UNIVERSITATEA HYPERION

FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE

DREPTUL FAMILIEI

Student: Lazăr Oana-Alina

Anul III, Semestrul I
Formă de învățământ: ID
Tema: 24

FILIAȚIA FAȚĂ DE TATĂ A COPILULUI DIN AFARA

CĂSĂTORIEI

1
 UNIVERSITATEA HYPERION
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE

FILIAȚIA FAȚĂ DE TATĂ A COPILULUI DIN AFARA CĂSĂTORIEI

Comisia Europeană este instituția cea mai originală și cea mai dinamică a Uniunii
Europene, ce ocupă un loc aparte în construcția comunitară. Ei îi revine rolul de a reprezenta
interesul general, este independentă în acțiunea sa de statele membre ale Uniunii și are un
important drept de inițiativă legislativă, constituind esența administrației UE și un barometru
fidel al tuturor încercărilor de reformă instituțională. Consiliul Europei îndeplinește funcția de
,,gardian,, al tratatelor, veghind la aplicarea dispozițiilor tratatelor și a deciziilor luate în
cadrul acestora.

Constituirea Comisiei Europene

Originile Comisiei Europene se află în Tratatele instituitive care aveau o Înaltă

Autoritate a CECA și două comisii ale CEE și CEEA. Prin Tratatul de fuziune de la Bruxelles
a fost o Comisie unică a Comunității Europene ce înlocuia Înalta Autoritate și cele două
Comisii anterioare.

Odată cu adoptarea Tratatului de la Maastricht, denumirea de ,,Comisie a Comunității

Europene,, a fost înlocuită cu cea de ,,Comisie Europeană,, , denumire ce s-a menținut și în
tratatele ulterioare.

Obiectul de reglementare al dreptului familiei:

Acesta este alcătuit din:

a. raporturi de căsătorie: norme juridice care prevăd încheierea căsătoriei, norme juridice
care reglementează raporturile personale și matrimoniale dintre soți, desfacerea sau
desființarea căsătoriei.

b. raporturi rezultate din rudenie

c. raporturi bazate pe rudenia de sânge (raporturi de filiație) între mai multe persoane -
rudenie în linie dreaptă și rudenie în linie colaterală - norme juridice care reglementează
filiația fată de mamă, filiația față de tată, situația legală a copilului din căsătorie și din afara
căsătoriei.

d. raporturi bazate pe rudenia civilă - raporturi de adopție - norme juridice care

reglementează încuviințarea adopției, raporturile personale și patrimoniale izvorâte din
adopție, nulitatea și desfacerea adopției.

e. raporturi privitoare la ocrotirea părintească - norme juridice care reglementează

drepturile și obligațiile ce le revin părinților pentru realizarea și apărarea intereselor copiilor
lor minori, norme juridice relative la creșterea și educarea copiilor, sancțiunile care intervin.

2
 UNIVERSITATEA HYPERION
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE

f. raporturile asimilate de lege raporturilor de familie:norme juridice care reglementează

tutela, curatela minorilor; normele juridice care prevăd plasamentul familial, raporturile
născute dintre foștii soți.

Nu intră sub incidența dreptului familiei raporturile născute din concubinaj, logodna,
succesiune.

Importanța familiei ca formă de organizare naturală a societății a determinat existența

și apariția, atât la nivel intern, cât și internațional a numeroase reglementări legale menite să
confere protecție acestei forme sociale.

În literatura de specialitate sunt identificate trei funcții ale familiei: funcția de

perpetuare a speciei, funcția economică și funcția educativă.

Funcția de perpetuare a speciei, numită și biologică sau demografică, își găsește

rădăcini și în dreptul roman, acesta fiind scopul fundamental al încheierii căsătoriei. Neputința
femeii de perpetuare a speciei atrăgea după sine repudierea acesteia.

Funcția educativă se îmbină cu prima funcție, cea de perpetuare a speciei, în ceea ce

privește asigurarea evoluției societății omenești.

Funcția economică este la rândul său influențată de societate, fiind diferită de la o țară
la alta. Vizează regimul comunității de bunuri al soților, precum și obligația de întreținere în
anumite cazuri speciale.

Principiile generale ale dreptului familiei rezultă din dispozițiile cuprinse în acele acte
normative ce reglementează relațiile de familie. Pot fi considerate principii generale:

1. Principiul ocrotirii căsătoriei și familiei

Se desprinde atât din dispozițiile Codului familiei, cât și din cele constituționale. Și la
nivel internațional, același principiu este consacrat într-o serie de acte importante. Astfel,
art.1, alin.1. din Codul familiei prevede că ,, în România statul ocrotește căsătoria și familia;
el sprijină, prin măsuri economice și sociale, dezvoltarea și consolidarea familiei.,,

2. Principiul ocrotirii intereselor mamei și copilului.

Codul familiei prevede în art..1, alin.2 că ,, statul apără interesele mamei și

copilului...,,.

Acest principiu este dezvoltat prin reglementările Codului familiei privind stabilirea
filiației față de mamă ori față de tată, obligația de întreținere a copilului, măsurile de ocrotire a
minorilor, exercitarea controlului privind modul de îndeplinire a îndatoririlor în legătură cu
persoana și bunurile copilului afectat de autoritatea tutelară.

Ocrotirea copilului este o necesitate subliniată și de documentele internaționale și

actele în materie.

