declarată neconstitutionala printr o decizie anterioară a CCR.
Atunci când excepția nu îndeplinește cerințele menționate, instanța este obligată să respingă
printr o încheiere motivată cererea de sesizare a CCR. Încheierea (hotărâre judecătorească)
poate fi atacată cu recurs la instanța imediat superioară in termen de 48 de ore de la pronunțare.
Cand condițiile anterior menționate sunt îndeplinite, instanța de judecată, prin încheiere
sesizează CCR. În cuprinsul încheierii trebuie expuse punctele de vedere ale părților litigiului si
opinia instanței asupra excepției. Odată cu încheierea de sesizare instanța de judecată trimite
CCR numele părților și datele de identificare care să permită citarea acestora.
Procedura in fata CCR
După ce primește sesizarea, președintele CCR ului desemnează un judecător raportor. Încheierea
prin care a fost sesizată CCR se comunică:
- președinților celor 2 camere ale Parlamentului
- guvernului
- avocatului poporului
Judecătorul raportor verifica daca sunt întrunite toate condițiile de sesizare si daca este cazul
solicită completarea actului de sesizare stabilind si termenul in care instanța sa răspundă.
Judecătorul raportor analizează proiectul de raport pe care l întocmește magistratul asistent,
precum și soluțiile din doctrina si jurisprudenta si întocmește un raport scris asupra cauzei.
Judecata are loc la termenul stabilit numai după citarea părților și a ministerului public.
Participarea procurorului la judecată este obligatoriu.

Ultima modificare: 15 apr. 2019