Academia de Studii Economice a Moldovei

FACULTATEA FINANȚE PUBLICE ȘI FISCALITATE

DEPARTAMENTUL FINANȚE ȘI ASIGURARI

Studiu individual
la disciplina
„Bugetarea instituțiilor publice”
,,BUGETAREA INSTITUȚIEI – COMPANIA NAȚIONALĂ DE
ASIGURĂRI ÎN MEDICINĂ”

Profesor
Conf. univ. Petroia Andrei
Elaborat de
Studenta grupei: FPF-201M
Varzari Ion

Chișinău, 2021
 Cuprins
INTRODUCERE ......................................................................................................................................... 3
CAPITOLUL I. STRUCTURA ȘI DINAMICA VENITURILOR FAOAM ......................................... 4
1.1 Structura veniturilor FAOAM ......................................................................................................... 4
1.2 Dinamica veniturilor FAOAM ......................................................................................................... 6
1.3 Gradul de executare a veniturilor .................................................................................................... 8
CAPITOLUL II. STRUCTURA ȘI DINAMICA CHELTUIELI FAOAM ........................................... 9
2.1 Structura cheltuielilor FAOAM ....................................................................................................... 9
2.2 Dinamica cheltuielilor FAOAM ....................................................................................................... 9
2.3 Gradul de executare a cheltuielilor FAOAM ................................................................................ 14
CAPITOLUL III. GRADUL DE CONFORMARE A BUGETULUI FAOAM .................................. 15
CONCLUZII .............................................................................................................................................. 16
BIBLIOGRAFIE ....................................................................................................................................... 17
 INTRODUCERE
CNAM este organizaţia de stat autonomă, inclusiv cu autonomie financiară de nivel naţional,
care desfăşoară activităţi nonprofit în domeniul AOAM.
CNAM a fost instituită prin Hotărârea Guvernului nr.950 din 07.09.2001 „Cu privire la
fondarea Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină”, în scopul implementării Legii nr.1585-
XIII din 27.02.1998 „Cu privire la Asigurarea Obligatorie de Asistenţă Medicală”.
CNAM îşi desfăşoară activitatea în baza Statutului, aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr.156 din 11.02.2002 „Cu privire la aprobarea Statutului Companiei Naţionale de Asigurări în
Medicină”. În conformitate cu pct. 2 din Statut, CNAM este o organizație de stat autonomă
inclusive cu autonomie financiară de nivel naţional, care dispune de personalitate juridică şi
desfăşoară activităţi nonprofit în domeniul asigurării obligatorii de asistenţă medicală.
Obiectivele CNAM sunt: organizarea, desfăşurarea şi dirijarea procesului de AOAM, cu
aplicarea procedeelor şi mecanismelor admisibile pentru formarea fondurilor financiare destinate
acoperirii cheltuielilor de tratament şi profilaxie a maladiilor şi stărilor, incluse în Programul unic,
monitorizarea și evaluarea calităţii asistenţei medicale acordate şi implementarea cadrului
normativ aferent AOAM.
Pentru realizarea acestor obiective, CNAM își exercită atribuțiile în următoarele domenii:
1) gestionarea fondurilor AOAM;
2) evidența persoanelor fizice în sistemul AOAM și a primelor de AOAM;
3) contractarea PSM și PSF;
4) evaluarea și monitorizarea PSM și PSF încadraţi în sistemul AOAM.
Misiunea CNAM este de a oferi garanţia siguranţei şi protecţiei financiare persoanelor
asigurate la accesarea serviciilor medicale și farmaceutice de calitate incluse în Programul unic,
prin gestionarea sistemului de AOAM.
Scopul strategic general al CNAM este „Creşterea satisfacţiei persoanelor asigurate”, în
acest sens fiind prevăzute 4 teme strategice:

Figura nr.1. Scopul strategic general al CNAM şi temele strategice

 CAPITOLUL I. STRUCTURA ȘI DINAMICA VENITURILOR
FAOAM
1.1 Structura veniturilor FAOAM