3
 UNIVERSITATEA HYPERION
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE

3. Principiul căsătoriei liber consimțite între soți.

Căsătoria religioasă poate fi celebrată numai după căsătoria civilă.

Același principiu rezultă și din Pactul internațional privind drepturile economice,

sociale și culturale; Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice; Declarația
Universală a Drepturilor Omului; Convenția privind consimțământul la căsătorie, vârsta
minimă pentru căsătorie și înregistrarea căsătoriilor.

4. Principiul monogamiei

Art.5 din Codul familiei reglementează faptul că ,, este oprit să se căsătorească

bărbatul care este căsătorit sau femeia care este căsătorită.,,

Acest principiu asigură stabilitatea familiei, statul ocrotind astfel familia inclusiv prin
această reglementare. Monogamia este urmare firească a sentimentelor profunde de stimă, de
dragoste reciprocă între soți.

5. Principiul egalității în drepturi între bărbat ți femeie.

Legea fundamentală română proclamă egalitatea soților în administrarea problemelor

complexe din familie.

Codul familiei reglementează expres egalitatea femeii cu bărbatul în mai multe texte.

6. Principiul protecției copilului.

Art. 49 din Constituția României dă contur unui drept de sinteză, care valorifică
realitatea în sensul căreia copiii ți tinerii constituie viitorul societății.

De asemenea, pe lângă obligația statului de a acorda alocații pentru copii și ajutoare

pentru îngrijirea copilului bolnav sau handicapat, textul constituțional interzice exploatarea
economică și socială a minorilor, folosirea copiilor în activități care le ar putea dăuna
sănătății,moralității sau le-ar pune în primejdie viața ori dezvoltarea normală, fiind astfel în
concordanță cu alte dispoziții cuprinse în convențiile internaționale la care România este
parte.

Filiația față de tată a copilului din afara căsătoriei

Copilul din afara căsătoriei este acela născut de o femeie necăsătorită atât la data
nașterii copilului, cât și la data concepției acestuia, precum și cel născut sau conceput în
timpul căsătoriei mamei, dar a cărui paternitate a fost tăgăduită irevocabil de soțul mamei.

Potrivit art. 56, din Codul familiei,stabilirea paternității copilului din afara căsătoriei
se poate realiza fie prin recunoaștere, fie prin hotărâre judecătorească.

Recunoașterea de paternitate reprezintă declarația făcută de bunăvoie de către un

bărbat, într-una din formele prevăzute de lege prin care mărturisește că este tatăl unui anumit
copil.

4
 UNIVERSITATEA HYPERION
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE

Stabilirea paternității din afara căsătoriei prin recunoaștere.

Recunoașterea de paternitate reprezintă declarația făcută de bunăvoie de către un

bărbat, într-una din formele prevăzute de lege prin care mărturisește că este tatăl unui anumit
copil.

Caracterele juridice specifice ale recunoașterii

Aceste caractere juridice sunt următoarele:

1. act juridic personal al tatălui. Dreptul de a recunoaște filiația nu e tansmisibil

moștenitorilor acestuia. Valabilitatea manifestării de voință e condiționată de existența
discernământului. Stadiul capacității de exercițiu nu prezintă importanță.

2. act juridic unilateral - recunoașterea produce efecte nefiind condiționată de acceptarea

de către copil sau mama acestuia;

3. act juridic solemn - voința juridică a autorului trebuie să îmbrace forma declarației la
serviciul de stare civilă, înscris autentic sau testament;

4. act juridic declarativ - efectul recunoașterii se produce și pentru intervalul de timp

cuprins între data nașterii copilului și data manifestării de voință a tatălui;

5. act juridic pur și simplu, neafectat de modalități

6. act juridic irevocabil;

7. act juridic opozabil erga omnes - copilul va putea invoca și opune față de terți
paternitatea astfel obținut.

Copiii care pot fi recunoscuți

Potrivit Codului familiei, ,, copilul conceput și născut în afara căsătoriei poate fi

recunoscut de către tatăl său.,,

Pot fi recunoscuți numai copiii din afara căsătoriei,nu și din căsătorie.

Copilul conceput poate fi recunoscut, cu condiția ca, la naștere, el să aibă situația de

copil din afara căsătoriei.

În ceea ce privește copilul decedat, Codul familiei prevede expres că acesta poate fi
recunoscut, dar numai dacă a lăsat descendenți firești.

Devenit succesibil prin efectele recunoașterii de paternitate a descendentului procedat,

bărbatul în cauză putea veni la moștenirea copilului.

Nu este admisibilă recunoașterea unui copil deja recunoscut câtă vreme filiația
acestuia stabilită anterior nu este înlăturată.

5
 UNIVERSITATEA HYPERION
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE

Formele recunoașterii de paternitate

Sub sancțiunea nulității absolute, recunoașterea trebuie să îmbrace una din formele
prevăzute de Codul familiei sunt următoarele:

a. declarație la serviciu de stare civilă, fie o dată cu înregistrarea nașterii, fie ulterior
acestei înregistrări;

b. înscris autentic;

c. testament - în oricare din formele prevăzute de lege - recunoașterea e irevocabilă.

6
 UNIVERSITATEA HYPERION
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE

BIBLIOGRAFIE

• Cocoș Ștefan, Dreptul familiei, ediția a 2-a, Editura Lumina Lex, București 2003;

• Adrian Pricopi, Dreptul familiei, Editura Lumina Lex, București, 2004;

• Dan Lupașcu, Dreptul familiei, Editura Rosetti București,2005.