GRILE MIRUNA

1. Sunt State Membre ale Uniunii Europene:

a) Austria;
b) Belgia;
c) Bulgaria;
d) Cehia;
e) Cipru;
f) Croația;
g) Danemarca;
h) Estonia;
i) Finlanda;
j) Franța;
k) Germania;
l) Grecia;
m) Irlanda;
n) Italia;
o) Letonia;
p) Lituania;
q) Luxemburg;
r) Malta;
s) Polonia;
t) Portugalia;
u) România;
v) Slovacia;
w) Slovenia;
x) Spania;
y) Suedia;
z) Țările de Jos/Olanda;
aa) Ungaria;
bb) Elveția;
cc) Georgia;
dd) Norvegia;
ee) Turcia;
ff) Republica Moldova;
gg) Albania;
hh) Armenia;
ii) Serbia.

2. Un Stat Membru care s-a retras din UE:

a) poate redeveni Stat Membru, urmând procedura de aderare prevăzută de art. 49
TUE;
b) nu poate redobândi calitatea de Stat Membru;
c) poate redeveni Stat Membru, în conformitate cu normele sale constituționale, prin
simpla notificare în acest sens a Consiliului European.

3. Toate Statele Membre ale Uniunii Europene:

 a) respectă drepturile omului și statul de drept;
b) sunt părți la Convenția Europeană a Drepturilor Omului;
c) pot fi excluse din Uniunea Europeană dacă încalcă valorile comune prevăzute de
art. 2 TUE.

4. Consiliul Europei:
a) este o instituție comunitară;
b) este o convenție obligatorie având ca obiect protecția drepturilor fundamentale;
c) este o organizație internațională;
d) este un tratat internațional.

5. Libertățile fundamentale asociate pieței comune sunt:

a) libera circulație a mărfurilor;
b) libertatea de exprimare;
c) libertatea și siguranța;
d) libera circulație a capitalurilor;
e) libera circulație a serviciilor;
f) libera circulație a persoanelor.

6. Tratatul de la Lisabona:
a) nu prevede dreptul de retragere din Uniunea Europeană al statelor membre;
b) introduce principiul efectului direct în ordinea juridică a Uniunii;
c) stabilește forța juridică obligatorie a Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii
Europene, egală cu cea a tratatelor;
d) instituie obligația Uniunii Europene de a adera la Convenția Europeană a
Drepturilor Omului;
e) unifică cei trei piloni care alcătuiau structura Uniunii Europene;
f) desființează Consiliul European;
g) obligă statele membre să respecte CEDO;
h) realizează aderarea UE la CEDO;
i) supune dreptul UE jurisdicției CtEDO;
j) conferă CDFUE forță juridică obligatorie pentru statele membre;
k) este un izvor de drept legiferat;
l) este semnat de toate statele membre ale Consiliului Europei;
m) prevede posibilitatea ca Uniunea Europeană să adere la Convenția
Europeană a Drepturilor Mediului;
n) supune actele instituțiilor UE jurisdicției CtEDO;
o) este un instrument de soft law.

7. Ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona:

a) Convenția Europeană a Drepturilor Omului a devenit izvor de drept al Uniunii
Europene;
b) Consiliul European a devenit instituție a Uniunii Europene;
c) numărul membrilor Comisiei urmează să se reducă cu ⅓.

8. Tratatul asupra Uniunii Europene (de la Maastricht):

a) instituie cetățenia europeană;
b) instituie moneda unică;
 c) determină aderarea UE la CEDO;
d) suprimă Comunitățile.

9. Ca urmare a intrării în vigoare a Tratatului de la Maastricht:

a) a fost instituită cetățenia europeană;
b) a fost instituită Uniunea Europeană;
c) a intrat în vigoare Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

10. Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene: (NICIUNA)

a) a fost încheiat pe o perioadă de 50 de ani;
b) se mai numește și Tratatul de la Maastricht;
c) nu a intrat încă în vigoare.