FAOAM sunt mijloacele financiare acumulate într-un cont unic deschis la Ministerul
Finanțelor – Trezoreria de Stat. Ulterior, mijloacele acumulate sunt repartizate în conformitate cu
prevederile Regulamentului cu privire la modul de constituire și administrare a fondurilor AOAM
(Hotărârea Guvernului nr.594 din 14.05.2002) și în conformitate cu plafoanele stabilite în Legea
fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală.
În scopul realizării asigurării obligatorii de asistenţă medicală, Compania Naţională de
Asigurări în Medicină constituie, din contul mijloacelor totale acumulate, și gestionează
următoarele fonduri:
a) fondul pentru achitarea serviciilor medicale și farmaceutice (pe subprograme de servicii
medicale și, separat, pe subprogram de servicii farmaceutice destinat pentru compensarea
medicamentelor;);
b) fondul de rezervă al asigurării obligatorii de asistenţă medicală;
c) fondul măsurilor de profilaxie;
d) fondul de dezvoltare şi modernizare a prestatorilor publici de servicii medicale;
e) fondul de administrare al sistemului de asigurări obligatorii de asistenţă medicală.
Conform HOTĂRÎRII Nr. 594 din 14-05-2002 pentru anul 2016-2020 veniturile încasate la
contul unic al Companiei pe parcursul anului, exceptînd sumele cu destinaţie specială, se
repartizează conform următoarelor normative:
1. fondul de bază -nu mai puţin de 94%;
2. fondul de rezervă – pînă la1%;
3. fondul măsurilor de profilaxie - 1 %;
4. fondul de dezvoltare – pînă la 2%;
5. fondul de administrare- pînă la 2%."
a) Mijloacele financiare acumulate în fondul de bază se utilizează pentru acoperirea
cheltuielilor necesare realizării Programului unic al asigurării obligatorii de asistenţă medicală,
care include:
asistenta medicală urgentă la etapa prespitalicească;
asistenta medicală primară;
asistenta medicală specializată de ambulator;
asistenta medicală spitalicească;
alte servicii aferente asistentei medicale.
b) Mijloacele financiare, acumulate în fondul de rezervă se utilizează pentru:
acoperirea cheltuielilor suplimentare, legate de îmbolnăviri şi afecţiuni urgente, a căror rată
anuală depăşeşte media luată în baza calculării Programului unic pentru anul respectiv;
compensarea diferenţei dintre cheltuielile efective legate de achitarea serviciilor medicale
curente şi contribuţiile acumulate (veniturile aşteptate) în fondul de bază;
Mijloacele financiare, acumulate în fondul măsurilor de profilaxie, se utilizează pentru acoperirea
cheltuielilor legate preponderent de:
realizarea măsurilor de reducere a riscurilor de îmbolnăvire, inclusiv prin imunizări şi alte
metode de profilaxie primară şi secundară;
efectuarea examinărilor profilactice (screening) în scopul depistării precoce a
îmbolnăvirilor;
finanţarea manifestărilor şi activităţilor cu menirea de a promova un mod de viaţă sănătos;
achiziţionarea, în baza hotărîrii de Guvern, a dispozitivelor medicale , echipamentului,
medicamentelor şi consumabilelor pentru realizarea măsurilor de reducere a riscului de
îmbolnăvire şi de tratament în caz de urgenţe de sănătate publică;
alte activităţi de profilaxie şi prevenire a riscurilor de îmbolnăvire, acceptate pentru
finanţare în bază de proiecte, conform regulamentului aprobat de Ministerul Sănătăţii şi Companie.
c) Mijloacele financiare acumulate în fondul de dezvoltare sînt destinate sporirii calităţii
serviciilor medicale, eficienţei şi randamentului instituţiilor şi se utilizează preponderent pentru:
procurarea utilajului medical performant şi a mijloacele de transport;
implementarea noilor tehnologii de încălzire, de prelucrare a deşeurilor medicale şi de
alimentare cu apă;
modernizarea şi optimizarea clădirilor şi infrastructurii;
implementarea sistemelor şi tehnologiilor informaţionale.
Mijloacele financiare ale fondului de dezvoltare se alocă pe bază de proiecte, înaintate de
Ministerul Sănătăţii şi instituţiile medico-sanitare publice. Criteriile şi modalitatea de selectare şi
derulare a proiectelor investiţionale se stabilesc în regulamentul aprobat de Ministerul Sănătăţii şi
Companie.
d) Mijloacele financiare acumulate în fondul de administrare se utilizează pentru:
salarizarea personalului angajat al Companiei şi agenţiilor teritoriale (ramurale);
acoperirea cheltuielilor de deplasare;
întreţinerea sistemului informaţional şi infrastructurii organizatorice;
efectuarea controlului calităţii serviciilor medicale şi a expertizelor respective;
cheltuieli operaţionale;
procurarea mijloacelor fixe, a utilajului necesar cu efectuarea defalcărilor de amortizare;
 cheltuieli de gospodărie şi birotică;
instruirea şi perfecţionarea cadrelor;
alte activităţi ce ţin de administrarea Companiei.

1.2 Dinamica veniturilor FAOAM

Veniturile FAOAM gestionate în cadrul CNAM se formează din primele de asigurare
obligatorie de asistență medicală achitate de către plătitori, transferuri de la bugetul de stat și alte
venituri, reprezentate de amenzi și sancțiuni pecuniare, dobânzi bancare, defalcări din impozitul
unic perceput de la rezidenții parcurilor pentru tehnologia informației. Dinamica evoluției
veniturilor este prezentată în următoarea figură.

9 000 000,00 8 542 564,80

8 000 000,00 7 636 333,00
6 877 407,50
7 000 000,00 6 256 635,30
5 764 158,30
6 000 000,00 5 062 717,30
5 000 000,00
4 000 000,00
3 000 000,00
2 000 000,00
1 000 000,00
0,00
2015 2016 2017 2018 2019 2020

Fig.2 ,, Dinamica veniturilor FAOAM pentru perioada 2015-2020 ”

Pe parcursul ultimilor ani este tot mai evidentă tendința de majorare constantă a ponderii
veniturilor proprii și, respectiv, de diminuare a ponderii transferurilor curente cu destinație
generală încasate de la bugetul de stat pentru asigurarea medicală a categoriilor de persoane
asigurate de Guvern. Astfel, dacă în anul 2013 în totalul veniturilor FAOAM predominau
transferurile de la bugetul de stat (51,3%), în următorii ani, situația s-a inversat și, începând cu
anul 2014 primordiale devin acumulările din primele de asigurare, înregistrând în anul 2019 cota
de 62,4%. Ilustrarea grafică a tendinței menționate este prezentată în figura de mai jos.

