1.

În speța respectivă, conform art. 2014, pentru dauna cauzată de un animal, prejudiciul material in
suma de 10 000 lei va fi reparat de către D careeste proprietarul cainelui. Conform art. 2036 el se
obliga si la achitarea prejudicului moral daca se v-a demonstra ca acesta intradevar a avut de
suferit in urma incidentului.

Suma de 20 000 lei ii va fi achitata lui A de catre B, care in urma loviturii i-a deteriorat tehnica
detinuta de catre acesta la momentul loviturii. Intrucat legatura cauzala este demonstrata

Din mitv ca nu este demonstrata intentia lui A de a vinde bicileta, prejudiciul de 3000 lei nu-i va
fi intors.

Conform art. 2036, D se

1.2

Răspunderea cauzată de minori- în acest tip de răspundere, autori a prejudiciului sunt minorii, iar
răspund pentru prejudiciul cauzat părinții( adoptatotii)/tutorii( dacă nu se demonstrează lipsa
vinovăției acestora în procesul de creștere și educare a minorului). Răspunderea pentru
prejudiciul cuzat revine ambilor părinți conform art.58 Codul Familiei. Ddacă în acest moment,
minorul se fla sub supravegherea unei instituții de învățământ sau persoană mputernicită prin
contract, atunci răspunde insituția sau persoana.

Rrăspunderea cauzată de o persoană în privința căreia s-a instituit o măsură de ocrotire- potrivit
art. 2010 pentr prejudiciul cauzat de o astfel de persoană răspunde ocrotitorul
provizoriu/curatorul/tutorele/instituția în care acesta este supravegheat. Răspunderea survine în
urma demonstrării vinovăției că persoana nu a fost supravegheată corespunzător. Condițiile
angajării răspunderii sunt similare cu angajarea răspunderii pentru prejudiciul cauzat de minori
până la 14 ani. Răspunderea nu survine dacă este demonstrtă supravegherea corespunzătoare și
îndeplinirea obligațiilor de grijă. Obligația de a repara prejudiciul de către insituție sau tutore ete
mențiută chiar dacăorotitul și-a restituit capacitatea deplină de exercițiu. Dacă această persoană
nu a fost pusă sub ocrotire și nu conștientiza ce face, nu răspunde pentru prejudiciul cauzat
art.2011 alin.(1) CC.

1.3

Prejudiciu material - consecinţa negativă, patrimonială suportată de către o persoană fizică

rezultat prin care se vatămă sau proprietatea şi/sau sănătatea vătămatului.

Condiţiile răspunderii juridice materiale sunt următoarele:

-conduita sau o fapta ilicită:

-provoacă daune materiale unui individ în mod personal sau unui grup de consumatori;

-aduce atingere proprietăţii sau integrităţii corporale ale consumatorului.

un rezultat dăunător al acestei conduite, care poate fi exprimat:

-printr-un prejudiciu adus proprietăţii ;

-prin vătămarea sănătăţii şi integrităţii corporale.

-un raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciul produs

-fapta să fie săvârşită cu vinovăţie din:

a)intenţie:

directă;

indirectă.

imprudenţă:

neglijenţă;

sine încredere.

-să nu existe împrejurări sau cauze ce ar exclude caracterul ilicit al faptei sau ar înlătura
răspunderea juridical

Pentru a determina existența unui prejudiciu material, vătămatul trebuie să prezinte dovezi care
demonstrează faptul vătămării (obiecte deteriorate, aviz medical,etc.) dar și să existe raportul de
cauzalitate între prejudiciu și fapta comisă.

Problemele apărute în urma cauzării unui prejudiciu material se rezolvă prin acoperirea acestui
prejudiciu de către persoana care a comis fapta ilicită, adică returnarea obiectului furat, repararea
obiectului deteriorat, returnarea banilor pierduți în urma acțiunilor persoanei, achitarea
serviciilor medicale și a medicamentelor, etc.

Repararea prejudiciului este prevăzută de Codul Civil al R.M la art.19, iar evaluarea acestui se
găsește la art. 936 Cod Civil

 Articolul 936. Evaluarea despăgubirilor pentru prejudiciul patrimonial

    (1) Despăgubirile pentru prejudiciul patrimonial cauzat prin neexecutarea obligației reprezintă
suma de bani care va pune creditorul, pe cît este posibil, în situația în care s-ar fi aflat dacă
obligația s-ar fi executat în mod corespunzător. Aceste despăgubiri acoperă dauna suferită real
(inclusiv cheltuielile suportate și reducerea valorii bunului) și profitul ratat de creditor.
    (2) Creditorului îi revine sarcina de a demonstra mărimea prejudiciului pentru care cere
despăgubiri

Prejudiciul moral constă în rezultatul dăunător direct al unei fapte ilicite şi culpabile, prin care se
aduce atingere valorilor cu conţinut nepatrimonial care definesc personalitatea umană.
În aprecierea daunelor morale trebuie să se ţină seama de consecinţele negative suferite de cei în
cauză, în plan fizic, psihic şi afectiv, importanţa valorilor lezate, măsura în care acestea au fost
lezate, intensitatea cu care au fost, sunt şi, mai ales, vor fi percepute consecinţele.
Reparația prejudiciului moral se găsește în Codul Civil la art. 2036.