Lăcătuș Gabriel Cristian - Test9

Lăcătuș Gabriel Cristian Test Word 1-9
Serviciu Nr.ore Tarif/ora Total
Ingrijitor 10 30 300
Babysitter 8 5 40
Car wash 4 8 32
Paznic mall 11 10 110

Lăcătuș Gabriel Cristian 570770822.doc 1/5/2022 482
1
Lăcătuș Gabriel Cristian 570770822.doc 1/5/2022
Eris (Planeta a- 10- a)
In centura Kuiper, care se afla in jurul soarelui, dincolo de planeta Neptun, intre 30 AU si 50 AU
distanta de soare, se descopera in continuu asteroizi si planete mici in sistemul
nostru solar. Reamintim ca 1 AU este o unitate astronomica, egala cu distanta medie intre soare
si planeta noastra, care variaza unpic in jurul la 150 milioane km.
Au fost descoperite deja peste 1000 de asteroizi cu diametru intre 10km si 400km si vreo 15
planete mici cu diametru intre 500km si 2400km in centura Kuiper, si o planeta
dincolo de centura Kuiper, anume Sedna. Daca un asteroid are cateva sute de kilometr
i diametru, atinge o masa critica la care gravitatia il face rotund, si atunci devine o planeta.
Planeta Eris (2003 UB313) este deosebita fiindca ea este cea mai mare planeta din
centura Kuiper, mai mare decat Pluto, si fiindca reflecta 86% +/-7% din lumina pe care o
primeste de la soare, mai mult decat oricare planeta sau luna din sistemul solar in afara de
Enceladus, luna lui Saturn.

Eris (Planeta 10a) e prima planeta mai mare decat Pluto descoperita in sistemul nostru solar de
cand a fost descoperita planeta Pluto, in timpurile noastre, bineinteles. In antichitate, acum
6000 de ani, si mai mult, se cunosteau si alte planete din sistemul nostru
solar, dar informatiile de atunci au fost pierdute intre timp. Mai ales, in tablitele de argila
sumeriene e vorba despre planeta Nibiru care are o orbita similara cu Sedna, dar Nibiru inca nu
a fost descoperita. Nibiru este mai mare decat Terra, planeta noastra, posibil de
vreo 5 ori mai masiva, sau poate fi chiar o giganta gazoasa.

In acest caz, locuitorii sai, Anunaki, (Anu = cer, na = catre, ki = pamant, adica, in
sumeriana, "cei care din cer au venit pe pamant") probabil locuiesc pe una din lunile acestei
planete.
Planeta Sedna (2003 VB12) este deosebita fiindca ea este singura planeta dincolo de Pluto care
se afla in afara centurii Kuiper si are o orbita diferita de oricare alta planeta cunoscuta din
sistemul nostru solar. Ea are suprafata rosie si orbiteaza soarele in o orbita eliptica foarte
elongata in care cel mai apropiat punct de soare din orbita ei, numit periheliu, este in afara
centurii Kuiper, la 76 AU distanta de soare, iar cel mai departat punct de soare din orbita ei,
numit afeliu, e la distanta de vreo 900 AU in directia constelatiei zodiacale Sagittarius, deci in
directia centrului galaxiei noastre, iar o orbita in jurul soarelui, deci un "an" pe Sedna dureaza
vreo 10500 ani. Sedna nu se indeparteaza semnificativ inspre centrul galaxiei, care se afla la
30000 ani lumina distanta, din care 900 AU este o fractiune nesemnificativa.
1 AU este vreo 150,000,000km, deci 900 AU = vreo 135,000,000,000km.
Viteza luminii este 299,792,458 m/sec, deci 1 an lumina =