Figura 2. Evoluția ponderii primelor AOAM și a transferurilor bugetare cu destinație generală, 2013-
2019
 Conform anexei nr. 1 putem vedea:
Primele de AOAM în formă de contribuţie procentuală la salariu şi la alte recompense,
achitate de fiecare categorie de plătitori au fost acumulate în sumă de 4 800 508,9 mii lei, ce
reprezintă 100,8% față de prevederile anuale și 56,2% din totalul acumulărilor fondurilor AOAM.
În comparație cu perioada corespunzătoare a anului precedent veniturile date au înregistrat o
creștere de 155 371,3 mii lei sau cu 3,3%.
Primele de AOAM în sumă fixă, achitate de persoane fizice cu reşedinţa sau domiciliul în
Republica Moldova au fost acumulate în cuantum de 139 064,9 mii lei, sau la nivel de 102,9% în
raport cu prevederile anuale, constituind 1,6% din totalul veniturilor acumulate în fondurile
AOAM în perioada de raportare. Comparativ cu anul precedent încasările acestui tip de venit s-au
majorat cu 16 024,8 mii lei sau cu 13,0%.
Alte venituri ale fondurilor AOAM au fost acumulate în sumă totală de 69 299,6 mii lei, sau
la nivel de 101,1% în raport cu prevederile anuale și cu 14 792,6 mii lei sau cu 27,1% mai mult
față de încasările înregistrate în anul 2019. În structura altor venituri, veniturilor din proprietate le
revin 5 252,6 mii lei (7,6%), amenzilor și sancțiunilor – 368,9 mii lei (0,5%), iar altor venituri și
veniturilor neidentificate – 63 678,1 mii lei (91,9%).
Transferurile primite în cadrul bugetului consolidat central au fost virate în sumă de 3 533
691,4 mii lei sau la nivelul prevederilor anuale. Din totalul acestora – 3 380 472,1 mii lei sau
95,7% revin transferurilor cu destinație generală și 153 219,3 mii lei sau 4,3% – transferurilor cu
destinație specială. Suma transferurilor primite de către fondurile AOAM de la bugetul de stat în
anului 2020 a depășit cu 720 043,1 mii lei sau cu 25,6% suma transferurilor virată în anul
precedent. Concomitent, ponderea transferurilor de la bugetul de stat în totalul veniturilor
acumulate în anul 2020 a constituit 41,4%.
Transferurile cu destinație generală între bugetul de stat și fondurile AOAM, realizate în
sumă de 3 380 472,1 mii lei, constituie 39,6% din veniturile fondurilor AOAM și includ
transferurile pentru categoriile de persoane asigurate de Guvern și transferurile pentru
compensarea veniturilor ratate, conform art.3 al Legii nr.39/2006. Transferurile de la bugetul de
stat pentru categoriile de persoane asigurate de Guvern, deţin a doua poziţie în clasamentul surselor
de venit ale fondurilor AOAM (39,56%) și au fost executate în cuantum de 3 379 733,6 mii lei,
fiind în creștere cu 661 207,0 mii lei (24,3%) față de acumulările înregistrate în anul 2019.
Veniturile din transferurile de la bugetul de stat pentru compensarea veniturilor ratate,
destinate compensării de către Guvern a primelor AOAM pentru deţinătorii de terenuri agricole
situate după traseul Râbniţa-Tiraspol, încasate în anul 2020 se cifrează la 738,5 mii lei, fiind virate
la nivelul anului precedent.
 Transferurile cu destinație specială între bugetul de stat și fondurile AOAM care reprezintă
1,8% din veniturile acumulate în fondurile AOAM în anul 2020, vizează transferurile pentru
realizarea Programelor naţionale de ocrotire a sănătăţii și transferurile pentru realizarea proiectului
„Modernizarea sectorului sănătăţii”, care în ansamblu au constituit 153 219,3 mii lei.
Transferurile de la bugetul de stat pentru realizarea Programelor naţionale de ocrotire a
sănătăţii au fost executate în sumă de 76 398,2 mii lei. În comparație cu transferurile virate în anul
precedent acestea s-au majorat cu 4 119,9 mii lei. Transferurile de la bugetul de stat pentru
realizarea proiectului „Modernizarea sectorului sănătăţii” au însumat 76 821,1 mii lei. În
comparație cu anul 2019 acestea au crescut cu 54 716,2 mii lei sau de mai bine de 3 ori.
1.3 Gradul de executare a veniturilor

Fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală (FAOAM) care se află în gestiunea

CNAM se elaborează, se aprobă și se administrează în conformitate cu principiile, regulile și
procedurile prevăzute de Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale, respectiv au
caracteristicile anualității, transparenței, previzibilităţii şi sustenabilităţii, unității.
Conform planului aprobat, rata anuală medie de creștere a veniturilor FAOAM în perioada
2009 – 2020 este de 8%, cu cea mai mare rată de creștere de 16% înregistrată în anul 2014. Aceasta
se datorează creșterii cotei procentuale de la 7% la 8% pentru primele sub formă de contribuție
procentuală la salariu și alte recompense.
Tabel 1. Evoluția veniturilor aprobate ale FAOAM, în mln. Lei