11. Principiul aplicării imediate a dreptului Uniunii Europene în raport cu dreptul

național:
a) a fost stabilit pe cale jurisprudențială;
b) a fost instituit prin Actul Unic European;
c) vizează și dispozițiile cuprinse în acte de drept derivat adoptate de instituțiile
Uniunii.

12. Principiul primatului dreptului Uniunii Europene asupra dreptului național

contrar:
a) a fost instituit prin Tratatul de la Lisabona;
b) vizează doar domeniul drepturilor fundamentale;
c) vizează recomandările;
d) este avut în vedere de judecătorii naționali în soluționarea cauzelor în care este
incident dreptul UE.

13. Principiul efectului direct al dreptului Uniunii Europene:

a) se aplică doar în domeniul uniunii vamale;
b) trebuie să fie recunoscut în beneficiul particularilor de către judecătorii
naționali în soluționarea cauzelor;
c) a fost instituit prin Tratatul de la Lisabona;
d) vizează regulamentele;
e) vizează recomandările;
f) este recunoscut și în favoarea persoanelor juridice având naționalitatea
Statelor Membre;
g) nu vizează avizele;
h) le permite cetățenilor statelor membre să sesizeze CJUE dacă dreptul
național contravine dreptului UE;
i) este recunoscut în favoarea resortisanților Statelor Membre.

14. În temeiul principiului efectului direct al dreptului UE asupra dreptului național:

a) judecătorii naționali pot aplica dreptul UE dacă acesta creează drepturi pentru
particulari;
b) un particular merge la CJCE împotriva unui Stat Membru;
 c) normele de drept UE clare, precise, cu caracter obligatoriu, pot conferi drepturi
resortisanților Statelor membre;
d) judecătorii naționali judecă litigii în care particularii invocă dreptul UE;
e) resortisanții Statelor Membre sunt considerați subiecți de drept UE;
f) toate persoanele aflate sub jurisdicția Statelor Membre sunt considerate subiecți
de drept UE.

15. Principiul aplicării directe:

a) este corelat cu faptul că particularii sunt subiecți de drept UE;
b) este clarificat, spre exemplu, în hotărârile CJUE Van Gend en Loos sau Marshall;
c) este corelat cu invocabilitatea.

16. În temeiul principiului proporționalității, în domeniile care nu sunt de

competența sa exclusivă, Uniunea intervine numai dacă și în măsura în care:
(NICIUNA)
a) obiectivele acțiunii preconizate nu pot fi realizate în mod satisfăcător de
statele membre nici la nivel central, nici la nivel regional și local;
b) datorită dimensiunilor și efectelor acțiunii preconizate, obiectivele acesteia pot
fi mai bine realizate la nivelul Uniunii;
c) statele membre nu au adoptat deja o reglementare.

17. Principiul subsidiarității:

a) privește exercitarea competențelor partajate;
b) se aplică împreună cu principiul proporționalității;
c) poate fi controlat pe calea recursului în anularea actului emis fără respectarea
lui.

18. Sunt domenii de competență exclusivă a Uniunii:

a) uniunea vamală;
b) stabilirea normelor privind concurența necesare funcționării pieței interne;
c) politica monetară pentru statele membre a căror monedă este euro;
d) piața internă;
e) politica comercială comună;
f) concurența pe piața comună;
g) protecția mediului;
h) protecția consumatorilor.

19. Clasa competențelor exclusive: (NICIUNA)

a) include, printre altele, domeniul protecției consumatorilor;
b) include domenii în care pot reglementa numai statele membre;
c) include domenii în care pot reglementa atât Uniunea, cât și statele membre.

20. Sunt domenii de competență partajată între Uniunea Europeană și statele

membre:
a) uniunea vamală;
b) stabilirea normelor privind concurența necesare funcționării pieței interne;
c) politica monetară pentru statele membre a căror monedă este euro;
 d) transporturile;
e) mediul.
f) protecția consumatorului.

