ELEMENTE DE LOGICÃ MATEMATICÃ

Limbajul matematic riguros şi metodele raţionamentului logic, folosite în rezolvarea de

exerciţii şi probleme, dar şi în parcurgerea drumului de la ipoteză la concluzie, oferă certitudinea că
deducţiile abordate sunt corecte.
Cunoaşterea operaţiilor logice elementare (negaţia, disjuncţia, conjuncţia, implicaţia,
echivalenţa) este necesara în construcţia propoziţiilor matematice.
DEFINITII:
Propozitie=Un enunt care afirma sau neaga ceva si care este fie adevarat, fie fals.
Distingem 2 tipuri de propozitii:
1) Propozitie simpla: propozitie care nu comporta decat un singur subiect, un singur verb si un singur
atribut.
Exemplu: "Numarul 24 este divizibil cu 8" (propozitie, evident, adevarata).
2) Propozitie compusa: propozitie obtinuta prin combinarea de propozitii simple, cu ajutorul
conectorilor logici: negatie, disjunctie si conjunctie.
Exemplu: "(Ecuatia x² + 1 = 0 are radacini reale in multimea numerelor reale) sau (25 este patrat
perfect)" (disjunctie intre un predicat fals si o propozitie adevarata).
Valoare de adevar:
Este proprietatea unei propozitii (p) de a fi adevarata sau falsa. Se noteaza cu v(p).
v(p) = 1 (sau A) daca propozitia p este adevarata
v(p) = 0 (sau F) daca propozitia p este falsa.
Predicat (propozitie cu variabile, sau propozitie deschisa):
Propozitie a carei valoare de adevar depinde de valorile atribuite variabilelor; in definirea unui
predicat trebuie specificata intotdeauna si multimea parcursa de variabila (variabile), numita si
universul discursului.
Exemplu: "Ecuatia 2x + 10 = 0, unde x apartine multimii numerelor reale" este un predicat cu o
singura variabila (numit si predicat unar), care devine o propozitie adevarata pentru x = -5 (avand,
deci,valoarea de adevar 1), sau o propozitie falsa pentru orice alta valoare atribuita lui x (avand
valoarea de adevar 0).
Observatie:
Multimea valorilor care, atribuite variabilelor predicatului, confera acestuia statut de
propozitie adevarata, se numeste multimea de adevar a predicatului respectiv.
 Cuantificatori
Cuantificatorul existential:
Propozitia "exista cel putin un x, astfel incat p(x)" se numeste propozitie existentiala, asociata
predicatului p(x). Notatie folosita: Simbolul se citeste "exista (cel putin)" si se numeste
cuantificator existential.
Cuantificatorul universal:
Propozitia "oricare ar fi x din X, are loc p(x)" (X fiind o multime nevida, careia ii apartine variabila x)
se numeste propozitie universala, asociata predicatului p(x). Notatie folosita:
Simbolul se citeste "oricare ar fi" si se numeste cuantificator universal.

OPERATII LOGICE ELEMENTARE

1) Negatia unei propozitii:

Fiind data o propozitie notata cu p, numim negatia sa (sau contrara sa) acea propozitie, notata cu
sau ⌉p (a se citi "non-p"), care este falsa daca p este adevarata si care este adevarata daca p este falsa.
Sugestiv, aceasta definitie poate fi ilustrata prin urmatoarea tabla de adevar:

1 0

0 1

2) Disjunctia propozitiilor:
Fiind date propozitiile p si q, numim disjunctia acestora acea propozitie, notata cu (a se citi
"p sau q") si a carei valoare de adevar rezulta din tabla de adevar:

1 1 1

1 0 1

0 1 1

0 0 0
Observatii:
a) Disjunctia este falsa daca ambele propozitii sunt false si adevarata in celelalte cazuri.
b) Disjunctia a n propozitii este falsa daca toate propozitiile sunt false si adevarata in rest.
3) Conjunctia propozitiilor:
Fiind date 2 propozitii p si q, numim conjunctia lor, notata cu ( a se citi "p si q") acea
propozitie definita prin urmatoarea tabla de adevar:

1 1 1

1 0 0

0 1 0

0 0 0

Observatii:
a) Conjunctia este adevarata cand ambele propozitii sunt adevarate si falsa in rest.
b) Conjunctia a n propozitii este adevarata cand toate propozitiile sunt adevarate si falsa in celelalte
cazuri.
4) Implicatia propozitiilor:
Propozitia
(a se citi "p implica q") se numeste implicatie ;
p se numeste ipoteza, iar q se numeste concluzie. Rezulta urmatoarea tabla de adevar:
pq

1 1 0 1 1

1 0 0 0 0

0 1 1 1 1

0 0 1 1 1
Observatii:
a) Implicatia "p implica q", foarte des utilizata in demonstratii matematice, mai are si urmatoarele
interpretari:
 Daca p, atunci q;
 p este conditie suficienta pentru q;
 q este conditie necesara pentru p.
b) Implicatia "p implica q" este structura logica a tuturor teoremelor directe (ipoteza p are drept
consecinta concluzia q).
c) Din tabla de adevar se constata ca:
O implicatie, cu ipoteza adevarata, este adevarata numai daca si concluzia este adevarata;
O implicatie este falsa intr-un singur caz: ipoteza adevarata si concluzie falsa!
 Falsul implica orice! (foarte important de stiut acest lucru: a nu se construi rationamente pornind de
la premize false!).
5) Echivalenta propozitiilor:
Propozitia p <= > q (a se citi "p este echivalent cu q") reprezinta conjunctia a doua implicatii,
anume: (p = > q) si (q = > p), avand tabla de adevar:

1 1 1 1 1

1 0 0 1 0

0 1 1 0 0

0 0 1 1 1
Observatii:
a) Doua propozitii sunt echivalente daca si numai daca ambele au aceeasi valoare de adevar (ambele
adevarate sau ambele false).
b) Se spune ca propozitiile "p si q sunt echivalente", sau "propozitia p este conditie necesara si
suficienta pentru propozitia q", sau "p daca si numai daca q".
c) Daca o teorema directa are structura logica "p implica q", atunci reciproca sa (adevarata sau
falsa!) are structura "q implica p".
Deci o teorema care admite reciproca reprezinta, din punct de vedere logic, o echivalenta intre ipoteza
si concluzie.
Teorema directa este echivalenta cu contrara reciprocei (teorema directa este adevarata daca si numai
daca este adevarata contrara reciprocei):
Observatie:
Aceasta echivalenta logica sta la baza metodei de demonstratie prin reducere la absurd, folosita mai
ales in cazul cand demonstratia teoremei directa este dificila.