Veniturile executate ale FAOAM au înregistrat în mod constant rate pozitive de variație pe
toată perioada arătată în Tabelul 2. Rata anuală medie de creștere în perioada 2009 – 2020 este de
10,4%. Cea mai mare creștere din această perioadă, de 19 puncte procentuale a fost înregistrată în
anul 2010.
Tabel 2. Evoluția veniturilor executate ale FAOAM, în mln. Lei
 CAPITOLUL II. STRUCTURA ȘI DINAMICA CHELTUIELI
FAOAM
2.1 Structura cheltuielilor FAOAM
Repartizarea cheltuielilor în fondurile de asigurare medicală obligatorie este efectuată în
conformitate cu priorităţile stabilite în domeniul sănătăţii.
Conform legislației în vigoare, cheltuielile fondurilor CNAM sunt divizate pe programe.
Programul „Sănătatea publică și serviciile medicale’’ include următoarele subprograme:
 Subprogramul „Administrare a fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală”
 Subprogramul „Asistența medicală primară”,
 inclusiv medicamente compensate
 Subprogramul „Asistența medicală specializată de ambulator”
 Subprogramul „Îngrijiri medicale comunitare și la domiciliu”
 Subprogramul „Asistența medicală urgentă prespitalicească”
 Subprogramul „Asistența medicală spitalicească”
 Subprogramul „Servicii medicale de înaltă performanță”
 Subprogramul „Management al fondului de rezervă al asigurării obligatorii de asistență
medicală”
 Subprogramul „Programe naționale și speciale în domeniul ocrotirii sănătății”
 Subprogramul „Dezvoltarea și modernizarea instituțiilor din domeniul ocrotirii sănătății”

2.2 Dinamica cheltuielilor FAOAM

Ca urmare a creșterii economice din ultimii ani, atât guvernele cât și persoanele individuale
cheltuiesc mai mult pentru sănătate (în termeni absoluți). Cheltuielile publice respective sunt
esențiale pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă pentru sănătate, prin finanțarea
persistentă a obiectivelor comune și direcționarea serviciilor către cele mai vulnerabile segmente
ale societății. Un sistem de sănătate care se bazează pe niveluri ridicate de finanțare
guvernamentală, precum și o pondere ridicată a surselor publice în cheltuielile generale pentru
sănătate, oferă de regulă un acces mai bun și mai echitabil la servicii și o mai bună protecție
financiară. În contextul general internațional, cheltuielile totale pentru sănătate cresc mai repede
decât produsul intern brut, crescând mai rapid în țările cu venituri mici și medii (aproape de 6% în
medie) decât în țările cu venituri mari (4%), conform datelor diseminate de OMS. Dinamica
cheltuielilor FAOAM este prezentată în figura ce urmează:
 9 000 000,00 8 405 512,00
8 000 000,00 7 489 650,20
7 000 000,00 6 714 063,60
6 260 822,40
6 000 000,00 5 673 446,20
5 152 470,70
5 000 000,00
4 000 000,00
3 000 000,00
2 000 000,00
1 000 000,00
0,00
2015 2016 2017 2018 2019 2020