21. Sunt domenii de competență complementară: (NICIUNA)

a) Uniunea vamală;
b) protecția consumatorului;
c) concurența.

22. Competențele complementare se referă la domenii în care:

a) Uniunea poate doar să întreprindă acțiuni de sprijinire, coordonare sau
completare a acțiunii statelor membre;
b) Uniunea poate să înlocuiască anumite competențe ale statelor membre;
c) Uniunea poate să armonizeze acțiunile statelor membre.

23. Sunt izvoare de drept al Uniunii Europene:

a) cutuma;
b) tratatele institutive;
c) avizele;
d) principiile.

24. Sunt izvoare de drept primar al Uniunii Europene:

a) Tratatul de la Maastricht;
b) Tratatul de la Lisabona;
c) Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.
d) Tratatul de la Paris, care instituie Comunitatea Europeană a Cărbunelui și a
Oțelului;
e) Actul Unic European;
f) Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
g) Convenția de la Viena cu privire la dreptul tratatelor;

25. Sunt izvoare primare de drept comunitar tratatele care au instituit:

a) CECO;
b) CEDO;
c) CEEA/EURATOM;
d) CEE;
e) CEA.

26. În cazul tratatelor institutive:

a) caducitatea nu se prezumă;
b) dreptul de retragere a statelor din tratate nu este prevăzut;
c) posibilitatea de excludere a statelor din sistemul creat prin tratate nu este
avută în vedere.

27. Actele de drept derivat:

a) sunt adoptate de statele membre în exercitarea competențelor atribuite prin
tratate;
b) au întotdeauna caracter obligatoriu;
 c) includ, printre altele, avizul și decizia.

28. Sunt izvoare de drept derivat al Uniunii Europene:

a) Tratatul de la Paris, care instituie Comunitatea Europeană a Cărbunelui și a
Oțelului;
b) Actul Unic European;
c) Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a libertăților Fundamentale;
d) regulamentul, directiva, decizia;
e) toate actele prin care sunt modificate tratatele Institutive, dacă Statele
Membre își exprimă în acest sens acordul unanim;
f) avizul și recomandarea;
g) toate actele prin care sunt modificate tratatele institutive, chiar dacă Statele
Membre nu își exprimă în acest sens acordul unanim;
h) jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene.

29. Regulamentul:
a) are aplicabilitate generală;
b) este obligatoriu în toate elementele sale;
c) se aplică direct în fiecare stat membru.

30. Decizia, ca act de drept derivat:

a) este obligatorie în toate elementele sale;
b) este întotdeauna un act individual;
c) poate face obiectul unui recurs în anulare;
d) nu este obligatorie în toate elementele sale;
e) nu este întotdeauna un act individual;
f) poate face obiectul unui recurs în carență;
g) este un act de drept primar care produce efect direct;
h) poate fi adresată unui destinatar particular;
i) poate fi atât un act individual, cât și unul cu caracter general;
j) are conținutul asupra căruia statele membre au convenit în unanimitate;
k) este un izvor de drept legiferat;
l) poate fi atacată pe calea recursului în anulare;
m) este obligatorie numai în privința rezultatului pe care trebuie să-l atingă
statele membre.

31. Directiva, ca act de drept derivat:

a) generează o obligație de transpunere în sarcina statelor membre și ale
particularilor;
b) poate avea un efect direct dacă este invocată pe orizontală;
c) este obligatorie în toate elementele sale pentru particularii destinatari
determinați;
d) poate avea un efect direct;
e) este obligatorie pentru fiecare stat membru destinatar;
f) se caracterizează prin normativitate completă;
g) nu se aplică direct;
h) se poate invoca direct numai dacă termenul de transpunere a expirat;
i) nu se poate niciodată invoca direct;
 j) se poate invoca pe verticală ascendent;
k) poate fi invocată indirect, particularul solicitându-i judecătorului interpretarea
dreptului național în conformitate cu directiva;
l) poate genera obligația statului de a-i despăgubi pe particulari;
m) poate fi invocată direct numai de către stat împotriva particularilor și după
expirarea termenului de transpunere;
n) la expirarea termenului de transpunere, poate fi invocată de particular
împotriva unui alt particular, persoană de drept privat.