= 60 sec/min x 60 min/ora x 24 ore/zi x 365.25 zile/an
= 31,557,600 sec/an x 299,792,458 m/sec
= 9,460,730,472,580,800 m/an,
adica 1 an lumina = vreo 9460 miliarde de kilometri.
2
Asadar, cand este la afeliu, Sedna se afla la 0.014 ani lumina de soare. Daca s-ar departa chiar si
jumate de an lumina de soare ar putea scapa de atractia gravitationala a soarelui si ar risca sa
ramana in spatiul interstelar, in orbita in jurul centrului galaxiei in loc sa orbiteze in jurul
soarelui. Trebuie mentionat ca in directia centrului galaxiei sunt miliarde de stele si deci e mai
greu sa descoperi o planeta in directia aceea.
Aceasta imagine arata miliarde de stele in directia centrului galaxiei noastre aproape de steaua
gamma Sagittarius.
Imaginea a fost obtinuta de telescopul din orbita, Hubble.

In tablitele sumeriene scrie ca Nibiru are o orbita eliptica de cateva mii de ani, se
indeparteaza inspre constelatia Sagittarius, deci orbita lui Nibiru are afeliu in directia constelatiei
Sagittarius, si revine tot de acolo, iar la periheliu se afla intre orbitele lui Marte si Jupiter. Faptul
ca Sedna are o astfel de orbita indica probabilitatea ca si alte
obiecte sau planete sa fie pe orbite similare.
Aceasta imagine simulata cu programul 3D gratuit arata pozitia pe cer a planetei Sedna, numita
si 2003 VB12, si a planetei Eris, numita 2003 UB313, vazute din Romania
. Ambele se afla in sistemul nostru solar si orbiteaza in jurul soarelui. Eris se afla dincolo de
planeta Neptun, in centura Kuiper, care e la distanta de intre 30 AU si 50 AU de soare, iar Sedna
e singura planeta mica descoperita aflata pe o orbita complet in afara century
i Kuiper. Imaginea are un camp de 60 de grade diametru, nord este in sus si est e la stanga,
fiindca privim in sus spre cer. Aproximativ in centrul imaginii, unpic la nordest
de Marte este roiul de stele Pleiades, mai multe stele luminoase la un loc, la vreo 400 ani lumina
distanta. Pleiades se afla pe cer in directia aproape diametric opusa directiei
centrului galaxiei noastre.

