LICEUL TEORETIC

NICHITA STANESCU

FORME DE ECONOMIE

OPREA CRISTIANA
Cls. aXIa I2

Referat.clopotel.ro
 Forma sau tipul de economie reprezinta o caracteristica, un
atribut ce se stabileste in functie de un anumit criteriu de judecata.
In analizele macroeconomice intalnim urmatoarele criterii mai
importante, in functie de care de delimiteaza formele de economie:
a) Dupa modul de asumare a riscului si mecanismul de alocare a
resurselor economice, deosebim: economie libera, economie
controlata si economie mixta;
b) Dupa nivelul principalilor indicatori economici agregati(sintetici)
pe locuitor, inclusiv al indicatorilor de eficienta macroeconomica,
deosebim: economie slab dezvoltata, economie mediu dezvoltata,
economie dezvoltata si economie puternic dezvoltata;
c) Dupa volumul resurselor alocate diferitelor sectoare economice si
dupa participarea sectoarelor economice la obtinerea indicatorilor
macroeconomici de rezultate, deosebim: economie agrara,
economie agroindustriala, economie industrial-agrara si economie
tertiara;
d) Dupa gradul de incorporare a progresului stiintific si tehnologic
in factorii de productie si in utilizarea lor, deosebim: economie
inapoiata, economie avansata(moderna), economie tehnologica,
economie umana-intensiva, economie industriala, economie
informationala;
e) Dupa interactiunea lor in cadrul circuitului economic mondial,
deosebim: economie deschisa si economie inchisa;
f) Dupa modul de evolutie a parametrilor economici agregati,
deosebim: economie in dezvoltare si economie in criza(stagnare
sau regres);
g) Dupa locul si dimensiunea teritoriala deosebim: microeconomie,
economie locala, economie nationala(macroeconomie), economie
regionala, economie internationala si economie mondiala;
h) Dupa modul in care se raporteaza afacerile la legalitatea existenta,
deosebim: economie bazata pe afaceri legale(de ‘suprafata’) si
economie cu afaceri ilegale(‘subterane’);
i) Dupa felul in care sunt satisfacute nevoile, deosebim: economie
naturala si economie de schimb( de marfuri);
j) In raport cu evolutia formelor de organizare a activitatii
economice in timp, deosebim: economia comunei primitive,
economia sclavagismului, economia feudalismului, economia
socialismului marxist libera, economia capitalismului.

1
 Economia libera s-a format si s-a dezvoltat la toate natiunile pe
baza liberei initiative, fara alte interventii in activitatea
intreprinzatorilor. La baza economiei libere se afla proprietatea
particulara(privata) si interesul individual, motivat de profit.
Potrivit lui Adam Smith – economist si filosof scotian, considerat
‘parintele’ economiei politice care a trait intre anii 1723-1790 –
economia libera are la baza sistemul de libertate naturala, in care
oamenii liberi sunt in masura sa-si dezvolte inclinatiile lor naturale,
cu consecinte pozitive atat pentru individ, cat si pentru societate. In
masura in care fiecare om este lasat sa faca uz de propriile resurse,
atunci el va munci pentru a se imbogati si, implicit, va imbogati
societatea. Acest lucru este rezultatul faptului ca tendinta naturala a
omului este de a-si imbunatati conditiile de existenta, producand
bunastare. Dupa Adam Smith, oamenii trebuie lasati sa-si gaseasca
propria satisfactie, in felul acesta, ei vor face totul pentru ei insisi si,
de asemenea pentru toti ceilalti.
Viata demonstreaza ca initiativa complet libera duce, insa in mod
regretabil, la unele abuzuri, la unele inegalitati in venituri si la
diverse tipuri de practica de monopol.
De aici reiese si concluzia ca slabiciunea doctrinei economice a
lui A. Smith consta in modul nesatisfacator de distributie a
bunastarii. El recunoaste ca exista slabe sparante ca distribuirea
bunastarii intre fabricanti, comercianti, latifundiari, pe de o parte, si
masa de muncitori, pe de alta parte, sa se poata infaptui si in
favoarea oamenilor simpli, de rand.
Ca raspuns la injustitiile initiativelor absolut libere au aparut
solutiile politice, sub forma economiilor controlate (comuniste) si
solutii militatre, suf forma unor dictaturi, cu caracter mai mult sau
mai putin durabil.
In cadrul economiilor controlate, libera initiativa este inlocuita
cu dirijarea centralizata si in primul rand cu alocarea centralizata a
resurselor economice, productia de bunuri fiind planificata – la scara
intregii societati. La baza acestui tip de economie se afla proprietatea
comuna, scopul productiei fiind asigurarea bunastarii generale.
Economia controlata anuleaza libera initiativa si interesul individual,
ca mobil direct al actiunilor de a produce bunuri economice; ea este
lipsita de motorul natural al proprietatii particulare, fapt pentru care
existenta ei a fost distrusa de insasi exigentele cresterii si
diversificarii nevoilor, in conditiile unor resurse limitate.