32. Cetățenii Uniunii Europene:

a) au, în mod obligatoriu, cetățenia unui stat membru;
b) au dreptul de liberă circulație și de ședere pe teritoriul statelor membre;
c) sunt reprezentați direct, la nivelul Uniunii, în Parlamentul European.
d) au, în general, cetățenia unui stat membru;
e) sunt reprezentați indirect, la nivelul Uniunii, în Parlamentul European.
f) au dreptul de a adresa petiții Parlamentului European;
g) au dreptul de a se adresa instituțiilor Uniunii în oricare dintre cele 20 de limbi
oficiale. (posibil 24)

33. Sunt instituții ale Uniunii Europene:

a) Consiliul European;
b) Consiliul de Securitate;
c) Consiliul Uniunii Europene;
d) Consiliul Economic European;
e) Consiliul Europei;
f) Curtea de Justiție a Uniunii Europene;
g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
h) Consiliul Concurenței Europene.

34. Comisia Europeană:

a) este alcătuită din comisari care acționează în interesul Uniunii;
b) este un organ colegial;
c) răspunde politic în fața Parlamentului European;
d) răspunde colectiv și politic în fața Parlamentului European;
e) reprezintă interesele statelor membre;
f) își desfășoară activitatea prin dezbateri confidențiale;
g) promovează interesul general al Uniunii Europene;
h) își exercită responsabilitățile în deplină independență;
i) poate solicita instrucțiuni de la guvernele statelor membre;
j) își desfășoară activitatea în reuniuni publice, dar prin dezbateri confidențiale.

35. Comisia Europeană are competența:

a) de a aplica sancțiuni pecuniare în sarcina întreprinderilor;
b) de a promova un recurs în neîndeplinirea obligațiilor împotriva statelor
membre;
c) de a promova un recurs în anularea actelor celorlalte instituții ale Uniunii
Europene;
d) de a executa bugetul Uniunii Europene.
36. Consiliul Uniunii Europene:
a) își desfășoară lucrările în permanență;
b) își desfășoară reuniunile în diferite configurații;
c) exercită, împreună cu Parlamentul European, funcția de control politic.
d) are sediul la Strasbourg;
e) este o instituție cu funcționare permanentă;
f) se întrunește în ședință publică atunci când deliberează și votează un proiect
de act legislativ.

37. Consiliul Uniunii Europene este compus din: (NICIUNA)

a) șefii de stat sau de guvern ai statelor membre;
b) președintele Parlamentului European;
c) președintele Comisiei.

38. În cazul votului în cadrul Consiliului Uniunii Europene:

a) este necesară prezența unei majorități a membrilor Consiliului îndreptățit să
voteze;
b) orice membru al Consiliului poate să acționeze și pentru încă cel mult un alt
membru;
c) deciziile nu pot să fie luate de decât de miniștrii înșiși.

39. Un membru al Comisiei:

a) are un mandat de 5 ani;
b) își prezintă demisia în cazul în care președintele Comisiei îi solicită acest
lucru;
c) poate fi destituit de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

40. Nerespectarea obligațiilor referitoare la incompatibilitatea comisarilor pot

atrage:
a) răspunderea individuală a comisarilor, disciplinară sau penală;
b) răspunderea colectivă și politică a Comisiei în fața Parlamentului European;
c) răspunderea colectivă și politică a Comisiei în fața Consiliului European.

41. Procedura de infringement:

a) este procedura prin care se angajează răspunderea statelor membre pentru
nerespectarea obligațiilor care le revin conform Tratatelor;
b) este procedura prin care instanța națională solicită Curții de Justiție a Uniunii
Europene clarificarea unor chestiuni legate de interpretarea Tratatelor;
c) este demarată, de regulă, de Comisie.