Steaua insemnata Aldebaran este cea mai luminoasa stea din constelatia Taurus. Betelgeuse
este cea mai luminoasa stea din constelatia Orion, iar Rigel este a doua cea mai luminoasa stea
din Orion, amandoua insemnate in imagine. Alnitak, Alnilam si Mintaka sunt cele 3 stele in linie
dreapta din centrul constelatiei Orion care e foarte usor de gasit pe cer cu ochiul liber. Dintre
acestea, Alnilam este insemnata in imagine, Alnitak e imediat la est (stanga ei) si Mintaka la
dreapta ei.
In coltul din dreapta sus a imaginii se afla galaxia Andromeda, cea mai apropiata galaxie mare
cat galaxia noastra, la 2,2 milioane ani lumina distanta, insemnata M31. Ea are doua galaxii
pitice care orbiteaza in jurul ei, insemnate M32 si M110. M33 este alta galaxie la 3 milioane ani
lumina distanta.
Imaginea este pentru ziua 18 luna brumarel (octombrie), anul romanesc 7513 (2005), dar Sedna
si Planeta 10a orbiteaza foarte incet, de la dreapta la stanga in imagine de-alungul
3
liniilor roz care indica orbitele lor, asa ca pozitiile lor vor fi aproximativ similare si in anii
urmatori.
Linia orizontala insemnata cu ascensiunea dreapta (RA) 2h (ore), 4h si 6h reprezinta ecuatorul
ceresc, care corespunde cu ecuatorul planetei noastre proiectat pe cer, in sistemul ecuatorial de
.O ora de ascensiune dreapta corespunde cu 15 grade. Celelalte linii orizontale sunt la 15 grade
una de cealalta.
Mai este si sistemul de coordonate galactic, in care ecuatorul ceresc corespunde cu planul
galaxiei noastre.
Pentru a descoperi planete noi in sistemul nostru solar se foloseste un telescop cu oglinda de
mare diametru, ca sa prinda mai multa lumina si deci sa poata vedea obiecte mai putin
4
luminoase. Telescopul e automatizat si programat sa pozeze un petec mic pe cer de mai putin de
1 grad patrat, apoi revine peste o ora si pozeaza acelasi petec a doua oara, si
revine peste inca o ora si pozeaza acelasi petec a treia oara. Apoi, un program de calculator
compara cele 3 imagini sa vada daca s-a miscat ceva. Stelele nu se misca in un
interval asa scurt de timp, dar planetele din sistemul nostru solar se misca vizibil in cateva ore.
Daca i se pare programului de calculator ca s-a miscat ceva, atunci imaginea e
semnalata sa o verifice o persoana. De obicei, in jur de vreo 1000 de imagini sunt semnalate
pentru verificare in fiecare saptamana, dar majoritatea sunt erori de imagine. Cateodata insa,
asa cum e cazul in cele trei imagini de mai sus, se descopera o planeta.
acestei planete.
Planeta Sedna (2003 VB12) este deosebita fiindca ea este singura planeta dincolo de Pluto care
se afla in afara centurii Kuiper si are o orbita diferita de oricare alta planeta cunoscuta din
sistemul nostru solar. Ea are suprafata rosie si orbiteaza soarele in o orbita
eliptica foarte elongata in care cel mai apropiat punct de soare din orbita ei, numit periheliu,
este in afara centurii Kuiper, la 76 AU distanta de soare, iar cel mai departat
punct de soare din orbita ei, numit afeliu, e la distanta de vreo 900 AU in directia constelatiei
zodiacale Sagittarius, deci in directia centrului galaxiei noastre, iar o orbita i
n jurul soarelui, deci un "an" pe Sedna dureaza vreo 10500 ani. Sedna nu se indeparteaza
semnificativ inspre centrul galaxiei, care se afla la 30000 ani lumina distanta, din care
900 AU este o fractiune nesemnificativa.

1 AU este vreo 150,000,000km, deci 900 AU = vreo 135,000,000,000km.
Viteza luminii este 299,792,458 m/sec, deci 1 an lumina =
= 60 sec/min x 60 min/ora x 24 ore/zi x 365.25 zile/an
= 31,557,600 sec/an x 299,792,458 m/sec
= 9,460,730,472,580,800 m/an,
adica 1 an lumina = vreo 9460 miliarde de kilometri.
Asadar, cand este la afeliu, Sedna se afla la 0.014 ani lumina de soare. Daca s-ar departa
chiar si jumate de an lumina de soare ar putea scapa de atractia gravitationala a soarelui s
i ar risca sa ramana in spatiul interstelar, in orbita in jurul centrului galaxiei in loc sa orbiteze in
jurul soarelui. Trebuie mentionat ca in directia centrului galaxiei sunt miliarde
de stele si deci e mai greu sa descoperi o planeta in directia aceea.
Aceasta imagine arata miliarde de stele in directia centrului galaxiei noastre aproape de steaua
gamma Sagittarius.
In tablitele sumeriene scrie ca Nibiru are o orbita eliptica de cateva mii de ani, se indeparteaza
inspre constelatia Sagittarius, deci orbita lui Nibiru are afeliu in directia constelatiei Sagittarius, si
5
revine tot de acolo, iar la periheliu se afla intre orbitele lui Marte si Jupiter. Faptul ca Sedna are
o astfel de orbita indica probabilitatea ca si alte
Aceasta imagine simulata cu programul 3D gratuit arata pozitia pe cer a planetei Sedna
, numita si 2003 VB12, si a planetei Eris, numita 2003 UB313, vazute din Romania. Ambele se
afla in sistemul nostru solar si orbiteaza in jurul soarelui. Eris se afla dincolo de planeta Neptun,
in centura Kuiper, care e la distanta de intre 30 AU si 50 AU de soare,
Sfarsit.
iar Sedna e singura planeta mica descoperita aflata pe o orbita complet in afara centurii Kuiper.
Imaginea are un camp de 60 de grade diametru, nord este in sus si est e la stanga,
fiindca privim in sus spre cer. Aproximativ in centrul imaginii, unpic la nordest de Marte este
roiul de stele Pleiades, mai multe stele luminoase la un loc, la vreo 400 ani lumina
distanta. Pleiades se afla pe cer in directia aproape diametric opusa directiei centrului galaxiei
noastre.
Steaua insemnata Aldebaran este cea mai luminoasa stea din constelatia Taurus.
Betelgeuse este cea mai luminoasa stea din constelatia Orion, iar Rigel este a doua cea mai
luminoasa stea din Orion, amandoua insemnate in imagine. Alnitak, Alnilam si Mintaka sunt cele
3 stele in linie dreapta din centrul constelatiei Orion care e foarte usor de gasit pe cer cu ochiul
liber. Dintre acestea, Alnilam este insemnata in imagine, Alnitak e imediat la est (stanga ei) si
Mintaka la dreapta ei
.
cat galaxia noastra, la 2,2 milioane ani lumina distanta, insemnata M31. Ea are doua galaxii
pitice care orbiteaza in jurul ei, insemnate M32 si M110. M33 este alta galaxie la
3 milioane ani lumina distanta.

