EVALUARE FINALĂ LA DISCIPLINA

„GESTIONAREA FRONTIERELOR EXTERNE”

1. Frontiera este:
a) Loc sau proces care desparte civilizația de „sălbăticie”
b) Rețea de transmisie și manifestare a puterii
c) Limitele teritoriale ale jurisdicției unui stat.
d) Toate

2. Potrivit cu Codul Frontierelor, nu este frontieră internă:

a) Frontierele terestre comune, inclusiv frontierele fluviale și pe lacuri ale statelor membre;
b) Aeroporturile statelor membre destinate zborurilor interne;
c) Porturile maritime, fluviale și cele aflate pe lacuri ale statelor membre pentru legăturile
interne regulate cu feribotul;
d) granițele dintre statele membre și țările terțe.

3. Frontierele interne între statele membre se numesc frontiere administrative A F

4. Frontierele externe ale UE se numesc politice A F

5. „Pace” și „Securitate” exprimă același lucru. A F

6. Componenta militară a securității presupune:

a) interconexiunea armelor ofensive și al capacităților defensive ale statelor;
b) stabilitatea organizațională a statelor, a sistemelor de guvernământ și a ideologiilor care le
legitimează;
c) excluderea sau reducere la minimum a modificărilor ce conduc la degradarea imediată sau
ulterioară a ecosistemelor din mediul înconjurător și la impactul negativ asupra sănătății
populației.

7. Fac parte din spațiul Schengen:

a) Toate state membre ale UE

b) Doar unele state membre ale UE
c) State membre și state din afara UE

8. Pentru a adera la spațiul Schengen, statele trebuie să demonstreze că sunt în măsură:

a) Să își asume responsabilitatea pentru controlul frontierei externe în numele celorlalte state
Schengen și pentru eliberarea de vize uniforme de scurtă ședere (vize Schengen);
b) Să coopereze eficient cu celelalte state Schengen, pentru a menține un nivel ridicat de
securitate odată ce sunt eliminate controalele la frontierele interne;
c) Să aplice ansamblul de norme Schengen, cum ar fi normele privind controalele la frontierele
terestre, maritime și aeriene, eliberarea de vize, cooperarea polițienească și protecția datelor
cu caracter personal;
d) Să se conecteze la Sistemul de informații Schengen (SIS) și la Sistemul de informații privind
vizele (VIS) și să le utilizeze
e) Toate

9. Odată ce au aderat la Spațiul Shengen, statele nu mai pot introduce controale

la frontierele interne. A F
10. Sunt elemente și procese ale managementului integrat al frontierelor
a) Controlul la frontiere (verificări și supraveghere), astfel cum este definit în Codul
frontierelor Schengen, incluzând analizele de risc pertinente și informațiile privind
criminalitatea;
b) Depistarea și investigarea criminalității transfrontaliere în coordonare cu toate autoritățile
competente de aplicare a legii;
c) Modelul de acces structurat pe patru niveluri (măsurile în țările terțe, cooperarea cu țările
învecinate, controlul la frontiere, măsurile de control în spațiul de liberă circulație, inclusiv
returnarea și readmisia);
d) Cooperarea inter-agenții pentru gestionarea frontierelor (politia de frontieră, vama, politia,
securitatea națională și alte autorități competente), precum și cooperarea internațională;
e) Coordonarea și coerența activităților statelor membre și ale instituțiilor și altor organisme ale
Comunității și ale Uniunii.
f) Toate

11. Măsurile de primul nivel al managementului integrat al frontierelor:

a) Sunt întreprinse în țările terțe, în special în țările de origine și de tranzit
b) Cuprind cooperarea cu țările învecinate
c) Previn criminalitatea națională

12. Măsurile de nivelul doi al managementului integrat al frontierelor cuprind:

a) Consiliere și formare cu privire la domeniul vizelor
b) Încheierea de acorduri țările învecinate privind cooperarea în domeniul gestionării
frontierelor
c) Controlul la frontiere