42. Parlamentul European:

a) este compus din reprezentanții cetățenilor Uniunii;
b) este compus după principiul proporționalității crescătoare;
c) are sediul la Strasbourg;
d) sesiuni plenare adiționale au loc la Bruxelles;
e) secretariatul general este localizat la Luxemburg.
 f) poate adopta o moțiune de cenzură împotriva Comisiei;
g) exercită funcția legislativă și bugetară împreună cu Consiliul Uniunii
Europene;
h) reprezintă interesele Uniunii Europene.

43. Membrii Parlamentului European:

a) sunt aleși prin vot universal direct, liber și secret;
b) au un mandat de cinci ani;
c) nu primesc instrucțiuni de la electori, ci votează individual și personal.

44. Curtea de Justiție a Uniunii Europene:

a) cuprinde Curtea de Justiție;
b) cuprinde Tribunalul privind litigiile de muncă;
c) își are sediul la Bruxelles;
d) este compusă din cel puțin câte un judecător pentru fiecare stat membru;
e) își are sediul la Luxemburg;
f) este asistată de avocați generali, care oferă opinii în sprijinul părților.

45. Curtea de Justiție a Uniunii Europene poate să se pronunțe, cu titlu preliminar,

cu privire la:
a) validitatea tratatelor;
b) validitatea actelor adoptate de instituțiile europene;
c) interpretarea tratatelor.
d) interpretarea actelor adoptate de instituțiile, organele, oficiile sau agențiile
Uniunii.

46. Recursul în anulare:

a) poate avea ca obiect invalidarea unor decizii, recomandări și avize;
b) vizează doar actele cu forță juridică obligatorie emise de instituțiile, oficiile și
agențiile Uniunii;
c) se poate introduce în termen de 2 luni de la publicarea, notificarea sau
comunicarea actului atacat.
d) poate avea ca obiect orice act adoptat de instituțiile Uniunii Europene;
e) este o procedură necontencioasă;
f) poate fi introdus de către reclamanți privilegiați, care includ, printre altele,
Parlamentul European.

47. În procedura recursului în anulare:

a) poate fi primit ca motiv de anulare a actului lipsa de competență a instituției
emitente;
b) poate participa, în calitate de reclamant, un stat membru al Uniunii Europene;
c) Curtea de Justiție a Uniunii Europene poate dispune modificarea actului
atacat.

48. Pe calea recursului în anulare, Curtea de Justiție a Uniunii Europene:

a) controlează legalitatea actelor legislative;
b) controlează legalitatea actelor organelor Uniunii destinate să producă efecte
juridice față de terți;
 c) declară un act legislativ contestat nul și neavenit.

49. Procedura trimiterii preliminare:

a) este obligatorie pentru instanța națională în toate cazurile;
b) este o procedură necontencioasă;
c) permite instanței naționale să refuze să facă trimiterea atunci când întrebarea
vizează o chestiune clarificată deja de CJUE în hotărâri anterioare.

50. Pot sesiza CJUE în cadrul procedurii trimiterii preliminare (art. 267 TFUE):
a) atât instanțele naționale de drept comun, cât și cele constituționale;
b) numai instanțele naționale de drept comun;
c) judecătorii de drept comun, judecătorii constituționali și oricare dintre părțile din
litigiile interne;
d) numai judecătorii constituționali.