si Planeta 10a orbiteaza foarte incet, de la dreapta la stanga in imagine de-alungul liniilor roz
care indica orbitele lor, asa ca pozitiile lor vor fi aproximativ similare si in anii urmatori.
Linia orizontala insemnata cu ascensiunea dreapta (RA) 2h (ore), 4h si 6h reprezinta
ecuatorul ceresc, care corespunde cu ecuatorul planetei noastre proiectat pe cer, in sistemul
ecuatorial de .O ora de ascensiune dreapta corespunde cu 15 grade. Celelalte
linii orizontale sunt la 15 grade una de cealalta.

galaxiei noastre.
luminoase. Telescopul e automatizat si programat sa pozeze un petec mic pe cer de mai
6
putin de 1 grad patrat, apoi revine peste o ora si pozeaza acelasi petec a doua oara, si revine
peste inca o ora si pozeaza acelasi petec a treia oara. Apoi, un program de calculator compara
cele 3 imagini sa vada daca s-a miscat ceva. Stelele nu se misca in un
interval asa scurt de timp, dar planetele din sistemul nostru solar se misca vizibil in
cateva ore. Daca i se pare programului de calculator ca s-a miscat ceva, atunci imaginea
e semnalata sa o verifice o persoana. De obicei, in jur de vreo 1000 de imagini sunt semnalate
pentru verificare in fiecare saptamana, dar majoritatea sunt erori de imagine. Cateodata insa,
asa cum e cazul in cele trei imagini de mai sus, se descopera o planeta.
Planeta Eris are si o luna, numita Dysnomia! Luna Dysnomia a planetei Eris este vizibila la
dreapta planetei, are vreo 300-400 km diametru si orbiteaza in jurul lui Eris odata la vreo 14 zile,
cu axa semimajora de vreo 33000 km. Planeta Eris e numita dupa zeit
a greaca a certurilor si discordiei, iar luna Dysnomia (faradelege) e numita dupa fiica zeitei Eris.
Faptul ca are o luna face posibila calcularea masei planetei a 10a, Eris. Planet
a pitica Eris are diametru de aproximativ 20% mai mare decat planeta pitica Pluto si este acum la
97,5 AU +/- 0,01 AU de soare, aproape de afeliu, adica cel mai indepartat punct
7
de soare din orbita ei, care se afla in afara centurii Kuiper desi
orbita ei trece prin centura Kuiper. Ea va ajunge la periheliu, cel
mai apropiat punct de soare din orbita ei, in anul
romanesc 7765 (2257) cand va fi la distanta de 38,2 AU de