13. Măsurile de nivelul trei al managementului integrat al frontierelor cuprind:

a) Sunt întreprinse în țările terțe, în special în țările de origine și de tranzit

b) Cuprind cooperarea cu țările învecinate

c) Control la frontiere pentru prevenirea criminalității naționale, având are ca obiectiv

depistarea și identificarea traficului de persoane, a furtului de bunuri și a altor infracțiuni
transfrontaliere

14. Măsurile de nivelul patru al managementului integrat al frontierelor cuprind:

a) Returnarea migranților în țara de origine
b) Cooperare pentru securizarea frontierelor maritime
c) Cooperare în vederea evitării disensiunilor politice

15. Interesele naţionale de securitate se apărare şe asigură și se promovează:

a) Unilateral, de către fiecare ţară în parte;
b) Într-un cadru bilateral – UE și statul membru;
c) Fiecare stat se ocupă direct de apărarea sa, fie în mod individual, fie într-o manieră
colectivă, adică prin intermediul calității de membru al unei organizații politico-militare.
16. Politica Uniunii Europene de gestionare a frontierelor are drept obiectiv principal:
a) stabilirea standarde comune cu privire la controalele la frontierele sale externe;
b) crearea unei armate europene;
c) instituirea unui model de gestionarea a frontierelor strict și obligatoriu în totalitate pentru
toate statele membre

17. Codul frontierelor Schengen permite statelor membre să reintroducă controale la

anumite frontiere interne:
a) în circumstanțe excepționale care amenință funcționarea spațiului Schengen;
b) în circumstanțe excepționale și previzibile care amenință funcționarea spațiului
Schengen;
c) nu este permis reintroducerea la anumite frontiere interne.

18. Reintroducerea temporară a controalelor la frontieră în țări Schengen:

a) Este o decizie unilaterală a statului care consideră necesar acest lucru;
b) Există reguli clare care stipulează când anume și pentru ce perioadă au voie statele Schengen
să reimpună controale la granițele sale;
c) Urmare a consultării cu publicul.

19. Pentru reintroducerea controalelor temporare la frontiere în cazul unor evenimente

previzibile:
a) Statul membru în cauză trebuie să informeze doar Comisia;
b) Statul membru în cauză trebuie să informeze Comisia și celelalte țări ale UE cu cel puțin
patru săptămâni înainte de introducerea verificărilor;
c) Nu sunt necesare informări.

20. Misiunea Frontex este de a:

a) Sprijini statele membre ale UE și țările asociate spațiului Schengen în protejarea frontierelor
externe ale spațiului de liberă circulație al UE;
b) De a interveni militar în caz de necesitate;
c) Deținea toată responsabilitatea pentru gestionarea controlului la frontiere țărilor care au
frontiere externe.

21. Sistemul european comun de azil presupune:

a) standarde minime comune pentru tratamentul acordat solicitanților de azil;
b) monitorizarea „rutelor de migrație";
c) sprijină refugiații în căutarea celei mai bune țări pentru a solicita azil.

22. Standardele oficiale privind calitatea, stilul și aspectul pașapoartelor și fotografiilor:

a) sunt stabilite de Organizația Internațională a Aviației Civile;
b) sunt stabilite de fiecare stat în parte;
c) sunt stabilite de Frontex.

