Omul, fiinta sociala

Omul, ca sa supravietuiasca trebuie sa-si satisfaca anumite nevoi de baza:

hrana, apa ,adapost, sa doarma, sa-si pastreze sanatatea in conditii optime, sa
procreeze. Aristotel in ‘politics’ spunea ca omul prin natura lui e un animal
social,nascut nu numai pentru o existenta biologica ci si pentru bine si fericire,ca
suntem diferiti de toate celalte creaturi pentru ca Dumnezeu ne-a dat putere
spirituala si oconstiinta ;societatea este ceva ce precede individul. Omul nu poate
sa traiasca singur, trebuie sa relationeze cu semenii lui, pentru a evolua, a-si
pastra sanatatea fizica si mentala,oamenii sunt dependenti unii de altii, incepand
de la relatiile care fac parte din procesul vietii, relatiile parinti–copii, biologic omul
poate trai numai prin cooperarea dinte social si economic si este fortat sa adere la
aceste procese ca sa poata supravietui.

Omul este o fiinţă socială şi în sensul că „are nevoie de celălalt om”. Dinamica
acestor necesităţi. 0rientează şi reglează relaţiile dintre persoane.Multe necesităţi
individuale sunt satisfăcute în relaţiile dintre persoane: suport psihologic,
dragoste, stimă, reducere a incertitudinii şi anxietăţii, afiliere,securitate,
statut,sunt relaţii constituite în primul rand pentru satisfacerea necesităţilor de
sociabilitate:relaţiile de prietenie, „distracţia în comun, relaţiile de dragoste. Şi
în relaţiile sociale (relaţiile de muncă,politice )componenta interpersonală este
puternică prin natura sa, societatea umană are o organizare grupală. Un individ
aparţine unuia sau mai multor grupuri sociale, in functie de interactiunea si
dependenta cu membrii grupului, valorile, scopurile si activitatile comune.
Orice persoana aspira sa devina membru al unui grup indiferent de
comunitatea nationala si statusul social ceea ce reprezinta o constanta universala
a oricarei culture, motivele asocierii in grup sunt diverse:atingerea unui obiectiv
este mai usor de realizat in grup decat singur, simpatia pentru membrii grupului
pe baza atractiei interpersonal,s atisfacerea nevoilor emotionale. Omul in
stareaizolata nu are posibilitatea de a se autoevalua corect, de a-si compara
abilitatile, calitatile in raport cuceilalti.

Am ajuns în sfârșit la partea de final, în care ar trebui să-mi expun concluziile.

Ei bine, părerea mea este că oamenii sunt ființe sociale dar se simt mai singuri
decât ar trebui în mod normal. Lumea în care trăim nu este nici pe departe
perfectă și totuși mi-aș permite să spun că noi avem și trăim într-un mic paradis
uitat într-un colț îndepărtat al galaxiei.

Avem aceeași bază genetică; suntem la fel și totuși atât de diferiți. Însăși
faptul că trăim în familii demonstrează că socializăm interacționăm, ne ajutăm, ne
respectăm și ne tolerăm. Și această socializare în viziunea mea este benefică
pentru toți.