soare.
Comparativ, Pluto se afla acum la 31 AU de soare, iar Sedna la
89 AU, vezi tabela de mai jos in care sunt trecute distantele de
afeliu si periheliu pentru fiecare planeta
.
Aceasta galaxie se afla in directia constelatiei Eridanus la
distanta de vreo 69 milioane ani lumina de noi.
Coordonatele ei sunt RA (ascensiune dreapta) 3 19 41, Dec
(declinatie) -19 24 41.
Imaginea aceasta este o parte din imaginea intreaga de mai sus,

vazuta in marime naturala cu maximum de detaliu. Si in aceasta
galaxie se vad stelele albastre si albe care sunt
8
masive si fierbinti, si stele gigante rosii care sunt mai putin

masive si au temperatura relativ mai mic
Aceasta galaxie are diametru de vreo 110 mii ani lumina, ceva
mai mare decat galax
ia noastra care are diametru de vreo 100 mii ani lumina.

In aceasta imagine mai vedem si cele mai luminoase 7 stele ale
constelatiei Orion, incercuite cu galben. Constelatia Orion e
foarte usor de gasit pe cer cu ochiul liber, ea avand 4 stele
luminoase care formeaza aproximativ un dreptunghi, si inca 3
stele luminoase in o linie dreapta in centru. Acestea 3 sunt, de la
stanga la dreapta, Alnitak, Alnilam si Mintaka
.
In imagine este evidentiat si roiul stelar Pleiade, care are vreo 9
stele luminoase si vreo 300 de stele total, si se afla la vreo 300
de ani lumina distanta de noi, in cartierul nostrum
9
galactic cum ar veni, in directia opusa de centrul galaxiei

noastre.
Rigel, steaua din coltul de dreapta jos a constelatiei Orion, este
a 7a cea mai luminoasa de pe cer, vazuta din sistemul nostru
sola
r.
Menkar, steaua incercuita cu rosu, este cea mai luminoasa din
constelatia Cetus, balena.
Sirius, incercuita cu albastru, este cea mai luminoasa stea de pe
cer, dupa soarele nostru bineinteles. Sirius este si al patrulea cel
mai apropiat sistem solar de noi, la numai 8.6 ani lumina
distanta.
Procyon este a 8a cea mai luminoasa stea de pe cer, vazuta din

sistemul nostru solar, si al 11-lea cel mai apropiat sistem solar
de noi, la numai 11.4 ani lumina distanta.
ldebaran e cea mai luminoasa stea din constelatia Taurus si a
14a cea mai luminoasa stea de pe cer, iar Alhena e o stea din
constelatia Gemeni.
10
Aceasta galaxie se afla in directia constelatiei Leu la distanta de

vreo 98 milioane ani lumina de noi.
(declinatie) +17 16 22.
Imaginea aceasta este o parte din imaginea intreaga de mai sus,
vazuta in marime naturala
cu maximum de detaliu. Stelele albastre si albe sunt masive si

fierbinti, iar stelele rosii sunt stele gigante rosii - stele mai putin
masive, similare cu soarele, care si-au consumat majoritatea
hidrogenului prin fuziune nucleara in heliu, si acum au diametru
mult mai
mare, sunt mai luminoase si rarefiate si au temperatura mai

mica.
Stelele pitice rosii, categorie din care fac parte vreo 80% din
toate stelele pretutindeni in univers, desi au aceeasi culoare si
temperatura la suprafata ca stelele gigante rosii din imagine, nu
11
se vad fiindca ele au luminozitate mai mica si se vad mult mai

greu de la distante mari.
Aceasta galaxie are diametru de vreo 95 mii ani lumina, la fel ca

galaxia noastra care are diametru de vreo 100 mii ani lumina.
Imaginea a fost obtinuta de telescopul din orbita, Hubble,
tinand obiectivul deschis 25
ore.
Stelele cele mai luminoase din constelatia zodiacala Virgo
(fecioara) sunt incercuite cu galben in imagine. Ele sunt Spica,
Heze, Vindemiatrix, Auva, Porrima, Zaniah si Zavijah
. Spica, cea mai luminoasa stea din constelatia Virgo, este si a