51. În procedura recursului preliminar, Curtea de Justiție a Uniunii Europene:

a) poate interpreta tratatele și actele emise de instituțiile europene;
b) soluționează litigiul național care a generat trimiterea preliminară;
c) se poate sesiza din oficiu.
d) se pronunță numai asupra întrebărilor cu care a fost sesizată de către
instanța națională care a făcut trimiterea;
e) poate oferi instanței naționale o interpretare a unei dispoziții cuprinse într-un
regulament european;
f) comunică instanței naționale soluția pe care trebuie să o pronunțe în litigiul
național;
g) comunică instanței naționale modalitatea de interpretare a dreptului
european, urmând ca judecătorul național să aplice dispozițiile europene la
litigiul dedus judecății;

52. În cadrul procedurii trimiterii preliminare:

a) părțile din litigiul național pot adresa ele însele întrebări Curții de Justiție a
Uniunii Europene.
b) operează termenul general de prescripție de 2 luni;
c) procedura poate fi declanșată prin cerere formulată către Curtea de Justiție
de un particular al unui Stat Membru;
d) judecătorul național poate să formuleze o cerere indiferent de gradul de
jurisdicție în care judecă.
e) Curtea de Justiție a Uniunii Europene comunică instanței naționale
modalitatea de interpretare a dreptului european, urmând ca judecătorul
național să aplice dispozițiile europene la litigiul dedus judecății.
f) Curtea de Justiție a Uniunii Europene comunică instanței naționale soluția pe
care trebuie să o pronunțe în litigiul național.

53. Recursul în carență poate fi formulat de:

a) un stat membru;
b) o instituție a Uniunii Europene;
c) o persoană fizică sau juridică.
54. Judecătorii la Curtea de Justiție:
a) întrunesc condițiile cerute pentru exercitarea, în țările lor, a funcției de
judecător;
b) sunt ținuți să locuiască în Strasbourg pe perioada cât își exercită funcțiile;
c) prin rotație, asigură funcția de avocat general al Curții;
d) pot fi numiți din nou după ce își încheie mandatul;
e) desemnează dintre ei pe președintele Curții de Justiție, pentru o perioadă de
doi ani;
f) sunt ținuți să locuiască la Strasbourg pe perioada cât își exercită funcțiile.

55. Judecătorii și avocații generali la Curtea de Justiție:

a) sunt numiți de comun acord de către guvernele statelor membre;
b) sunt numiți pentru ani;
c) sunt aleși dintre personalitățile care prezintă toate garanțiile de independență;
d) pot fi numiți din nou după ce își încheie mandatul;
e) sunt ținuți să locuiască în localitatea de sediu a Curții pe perioada cât își
exercită funcțiile;
f) beneficiază de privilegii și imunități.

56. Judecătorii și avocații generali la Curtea de Justiție, precum și judecătorii

Tribunalului: (NICIUNA)
a) sunt numiți de comun acord de către guvernele statelor membre, care se
consultă cu președintele curții;
b) sunt numiți pentru opt ani;
c) nu pot fi numiți din nou după ce își încheie mandatul.

57. Curtea de Justiție a Uniunii Europene controlează legalitatea:

a) actelor legislative ale instituțiilor Uniunii Europene;
b) actelor Parlamentului European și ale Consiliului European menite să
producă efecte juridice față de terți;
c) actelor instituțiilor statelor membre care reglementează în domenii de
competență a Uniunii;
d) actelor legislative obligatorii ale instituțiilor Uniunii Europene;
e) hotărârilor instanțelor naționale care încalcă dreptul Uniunii Europene.

58. Soluțiile date de CJCE în cazurile Van Gend en Loos, respectiv Costa vs. Enel:
1) sunt, în prezent, pertinente pentru întregul drept al Uniunii Europene;
2) reprezintă o interpretare a Tratatului asupra Uniunii Europene;
3) au fost pronunțate la cererea unor judecători naționali;
4) au fost pronunțate în cadrul unor acțiuni introduse la CJCE de particulari;
5) au fundamentat cetățenia Uniunii Europene;
6) au fost pronunțate în cadrul unor cereri de trimitere preliminară în
interpretare.

SPEȚE
I.
Doamna M, cetățean român, introduce pe rolul Tribunalului Timiș o acțiune împotriva
angajatorului său, prin care solicită instanței să constate că o prevedere din legislația
națională contravine dispozițiilor TFUE privind libera circulație a lucrătorilor. În cadrul acțiunii
sale, aceasta invocă și opinia avocatului general M.B. dintr-o procedură de trimitere
preliminară soluționată în anul 2017.

