DCIP curs 11.03.

2019

Partidele politice
Partidele politice se pot organiza și funcționa la nivel național, la nivel
local sau atât la nivel național, cât și local, conform statutului propriu. Ca și
organizare, orice partid politic trebuie să aibă foruri obligatorii de conducere,
acestea fiind:
- Adunarea generală a membrilor partidului politic;
- Organul executiv;
- Comisii de arbitraj.
Statutul partidului poate prevedea si alte organe cu atribuții formulate
explicit.
Adunarea generală a membrilor partidului politic sau a delegațiilor
acestora, la nivel național este organul suprem de decizie a partidului.
Întrunirea acestuia are loc cel puțin o dată la 4 ani. Pentru soluționarea
diferendelor dintre membrii unui partid politic sau dintre aceștia și conducerile
organizațiilor partidului, se constituie comisii de arbitraj la nivelul partidului și
a organizațiilor sale teritoriale. Membrii comisiilor de arbitraj sunt aleși pe o
perioada de cel mult 4 ani. Comisia de arbitraj este organizată și funcționează
conform unui regulament aprobat de organul statutar care trebuie să asigure
dreptul la apărare precum și proceduri echitabile de decizie.
În redactarea inițială, Legea 14/2002/3?, stabilea că dobândirea sau
pierderea calității de membru a unui partid politic este supusă numai jurisdicției
interne a partidului respectiv . Dispozițiile art.16 al.3, au fost declarate
neconstituționale prin Decizia 530/2013. Hotărârile partidului politic și a
organizațiilor sale teritoriale, se adoptă cu votul majorității prevăzute în statut.
Partidele politice se pot asocia pe bază de protocol constituind o alianță
politică. Pentru înregistrarea alianțelor politice, se depun la Tribunalul Mun.
București actele necesare asocierii (cererea de înregistrare a alianței , protocolul
de asociere, denumirea integrală și prescurtată a alianței, identificarea semnului
permanent). Odată admisă cererea, alianțele politice se înscriu în registrul
alianțelor politice. Partidele politice din asociere își păstrează personalitatea
juridică și patrimoniul propriu.
 Partidele politice legal constituite pot proceda și la reorganizare.
Organizarea poate consta în fuziune (prin absorbție-un partid îl absoarbe pe
altul- sau prin contopire, ori în divizare care poate fi totală sau parțială).

Încetarea activității partidelor politice ;

Un partid politic își încetează activitatea prin:
- dizolvare, prin hotărârea pronunțată de curtea Constituțională pt încălcarea
art.30 al.7 și respectiv a art.40 al.2 si 4 din Constituție
- dizolvare prin hotărârea pronunțată de TMB ;
- autodizolvarea hotărâtă de organele competente ale partidului ;
- reorganizare (în situația absorbției-un partid îl absoarbe pe altul- , a
fuziunii prin contopire-se contopesc 2 partide- sau a divizării totale-un
partid se împarte în partide diferite-);
Încetarea activității partidelor politice (aceste proceduri) se înscrie în
registrul lor.
Registrul partidelor politice este instrumentul legal de evidență a partidelor
politice din România. Datele din cuprinsul registrului partidelor politice sunt
considerate ca fiind informații de interes public.

Finanțarea partidelor politice in Romania:

Partidele politice își obțin banii necesari funcționării lor curente din 2 surse
de finanțare (- finanțare privată sau particulară ;
- finanțare publică / de stat)
Finanțarea privată înseamnă cotizații, donații, venituri proprii și
împrumuturi.
Finanțarea prin cotizații - functionează după 2 reguli :
a) pe de o parte suma totală pe care un partid o poate obține anual din
cotizații este nelimitată
b) un membru nu poate cotiza într-un an decât într-o anumită limită.
Legislația națională raportează această limită la venitul minim brut și
stabilește că un membru nu poate cotiza într-un an mai mult de 48 de astfel
de salarii (potrivit acestui mod de calcul, în 2018 spre exemplu, suma limită
maximă a cotizației nu putea depăși 91.200 lei).