2
 Astazi ne dam seama ca este imposibil, chiar si pentru cele mai
autorizate conduceri politice, de a avea sub control toate aspectele si
laturile activitatii economice. Mai devreme sau mai traziu, un
asemena mecanism de alocare centralizata a resurselor pune in
contradictie eficienta economica performanta – permisa de o
economie libera, concurentiala – cu eficienta procesului de alocare
globala a factorilor de productie, interesul individual cu interesul
general al colectivitatii.
De asemenea, observam ca este imposibil sa functioneze o
economie bazata exclusiv pe libera initiativa, care genereaza
deosebiri uriase in distributia bogatiei, in sensul ca o parte din ce in
ce mai mica de oameni detin o parte din ce in ce mai mare din
bogatie, in timp ce o parte din ce in ce mai mare din oameni ajung
sub pragul saraciei.
Experienta istorica demonstreaza ca acolo unde libera initiativa
nu da rezultate, din punctul de vedere al interesului colectivitatii, se
impune dezvoltarea controlata a sectorului, iar acolo unde
conducerea centralizata a neglijat realizarea intereselor individuale,
se impune liberalizarea activitatilor economice. Se creeaza, in acest
fel, un tip nou de economie, numita economie mixta, in care se
imbina elemente de economie libera – care raman preponderente –
cu elemente de economie controlata – care sunt absolut necesare in
anumite sectoare economice.
Economia mixta este interpretarea cea mai realista, deoarece nu
exista o economie libera in stare pura, dupa cum nu exista economie
controlata in stare pura. Intrepatrunderea celor doua elemente de
alocare a resurselor nu poate face abstractie de faptul ca libera
initiativa este cel mai puternic mijloc pentru a realiza interesul
individual, de prosperitate a fiecarui om, dar nici de faptul ca, lasand
concurenta sa se desfasoare liber, castiga de fapt nu cel mai bun ci
cel mai puternic.
Economia slab dezvoltata are nivelul cel mai scazut al
indicatorilor macroeconomici pe locuitor, inclusiv al eficientei
economice agregate, in ansamblul situatiei economice mondiale
dintr-o anumita perioada. De regula, economia slab dezvoltata este si
inapoiata, cu o structura agrara sau agroindustriala ineficienta.
Economia dezvoltata are un inalt nivel al indicatorilor
macroeconomici pe locuitor, o eficienta economica agregata
competitiva, performanta, in ansamblul economiilor nationale intr-
un anumit orizont de timp. In general, economiile dezvoltate sunt

3
moderne, deschise, industrial-agrare, dar pot sa fie si agroidustriale
cu o inalta eficienta economica sau economii in care sectorul tertiar
devine preponderent.
Economia agrara inapoiata si slab dezvoltata are cea mai mare
parte a resurselor ocupate in agricultura, in conditiile unei eficiente
reduse in utilizarea factorilor naturali, tehnici si umani ai productiei.
Economia umana-intensiva este bazata pe incorporarea in
produsele obtinute a unei cantitati minime de materii prime si
energie materiala, a unor tehnologii informational-ecologice si a unei
energii umane de inalta creativitate. Ea este una dintre interpretarile
recente care se dau economiei viitorului, in contextul dezvoltarii
umane, durabile.
Economia subterana reprezinta un gen de afaceri ce eludeaza, in
diferite forme, bazele juridice ale producerii si comercializarii
bunurilor economice. Ea are efecte negative asupra bugetelor
centrale si locale, asupra starii de sanatate a populatiei, asupra
situatiilor conflictuale in diferite zone si colectivitati umane, asupra
echilibrului ecologic etc.
Portrivit realitatilor din economia mondiala, exista o rata
‘naturala’ a economiei subterane, pe care nimeni nu a putut sa o
elimine. Dincolo de aceasta rata, fenomenele economiei subterane
devin priculoase pentru normalitatea si stabilitatea vietii economice
si sociale dintr-o tara.

Bibliografie: Economie, manual universitar

Dumitru Ciucur, Ilie Gavrila, Constantin Popescu
Editura Economica, 2001, Bucuresti