23. Pașaport de aur înseamnă:

a) Pașaport cu design grafic deosebit și coperți aurite;

b) Dovadă a cetățeniei obținute prin investiție;
c) Dreptul de a călători fără viză în toată lumea.
24. Graniță și frontieră sunt sinonime. Argumentați succint.
Din punct de vedere al limbii române, “granița” și ”frontiera“ sunt cuvinte cu același sens,
care reprezintă o delimitare a unui teritoriu de alt teritoriu.
Totuși studiind divergența dintre dânsele, ajungem la concluzia că pot fi diferențiate în
dependență de sensul larg și restrâns.
Chiar dacă codul Vamal a Republicii Moldova, ne oferă doar explicația termenului de
“frontieră”, care reprezintă conform art. 4 alin. (3) “perimetrul antrepozitelor vamale
constituie frontiera vamală a Republicii Moldova (denumită în continuare frontieră vamală)”,
dicționarul limbii române ne stă la dispoziție pentru a explica noțiunea de “graniță”, definită
ca “limită care desparte două state; limită teritorială”.
În baza acestor două noțiuni, deducem că “granița” este sensul restrâns al termenului de
”frontiera“ întrucât prima nu se referă decât la delimitarea pe linie terestră, pe când a doua
include limitele acvatice (interioare și teritoriale) și aeriene.

25. Admiteți o ipoteză a lumii fără granițe?

Lumea modernă este un concept de globalizare în care bunurile, serviciile, tehnologia,

informațiile, capitalul trec prin granițe de la o națiune la alta.
Perspectiva lumii fără granite este una atrăgătoare și respingătoare în același timp. Din
anumite puncte de vedere putem spune că lumea fără granite ar fi o posibilitate majoră pentru
oameni de a călători, ar micșora dieferența dintre țări și le-ar face nu atât de “departe”, dar
asta e ipoteza în lmina pozitivă în care oamenii lumii sunt pregătiți pentru un astfel de
experiment și ar fi posibil de a trăi toți împreună și în același timp aparte, așa cum fac țările
Uniunii Europene în prezent.
Dar dacă e să ne uităm din punctul de vedere realist, această perspectivă nu mai este atât de
atrăgătoare privind prin perspectiva situației care se întâmplă în țara vecină.
Granițele stabilite și protejate reprezintă siguranța cetățenilor că se află pe un teritoriu
integru, pe care nu este atât de simplu de al străbate. Pacea din câte se observă e o afirmație
temporară până în momentul în care cineva nu consideră că ”mai are nevoie de ceva teritoiu”
iar în aceste sens, granițele sunt cele care stau în calea atacurilor.
Da, avem un exemplu destul de bun, Uniunea Europeană care există deja de mulți ani și a
demonstrat că conceptul lumii fără granițe este posibil, fiecare stat are grijă de dânsul și
cetățenii lui, iar în caz de necesitate, statele își acordă susținere, negociază pentru a găsi o
soluție și ajută la ieșirea din criza existentă.
Dar să nu uităm de criza epidemiologică din lume care încă nu a luat sfârșit și a avut o durată
destul de lungă. Apare întrebarea, ce era să fie dacă lipseau granițele?
Ce era să fie dacă nu era posibilă interzicerea călătoriilor dintr-o țară în alta?
Ce era să fie dacă dacă oamenilor nu li se impuneau restricții, iar țările nu-și impuneau
granițele și regulamentele de trecere a frontierelor?
Consider că răspunsul ar fi fost unul tragic. Și existența frontierelor care au putut fi închise a
jucat unul din cele mai importante roluri. Chiar dacă cu tot felul de restricții, limitări și
indignări din partea populației această pandemie a durat peste 2 ani, ce era să se întâmple
dacă nu s-ar fi putut nimic din cele menționate mai sus?
Lumea fără granițe este o ipoteză frumoasă, la care am vrea să ajungem, dar statistica
cazurilor de contrabandă, a traficului de ființe umane, etc. ne arată că lumea nu este pregătită
pentru asta. Și este necesar un timp foarte îndelungat pentru a educa oamenii astfel încât să
fie posibil pentru ei primirea și respectarea teritriului, regulilor, tradițiilor, legilor statelor
vecine, astfel încât lipsa granițelor să ofere perspective culturii, economiei, relațiilor politice,
turismului, și să nu fie un cămin al problemelor, infracțiunilor, acaparărilor, sărăciei,
migrației, etc.