15a cea mai luminoasa stea de pe cer
Stelele cele mai luminoase din constelatia zodiacala Leu sunt

incercuite cu rosu in imagine. Ele sunt Regulus, Denebola,
Zosma si Algieba.
12
Daca ai pleca cu o nava interstelara sa vizitezi galaxia frumoasa

pozata mai sus, atunci dupa ce decoleaza de la portul interstelar
de la Mangalia, nava zboara peste valurile Marii Negre, apoi se
indreapta spre constelatia Leu. Dupa ce parcurge 36 de ani
lumina
distanta, nava trece de steaua Denebola, apoi la 57 de ani

lumina distanta trece de steaua Zosma, la 77 de ani lumina
distanta trece de steaua Regulus, si la 125 de ani lumina
distanta trece si de Algieba.

Apoi nava merge in continuare, si la vreo 20 de mii de ani
lumina distanta de planeta
noastra, Terra, nava interstelara paraseste galaxia noastra, care

are diametru de 100 de mii de ani lumina. Nava merge in
continuare prin vidul intergalactic inca 98 de milioane
de ani lumina pana cand ajunge la destinatia aleasa, galaxia

pozata mai sus.
13
Aceasta galaxie se afla in directia constelatiei Coma Berenices la

distanta de vreo 62 milioane ani lumina de noi.
(declinatie) +31 13 29.
Aceasta galaxie are diametru de vreo 56 mii ani lumina, mai

mica decat galaxia noastra
care are diametru de vreo 100 mii ani lumina.

Imaginea a fost obtinuta de telescopul din orbita, Hubble,
tinand obiectivul deschis 3,5 ore.
Aceasta imagine simulata cu simulatorul 3D gratuit Celestia,

arata unde se afla aceasta
galaxie, precum si cea urmatoare, de mai jos, pe cer, vazute din

sistemul nostru solar. Ele sunt insemnate cu roz, incercuite si
aratate de cate o sageata. Galaxia de mai sus e cea din
14
Eris (Planeta a- 10- a)
In centura Kuiper, care se afla in jurul soarelui, dincolo de

planeta Neptun, intre 30 AU si
15
50 AU distanta Planeta Eris tablitele de oricare alta

de soare, se (2003 UB313) argila planeta
descopera in este deosebita
sumeriene e cunoscuta din
continuu fiindca ea este
vorba despre sistemul nostru
asteroizi si cea mai mare
planeta Nibiru solar. Ea are
planete mici in planeta din
care are o orbita suprafata rosie si
sistemul nostru centura Kuiper,
similara cu orbiteaza soarele
solar. Reamintim mai mare decat
Sedna, dar Nibiru in o orbita
ca 1 AU este o Pluto, si fiindca
inca nu a fost eliptica foarte
unitate reflecta 86% +/-
descoperita. elongata in care
astronomica, 7% din lumina pe
Nibiru este mai cel mai apropiat
egala cu distanta care o primeste
mare decat punct de soare
medie intre de la soare, mai
Terra, planeta din orbita ei,
mult decat
soare si planeta noastra, posibil numit periheliu,
oricare planeta
noastra, care de vreo 5 ori mai este in afara
sau luna din
variaza unpic in masiva, sau centurii Kuiper,
sistemul solar in
jurul la 150 poate fi chiar o la 76 AU distanta
afara de
milioane km. giganta gazoasa. de soare, iar cel
Au fost Enceladus, luna mai departat
descoperite deja lui Saturn.
In acest caz, punct de soare
peste 1000 de Eris (Planeta
locuitorii sai, din orbita ei,
asteroizi cu 10a) e prima
Anunaki, (Anu = numit afeliu, e la
diametru intre planeta mai
cer, na = catre, ki distanta de vreo
10km si 400km si mare decat Pluto
= pamant, adica, 900 AU in
vreo descoperita in
in directia
sistemul nostru
15 planete mici constelatiei
sumeriana, "cei
cu diametru intre solar de cand a zodiacale
care din cer au
500km si 2400km fost descoperita Sagittarius, deci
venit pe
in centura planeta Pluto, in in directia
pamant")
Kuiper, si o timpurile centrului galaxiei
probabil locuiesc
planeta dincolo noastre, noastre, iar o
pe una din lunile
de centura bineinteles. In orbita in jurul
acestei planete.
Kuiper, anume antichitate, soarelui, deci un
Planeta Sedna
Sedna. Daca un acum 6000 de "an" pe Sedna
(2003 VB12) este
asteroid are ani, si mai mult, dureaza vreo
deosebita fiindca
cateva sute de se cunosteau si 10500 ani. Sedna
ea este singura
kilometri alte planete din nu se
planeta dincolo
sistemul nostru indeparteaza
diametru, atinge de Pluto care se
solar, dar semnificativ
o masa critica la afla in afara
informatiile de inspre centrul
care gravitatia il centurii Kuiper si
atunci au fost galaxiei, care se
face rotund, si are o orbita
pierdute intre afla la 30000 ani
atunci devine o diferita de
timp. Mai ales, in lumin a
planeta.
16
steaua gamma Sagittarius.