Figura 3. Evoluția dinamică a Cheltuielilor FAOAM, 2015-2019, mii lei

Cheltuielile fondurilor AOAM în anul 2020 au fost executate în sumă de 8 405 512,0 mii
lei, înregistrând 94,3% în raport cu prevederile anuale. În comparaţie cu anul precedent acestea s-
au majorat cu 915 861,8 mii lei sau cu 12,2% (anexa 2).
Cheltuielile din fondul de administrare al sistemului AOAM, destinate realizării
Subprogramului „Administrare a fondurilor AOAM”, au fost executate în sumă de 80 218,2 mii
lei, cu 7 196,7 mii lei mai puțin față de prevederile anuale sau la nivel de 91,8%. Comparativ cu
anul precedent cheltuielile legate de realizarea subprogramului în cauză s-au majorat cu 1 563,2
mii lei sau cu 2,0%. În structura cheltuielilor finanțate din mijloacele fondului de administrare
predomină cheltuielile de personal, cărora le revine 84,2% din total (67 516,2 mii lei), urmate de
cheltuielile pentru procurarea bunurilor și serviciilor – 13,7% (10 989,8 mii lei), pentru procurarea
stocurilor de materiale circulante – 1,0% (843,3 mii lei), cheltuielile pentru mijloace fixe – 0,6%
(461,0 mii lei) și prestații sociale – 0,5% (407,9 mii lei).
Fondul de bază deţine ponderea covârşitoare în cheltuielile fondurilor AOAM, în perioada
de gestiune acestuia revenindu-i 98,4% din totalul cheltuielilor. În anul 2020 pentru achitarea
serviciilor medicale curente incluse în Programul unic din fondul de bază au fost direcționate
mijloace în valoare de 8 270 109,6 mii lei, ceea ce echivalează cu 94,4% în raport cu prevederile
anuale sau cu 489 865,4 mii lei mai puțin. Totodată, în comparaţie cu anul 2019, cheltuielile pentru
serviciile medicale curente s-au majorat cu 936 400,7 mii lei sau cu 12,8%. Partea preponderentă
a mijloacelor alocate din fondul de bază – 4 242 059,7 mii lei (51,3%) a fost îndreptată pentru
acordarea AMS şi 2 243 161,2 mii lei (27,1%) – pentru acordarea AMP, inclusiv medicamente
compensate. De asemenea, în perioada de raportare, au fost alocate mijloace semnificative pentru
AMU – 790 724,3 mii lei (9,6%), AMSA – 748 220,3 mii lei (9,0%), SIP – 181 834,7 mii lei
(2,2%) şi îngrijirile medicale comunitare şi la domiciliu – 64 109,4 mii lei (0,8%).
Din sursele fondului măsurilor de profilaxie în anul 2020 au fost înregistrate cheltuieli în
sumă de 25 301,8 mii lei, depășind cu 3 315,8 mii lei mijloacele financiare valorificate în anul
precedent. Dinamica pozitivă a cheltuielilor se datorează realizării în premieră a noi proiecte de
profilaxie privind reducerea riscurilor de îmbolnăvire („Proiectul național de prevenire a
dependenței de alcool și tutun la copii”), dar și implementării Proiectului de depistare a
tuberculozei în rândul populației-cheie, anterior finanțat din sursele Fondului Global, precum și
realizării a altor proiecte de prevenire a riscurilor de îmbolnăvire.
Mijloacele financiare acumulate în fondul de profilaxie în anul 2020 s-au executat în
cuantum de 25 301,8 mii lei, dintre care:
1. la compartimentul „Realizarea măsurilor de reducere a riscurilor de îmbolnăvire, inclusiv
prin imunizări și alte metode de profilaxie primară și secundară”, s-a executat suma de 15 674,6
mii lei, cu 2 103,6 mii lei mai mult decât în anul 2019, dintre care:
a) 537,4 mii lei – finanțarea achiziționării a 20,0 mii doze de vaccin inactivat pentru
profilaxia hepatitei virale B la adulți;
b) 86,8 mii lei – finanțarea achiziționării a 150 flacoane de imunoglobulină antirabică; c) 1
401,6 mii lei – finanțarea achiziționării a 14,0 mii doze de vaccin antirabic; d) 13 408,8 mii lei –
finanțarea a 100,0 mii doze de vaccin antigripal pentru sezonul 2020-2021. Astfel, numărul
persoanelor din grupurile de risc care au beneficiat de vaccinuri opţionale repartizate de Agenția
Națională de Sănătate Publică în anul 2020 a fost 105 403, ce denotă o creștere cu 2 351 comparativ
cu anul 2019.
e) 240,0 mii lei – finanțarea multiplicării materialelor informaţionale în baza machetelor
acceptate şi transmise de Organizația Mondială a Sănătății (flyere privind reducerea riscului
infecţiei cu Covid-19) în volum de 1 900,0 mii exemplare, care ulterior au fost repartizate PSM și
sociale, Serviciului Vamal și Poliției de Frontieră.
2. la compartimentul „Efectuarea examinărilor profilactice (screening) în scopul depistării
precoce a îmbolnăvirilor”, mijloacele financiare în volum de 1 125,2 mii lei au fost realizate pentru
finanțarea Programului „Un doctor pentru tine” – servicii medicale gratuite la populația din mediul
rural în scopul depistării active a tuberculozei și cancerului pulmonar (4 914 investigații în sumă
de 188,3 mii lei), servicii stomatologice profilactice la copii (3 441 examinări profilactice în
cuantum de 670,1 mii lei), screening prin mamografie pentru depistarea timpurie a stărilor
precanceroase și a cancerului mamar (521 investigații în sumă de 266,8 mii lei).
Obiectivul Programului a fost atins prin facilitarea accesului la servicii medicale specializate
pentru locuitorii de la sate, ca o măsură de tranziție spre o reformă a sistemului de sănătate.
Menționăm, că persoanele depistate cu patologii au fost îndreptate la investigații suplimentare de
diagnostic și tratament, după caz. Implementarea Programului „Un doctor pentru tine” va avea
continuitatea și în anul 2021.
3. alte activități de profilaxie și prevenire a riscurilor de îmbolnăvire acceptate pentru
finanțare în baza de proiecte, conform regulamentului aprobat de MSMPS și CNAM, în cuantum
de 1 497,8 mii lei, sau cu 414 mii lei mai mult decât în anul 2019, dintre care:
 a) 827,3 mii lei – finanțarea implementării a trei proiecte de reducere a riscurilor de
îmbolnăvire cu HIV/SIDA și a ITS în rândul populațieicheie la nivel național (Fălești, Ungheni,
Comrat, Ceadîr-Lunga, Vulcănești, Cahul, Leova, Taraclia, Cantemir, Chișinău, Ialoveni, Anenii-
Noi, Strășeni, Orhei) de către trei asociații obștești.