2
 Donațiile sunt și ele individuale și limitate ca și cotizatiile, dar spre
deosebire de cotizații, sunt limitate și ca valoare totală. Legea interzice anumitor
persoane juridice donațiile către partidele politice. De exemplu, sindicatele,
cultele religioase, statele străine nu pot face donații.
Veniturile proprii se obțin din difuzarea de publicații sau materiale de
propagandă, din bilete și taxe de participare la acțiuni organizate de partid, din
chirii pt spațiile pe care le deține partidul, din dobânzi etc.
Împrumuturile se realizează numai prin acte notariale sub sancțiunea
nulității absolute. De asemenea, este obligatoriu ca actul notarial să fie precizat
termenul de restituire al împrumutului, termen care nu poate fi mai mare de 3
ani. Împrumuturile, acordarea/restituirea, se realizează exclusiv prin virament
bancar.

Finanțarea publică se realizează de stat prin subvenții .

Finanțarea publică (de stat, nonguvernamentală) se realizează în 2 forme,
respectiv: directă și indirectă. Finanțarea directă se realizează prin subvenție,
care este în fapt, o donație pe care statul o face partidelor politice, în funcție de
rezultatele obținute în alegeri . Deși criticată, această formă de finanțare are
rolul de a stimula activitatea politică și competența electorală . Finanțarea
publică indirectă se realizează sub diferite forme: - alocarea timpilor de antenă,
corespondența electorală, scutiri de taxe și impozite.
Aspectele detaliate ale finanțării le gasim în Legea 334/2006 a finanțării
partidelor politice și a campaniilor electorale.
Aspecte ce țin de sistemul electoral :
- Alegeri pentru Senat și Camera Deputaților - parlamentare
- Alegeri prezidențiale
- Alegeri europarlamentare

Alegeri parlamentare
Organizarea și desfășurarea alegerilor parlamentare este garantată
constituțional și reglementată în detaliu prin lege organică. Alegerile se
desfășoară cu respectarea caracterului universal, egal, direct, secret și liber
exprimat al votului. Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pt alegerea
Senatului și la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputaților. Participarea

3
la alegeri, a cetățenilor, se face pe baza consimțământului (liber consimțământ)
al acestora.
Organizarea alegerilor se constituie circumscripții electorale la nivelul
celor 41 de județe, o circumscripție electorală la nivelul Mun. București, și o
circumscripție pt cetățenii care au domiciliul sau reședința în străinătate (în
total, 43 de circumscripții electorale).
Senatorii și deputații se aleg prin scrutimi de listă, potrivit principiului
reprezentării proporționale (există 3 tipuri de scrutimi : majoritar, al
reprezentării proporționale și mixte). Un senator este ales la 168.000 persoane,
iar un deputat de 73.000 persoane (sintagma normă de reprezentare).
La nivel național, se constituie biroul electoral central, format din 5
judecători ai ÎCCJ, președintele și vicepreședintele Autorității Electorale
Permanente și cel mult 12 reprezentanți ai partidelor politice, a alianțelor
politice, precum și un reprezentant desemnat de grupul parlamentar al
minorităților naționale din Camera Deputaților. Atribuțiile Biroului electoral
central sunt stabilite prin lege, se desfășoară pe toata perioada de funcționare a
acestuia, iar în activitatea sa BEC-ul emite decizii și hotărâri. Hotărârile se
adoptă pentru interpretarea unitară a legii și sunt general-obligatorii. Deciziile
sunt emise în soluționarea contestațiilor și a întâmpinărilor pe care BEC-ul
trebuie să le soluționeze . În cazul în care, pentru soluționarea întâmpinărilor și
contestațiilor, sunt necesare verificări de fapt, acestea se efectuează obligatoriu
în prezența unui judecător al BEC-ului. Aceste verificări nu pot fi efectuate în
ziua alegerilor.
Prin fraudă electorală se înțelege orice faptă incriminată de lege, care are
loc înaintea, în timpul sau după încheierea votării, ori în timpul numărării
voturilor și a încheierii proceselor verbale și care are ca rezultat denaturarea
voinței alegătorilor și crearea de avantaje concretizate prin mandate în plus,
pentru un competitor electoral. La nivelul fiecăruia din cele 43 de circumscripții
electorale se constituie un birou electoral de circumscripție, format din 3
judecători, un reprezentant al Autorității electorale permanente și cel mult 9
reprezentanți ai partidelor politice a alianțelor politice.

4
 SEMINAR 14.03.2019
Neconstitutionale – in consecinta, hotararea de excludere poate fi atacata -
exista cale de atac – a da in judecata
Frauda electorala – invalidarea voturilor