In tablitele sumeriene scrie ca Nibiru are o orbita eliptica de cateva mii de ani, se
indeparteaza inspre constelatia Sagittarius, deci orbita lui Nibiru are afeliu in directia constelatiei
Sagittarius, si revine tot de acolo, iar la periheliu se afla intre orbitele lui Marte si Jupiter. Faptul
ca Sedna are o astfel de orbita indica probabilitatea ca si alte
Aceasta imagine simulata cu programul 3D gratuit arata pozitia pe cer a planetei Sedna, numita
si 2003 VB12, si a planetei Eris, numita 2003 UB313, vazute din Romania. Ambele se afla in
sistemul nostru solar si orbiteaza in jurul soarelui. Eris se afla dincolo
de planeta Neptun, in centura Kuiper, care e la distanta de intre 30 AU si 50 AU de
soare, iar Sedna e singura planeta mica descoperita aflata pe o orbita complet in afara centurii
Kuiper. Imaginea are un camp de 60 de grade diametru, nord este in sus si est e la stanga,
fiindca privim in sus spre cer. Aproximativ in centrul imaginii, unpic la nordest
de Marte este roiul de stele Pleiades, mai multe stele luminoase la un loc, la vreo 400 ani lumina
distanta. Pleiades se afla pe cer in directia aproape diametric opusa directiei
centrului galaxiei noastre.

Steaua insemnata Aldebaran este cea mai luminoasa stea din constelatia Taurus. Betelgeuse
este cea mai luminoasa stea din constelatia Orion, iar Rigel este a doua cea
mai luminoasa stea din Orion, amandoua insemnate in imagine. Alnitak, Alnilam si Mintaka sunt
cele 3 stele in linie dreapta din centrul constelatiei Orion care e foarte usor de gasit pe cer cu
ochiul liber. Dintre acestea, Alnilam este insemnata in imagine, Alnitak
e imediat la est (stanga ei) si Mintaka la dreapta ei.