În cadrul proiectelor respective au fost implicați circa 2 075 beneficiari (consumatorii de
droguri injectabile, lucrătoarele sexului comercial, bărbații care practică sex cu bărbați) și au fost
desfășurate 1 082 consultații în baza pachetului de bază a serviciilor de prevenire, cât și 10 278
consultații în baza pachetului suplimentar (case-management).
Totodată, au fost repartizate 1 139 105,0 consumabile, dintre care: 486 753 seringi, 117 346
prezervative, 532 379 șervețele cu alcool, 679 bandaj steril, 336 absorbante igienice, 405 teste
pentru determinarea sarcinii, 852 șervețele umede intime, 355 dezinfectanți, precum și
medicamente în baza prescripțiilor medicale.
De asemenea, beneficiarii au fost testați la HIV/SIDA, hepatite virale și sifilis;
b) 587,5 mii lei – finanțarea realizării proiectului de profilaxie la nivel național (Chișinău,
Bălți, Comrat, Ceadîr-Lunga, Orhei, Ungheni, Sîngerei) „Prevenire a dependenței de alcool și
tutun la copii în cadrul a 65 instituții preșcolare și școlare de învățămînt „O Țară Independentă””.
În acţiunile proiectului au fost antrenaţi aproximativ 3 000 copii de vârstă şcolară şi
preşcolară şi tot așa număr de părinţi, precum şi peste 300 de cadre didactice. Totodată, au fost
desfăşurate mai mult de 500 de lecţii consacrate prevenirii consumului de alcool şi tutun. Printre
activităţile proiectului se numără şi elaborarea, editarea şi distribuirea mai multor materiale
informativ-educative, şi anume: circa 3 300 de exemplare de cărţi cu poveşti terapeutice pentru
copii şi părinţi, peste 330 de exemplare de suport metodic cu tematica anti-alcool şi anti-tutun
pentru cadrele didactice, asistenţii sociali, dar şi peste 3 000 de flyere destinate părinţilor.
Astfel, urmare a implementării proiectului a avut loc informarea, comunicarea, educarea și
formarea populației în privința diferitor aspecte de sănătate, sociale privind consumul de tutun și
alcool. Totodată, a crescut ponderea populației generale care posedă cunoștințe la acest segment;
c) 83,0 mii lei – finanțarea realizării în premieră a proiectului „Depistarea tuberculozei în
rândul populației-cheie afectate în raionul Florești”. Au fost efectuate examinări radiologice, în
urma cărora 32 de persoane au fost suspectate de infectare cu tuberculoză (TB). Acestea au primit
bilet de trimitere către medicul ftiziopneumolog pentru confirmarea diagnosticului. Din numărul
de cazuri suspecte de TB, 3 au fost confirmate.
Totodată, în cadrul proiectului au fost organizate întruniri de informare a comunităţii despre
TB şi necesitatea examinării la timp a persoanelor din grupurile de risc la TB. În acest context,
prin realizarea acestui proiect a fost asigurat accesul la diagnosticul precoce al tuturor formelor de
TB, a fost posibilă realizarea activităților sinergice cu alte programe naționale de sănătate și
reducerea poverii TB/HIV. Suplimentar, a fost consolidată implicarea comunității și a
organizațiilor societății civile în controlul TB prin abordare centrată pe pacient.
4. în legătură cu situaţia pandemică din ţară, pe parcursul anului 2020, mijloacele financiare
ale fondului de profilaxie aprobate iniţial pentru promovarea modului sănătos de viaţă au fost
realocate în alte scopuri, în special pentru unele măsuri de prevenire și combatere a infecţiei cu
COVID-19;
5. în scopul de a preveni răspândirea rapidă a infecției COVID-19 și a spori gradul de
pregătire a sistemului de sănătate, cât și atenuarea impactului social și economic, precum și a
reduce riscul de îmbolnăvire, în regim de urgență, au fost achiziționate și finanțate consumabile în
cuantum de 7 004,2 mii lei, dintre care:
a) 525,5 mii lei – pentru 634,4 mii de bucăți de mănuși medicale conform Dispoziției
Comisiei pentru Situații Excepționale nr.1 din 18 martie 2020;
b) 875,0 mii lei – pentru 250,0 mii de bucăți de măști medicale conform Dispoziției Comisiei
pentru Situații Excepționale nr.1 din 18 martie 2020;
c) 5 603,7 mii lei – pentru 80,0 mii teste pentru depistarea infecției cu COVID-19 conform
Dispozițiilor Comisiei pentru Situații Excepționale nr.13 din 03 aprilie 2020 și nr.14 din 06 aprilie
2020.
Datele prezentate relevă o dinamică pozitivă a executării ansamblului măsurilor de
profilaxie, îmbunătățirea și eficientizarea accesului populației la servicii medicale profilactice,
care vor avea continuitatea și în anul 2021. Totodată, se atestă lărgirea spectrului și ariei de servicii
noi finanțate din fondul de profilaxie în anul 2020.
În vederea realizării Subprogramului „Programe naţionale şi speciale în domeniul ocrotirii
sănătăţii” din fondul măsurilor de profilaxie au fost alocate mijloace în sumă de 25 301,8 mii lei,
ceea ce constituie 63,3% în raport cu prevederile anuale. În comparație cu anul 2019 cheltuielile
legate de realizarea subprogramului în cauză s-au majorat cu 3 315,8 mii lei sau cu 15,1%.
Concomitent, ponderea cheltuielilor din fondul măsurilor de profilaxie, executate în anul de
gestiune, au constituit 0,3% din totalul cheltuielile fondurilor AOAM. Provocările majore la care
a fost supusă întreaga societate pe parcursul anului 2020 a reconfirmat importanța primordială a
domeniului sănătății atât pentru întreaga populaţie, cât și pentru securitatea statului. Or,
consolidarea capacităților sistemului de sănătate poate fi realizată doar prin intervenţii
multidisciplinare şi intersectoriale, prin implicarea tuturor sectoarelor sociale și economice ale
căror politici au impact direct sau indirect asupra sănătăţii publice.
Cu referire la Subprogramul „Dezvoltarea şi modernizarea instituţiilor din domeniul
ocrotirii sănătăţii” menționăm că mijloacele financiare ale fondului de dezvoltare şi modernizare
a prestatorilor publici de servicii medicale, în valoare de 20 000,0 mii lei, planificate pentru anul
2020, au fost prevăzute pentru următoarele priorități de finanțare:
1. consolidarea AMP;
2. fortificarea AMS;
3. dezvoltarea AMU.

2.3 Gradul de executare a cheltuielilor FAOAM

Conform planului aprobat, rata anuală medie de creștere a cheltuielilor FAOAM în perioada
2009 – 2020 este de 8%, cu cea mai mare rată de creștere de 15% înregistrată în anul 2014.
Tabel 3. Evoluția cheltuielilor aprobate ale FAOAM, în mln. Lei

Cheltuielile executate din FAOAM au înregistrat în mod constant rate pozitive de variație
pe toată perioada aratată în tabelul 4. Rata anuală medie de creștere în perioada 2009 – 2020 este
de 9,6%. Cea mai mare creștere din această perioadă, de 12 puncte procentuale a fost înregistrată
în anul 2019 și 2020, redată în Tabelul 4. Astfel, se observă o creștere concomitentă a veniturilor
și cheltuielilor FAOAM. Ca atare, în perioada 2009-2020, rata anuală medie de creștere a
veniturilor FAOAM a fost mai mare decât rata medie anuală de creștere a cheltuielilor FAOAM.

Tabel 4. Evoluția cheltuielilor executate ale FAOAM, în mln. Lei

CAPITOLUL III. GRADUL DE CONFORMARE A BUGETULUI
FAOAM
Elaborarea anuală a proiectului Legii FAOAM este realizată în baza Cadrului bugetar pe
termen mediu. Conform principiului previzibilității și sustenabilității, politica bugetar-fiscală şi
prognozele macrobugetare pe termen mediu, pe baza cărora se fundamentează bugetele anuale, se
elaborează în conformitate cu regulile bugetar-fiscale stabilite de Legea finanţelor publice şi
responsabilităţii bugetar-fiscale şi se actualizează periodic pentru a asigura stabilitate
macroeconomică şi sustenabilitate finanţelor publice pe termen mediu şi lung. Credibilitatea unui
buget reprezintă faptul că acest buget este unul realist, adică este executat după cum este planificat.
În 2009, veniturile aprobate erau superioare celor executate, adică s-a planificat mai mult,
însă nu s-a reușit colectarea acestora în condițiile crizei economice. Chiar dacă cheltuielile
executate au fost mai mici decât cele planificate, adică executarea a fost prudentă, în condițiile
crizei, nerealizarea veniturilor planificate a generat un deficit bugetar de 192 milioane lei, care a
fost acoperit integral din contul soldului pozitiv de 545,5 milioane lei, format la situația din
01.01.2009. Ca urmare, la 31.12.2009, soldul fondurilor AOAM a constituit 353 milioane lei. Se
constată că existenţa unor rezerve în fonduri diminuează impactul negativ al eventualelor şocuri
financiare şi epidemice. Începând cu anul 2017, s-a conturat tendita prin care veniturile aprobate
sunt mai mici decât cele executate, ce demonstrează pe de o parte abordare prudentă în planificare,
însă în consecință duce la necesitatea precizării parametrilor planificați prin modificarea legilor
anuale privind FAOAM.
Cu excepția anilor 2013, 2017, 2018 și 2020, cheltuielile totale aprobate sunt întotdeauna
mai mari decât cheltuielile totale executate. Pe toată perioada analizată, cheltuielile executate
reprezintă între 97% - 100% din prevederile aprobate și între 94% - 101% din prevederile
precizate. Executarea fondului de rezervă, reprezintă doar 5% din prevederile aprobate în anul
2012 (2 milioane executate comparativ cu 40 milioane aprobate) și 2014 (3 milioane executate
comparativ cu 72 milioane aprobate). În 2015 s-au aprobat 76 milioane lei, dar s-au executat 15
milioane lei, ceea ce reprezintă 20% din prevederile aprobate, iar în 2016, s-au aprobat 42 milioane
lei, dar s-au executat 15 milioane lei, ceea ce constituie 36% din prevederile aprobate.
 CONCLUZII