cat galaxia noastra, la 2,2 milioane ani lumina distanta, insemnata M31. Ea are doua
galaxii pitice care orbiteaza in jurul ei, insemnate M32 si M110. M33 este alta galaxie la 3
milioane ani lumina distanta
.
si Planeta 10a orbiteaza foarte incet, de la dreapta la stanga in imagine de-alungul
liniilor roz care indica orbitele lor, asa ca pozitiile lor vor fi aproximativ similare si in anii
urmatori.
Linia orizontala insemnata cu ascensiunea dreapta (RA) 2h (ore), 4h si 6h reprezinta
ecuatorul ceresc, care corespunde cu ecuatorul planetei noastre proiectat pe cer, in sistemul
ecuatorial de .O ora de ascensiune dreapta corespunde cu 15 grade. Celelalte linii orizontale
sunt la 15 grade una de cealalta.
17
galaxiei noastre.
luminoase. Telescopul e automatizat si programat sa pozeze un petec mic pe cer de mai putin de
1 grad patrat, apoi revine peste o ora si pozeaza acelasi petec a doua oara, si revine peste inca o
ora si pozeaza acelasi petec a treia oara. Apoi, un program d
e calculator compara cele 3 imagini sa vada daca s-a miscat ceva. Stelele nu se misca in un
interval asa scurt de timp, dar planetele din sistemul nostru solar se misca vizibil in
18

Lăcătuș Gabriel Cristian - Test9

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lăcătuș Gabriel Cristian - Test9

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lăcătuș Gabriel Cristian Test Word 1-9

Serviciu Nr.ore Tarif/ora Total

Paznic mall 11 10 110

Eris (Planeta a- 10- a)

Enceladus, luna lui Saturn.

vreo 5 ori mai masiva, sau poate fi chiar o giganta gazoasa.

Viteza luminii este 299,792,458 m/sec, deci 1 an lumina =

Imaginea a fost obtinuta de telescopul din orbita, Hubble.

obiecte sau planete sa fie pe orbite similare.

centrului galaxiei noastre.

900 AU este o fractiune nesemnificativa.

chiar si jumate de an lumina de soare ar putea scapa de atractia gravitationala a soarelui s

de stele si deci e mai greu sa descoperi o planeta in directia aceea.

obiecte sau planete sa fie pe orbite similare.

3 milioane ani lumina distanta.

linii orizontale sunt la 15 grade una de cealalta.

romanesc 7765 (2257) cand va fi la distanta de 38,2 AU de

Imaginea aceasta este o parte din imaginea intreaga de mai sus,

masive si fierbinti, si stele gigante rosii care sunt mai putin

ia noastra care are diametru de vreo 100 mii ani lumina.

galactic cum ar veni, in directia opusa de centrul galaxiei

Procyon este a 8a cea mai luminoasa stea de pe cer, vazuta din

Aceasta galaxie se afla in directia constelatiei Leu la distanta de

cu maximum de detaliu. Stelele albastre si albe sunt masive si

mare, sunt mai luminoase si rarefiate si au temperatura mai

se vad fiindca ele au luminozitate mai mica si se vad mult mai

Aceasta galaxie are diametru de vreo 95 mii ani lumina, la fel ca

. Spica, cea mai luminoasa stea din constelatia Virgo, este si a

Stelele cele mai luminoase din constelatia zodiacala Leu sunt

Daca ai pleca cu o nava interstelara sa vizitezi galaxia frumoasa

distanta, nava trece de steaua Denebola, apoi la 57 de ani

distanta trece si de Algieba.

noastra, Terra, nava interstelara paraseste galaxia noastra, care

de ani lumina pana cand ajunge la destinatia aleasa, galaxia

Aceasta galaxie se afla in directia constelatiei Coma Berenices la

Aceasta galaxie are diametru de vreo 56 mii ani lumina, mai

care are diametru de vreo 100 mii ani lumina.

Aceasta imagine simulata cu simulatorul 3D gratuit Celestia,

galaxie, precum si cea urmatoare, de mai jos, pe cer, vazute din

Eris (Planeta a- 10- a)

In centura Kuiper, care se afla in jurul soarelui, dincolo de

50 AU distanta Planeta Eris tablitele de oricare alta

steaua gamma Sagittarius.

obiecte sau planete sa fie pe orbite similare.

de planeta Neptun, in centura Kuiper, care e la distanta de intre 30 AU si 50 AU de

centrului galaxiei noastre.

e imediat la est (stanga ei) si Mintaka la dreapta ei.

S-ar putea să vă placă și