Reieşind din documentele de politici, Republica Moldova urmează să parcurgă reforme

semnificative în domeniul sănătăţii, cu impact asupra sistemului AOAM, în care rolul CNAM este
deosebit de important. Reputaţia sistemului AOAM în Republica Moldova s-a îmbunătăţit pe
parcursul ultimilor ani. Încrederea populaţiei în serviciile şi rolul CNAM indică o tendinţă pozitivă
şi ea trebuie menţinută, în scopul majorării acoperirii cu AOAM. Obiectivul creşterii acoperirii cu
AOAM până la 85% din populaţie pe parcursul următorilor 5 ani, în comparaţie cu 82,1% în anul
2012, este de atins cu respectarea pre-condiţiei de menţinere a principiului egalităţii pentru
participanţii sistemului AOAM.
În pofida opţiunilor alternative de finanţare, precum asigurările private complementare, cu
certitudine AOAM trebuie şi va rămâne principalul instrument de finanţare a sistemului de
sănătate. Presiunile asupra diminuării plăţilor directe şi, cu precădere a celor neformale, se vor
solda cu efecte pozitive pentru perioada următoare de 5 ani, iar rolul CNAM în acest proces este
primordial. Menţinerea accesului echitabil al populaţiei la servicii medicale va fi o provocare
pentru toţi actorii din sectorul sănătăţii, în special pentru CNAM. Reducerea infrastructurii şi o
potenţială majorare a costurilor de tratament trebuie compensată prin sporirea calităţii serviciilor,
eliminarea utilizării inutile a serviciilor, protecţia drepturilor pacientului pe durata tratamentului
în sistem şi sporirea realizării obligaţiilor contractuale de către prestatorii de servicii medicale.
Modernizarea infrastructurii spitaliceşti va contribui la eficientizarea serviciilor acordate
beneficiarilor sistemului AOAM, în regim de staţionar. Numărul paturilor spitaliceşti în stare acută
va descreşte semnificativ, spitalele vor fi comasate şi numărul spitalelor monoprofil va diminua.
Durata medie de spitalizare se va reduce, accentul fiind pus pe creşterea calităţii serviciilor
şi dotării cu echipament performant în scopul stabilirii diagnosticelor exacte. Modernizarea
dotărilor medicale este inevitabilă, precum şi majorarea salariilor lucrătorilor medicali, ceea ce va
duce la creşterea costurilor serviciilor. Managementul spitalelor, ca unităţi economice, necesită
îmbunătăţire considerabilă. În continuare va creşte importanţa asistenţei medicale primare – ca
„portar” în sistem şi de evitare a spitalizărilor nefondate. Sunt întreprinse acţiuni la compartimentul
„descentralizare”, prin contractarea directă, care va oferi autonomie şi, implicit, dezvoltare a
centrelor de sănătate, în scopul creşterii accesului populaţiei la servicii medicale. Prin introducerea
mecanismelor de finanţare în baza performanţei se va impune o responsabilitate sporită a medicilor
de familie pentru serviciile prestate. De asemenea, asistenţa medicală primară va avea o importanţă
deosebită în prestarea serviciilor de profilaxie şi de promovare a sănătăţii, influenţând pozitiv
starea sănătăţii populaţiei. În rezultat, se va produce micşorarea numărului de vizite la specialişti,
cu direcţionarea persoanelor spre medicii de familie. În timp ce tratamentul spitalicesc va deveni
mult mai eficient, va apărea şi o necesitate de reabilitare, de îngrijiri de lungă durată şi la domiciliu.
În prezent, aceste servicii sunt subdezvoltate şi trebuie planificate minuţios şi acoperite cu
instrumente de finanţare relevante. În scopul sporirii cost-eficienţei utilizării mijloacelor financiare
ale sistemului de sănătate, este implementat noul mecanism de finanţare în asistenţa medicală
spitalicească bazat pe grupuri omogene de diagnostic – DRG (CASE-MIX), care prevede
finanţarea prestatorilor de servicii medicale spitaliceşti în dependenţă de complexitatea cazului
tratat prestat. Sistemul de plăţi DRG a fost extins în toată republica, începând cu anul 2013, iar
CNAM a devenit instituţia abilitată de gestionarea acestui mecanism de plată.

BIBLIOGRAFIE

1. http://www.cnam.md/httpdocs/editorDir/file/RapoarteActivitate_anuale/2021/Raport%20
de%20activitate%20CNAM%202020.pdf
2. http://www.cnam.md/httpdocs/editorDir/file/RapoarteActivitate_anuale/2020/Raport%20
anual%202019%20FAOAM%20ro.pdf
3. Hotărârea Guvernului nr. 594/2002 despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul
4. de constituire şi administrare a fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medical;
5. STRATEGIA de dezvoltare instituţională a Companiei Naţionale de Asigurări în
Medicină
pentru anii 2016-2020 ;
6. file:///C:/Users/Admin/Desktop/Minister%20F/Analiza_fond%20rezerva_FAOAM_Final
.pdf
7. Legea nr. 181/2014 a finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale
8. Legea nr. 1585/1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală
9. Legea nr. 1593/2002 cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de
asigurare obligatorie de asistenţă medicală
 ANEXA 1

Executarea veniturilor fondurilor AOAM în anul 2020

 ANEXA 2
Executarea cheltuielilor fondurilor AOAM în anul 2020