1. În cazul în care constată existența unui conflict între dreptul intern și dreptul
Uniunii Europene, ce principiu va aplica judecătorul național? Discutați acest
principiu.

Principiul aplicat de judecătorul național va fi principiul primatului dreptului Uniunii Europene

asupra dreptului național contrar.

Principiul primatului:
a. dreptul Uniunii se aplică cu prioritate față de dispozițiile naționale contrare
b. judecătorul național aplică din oficiu, cu prioritate, dreptul Uniunii, lăsând dispozițiile
naționale contrare neaplicate (considerându-le abrogate implicit)

2. Prezentați statutul și rolul avocaților generali.

a. statutul avocaților generali este același cu cel al judecătorilor, nefiind avocați ai

părților, ci persoane care exprimă poziții imparțiale, obiective și independente cu
privire la cauza dedusă judecății
b. avocații generali ai Curții de Justiție sunt aleși dintre personalitățile care prezintă
toate garanțiile de independență
c. sunt numiți de comun acord de către guvernele statelor membre pentru șase ani;
avocații generali care își încheie mandatul pot fi numiți din nou
d. sunt ținuți să locuiască în localitatea de sediu a Curții pe perioada cât își exercită
funcțiile
e. beneficiază de aceleași privilegii și imunități ca judecătorii la Curte - imunitatea de
jurisdicție atât pe perioada exercitării mandatului, cât și ulterior încetării acestuia,
pentru actele pe care le-au îndeplinit în calitatea lor oficială, inclusiv în privința
enunțurilor exprimate verbal sau în scris
f. incompatibilități menite să asigure independența judecătorilor - nu pot deține nici o
funcție politică sau administrativă și nu pot exercita nici o activitate profesională,
indiferent dacă este sau nu remunerată

II.
Doamna S introduce pe rolul Tribunalului Timișoara o acțiune împotriva angajatorului său,
prin care solicită instanței să-i aplice o dispoziție a unei directive europene privind condițiile
la locul de muncă, întrucât consideră că prevederile din legislația națională contravin
directivei. În cadrul dezbaterilor în fața tribunalului, angajatorul susține că directiva este
contrară Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene, fiind adoptată cu încălcarea
principiului subsidiarității.
1. În ce condiții ar putea să se prevaleze doamna S de dispozițiile directivei în
circumstanțele din speță?

Doamna S ar putea să invoce direct dispozițiile directivei doar într-un litigiu cu statul
membru. În speță, dat fiind litigiul între particulari, ar putea să se prevaleze indirect de
directivă (invocabilitate indirectă - interpretare conformă).

Directiva poate fi invocată direct dacă:

a. Textul ei este clar, precis, perfect și necondiționat;
b. Termenul de transpunere a directivei a expirat;
c. Directiva nu a fost transpusă de statul membru sau a fost transpusă incomplet sau
incorect;
d. Directiva este invocată pe verticală ascendent (litigiu particular - stat).

2. Arătați care instanțe pot / sunt obligate să facă trimiterea preliminară, conform art.
267 TFUE.

Orice instanță națională poate să facă trimiterea preliminară. În cazul în care judecă în ultim
grad de jurisdicție, instanța națională este, in principiu, obligată să facă trimiterea.

III.
Domnul D, resortisant al unui statului X, membru al Uniunii Europene, introduce pe rolul
Curții de Justiție a Uniunii Europene o acțiune prin care îi solicită acesteia să constate că
legislația statului privind condițiile de înființare a societăților comerciale contravine
prevederilor Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene. Domnul D solicită Curții să
dea aplicare efectului direct al normelor din tratat referitoare la dreptul de stabilire al
persoanelor juridice

1. Definiți efectul direct și arătați cine este judecătorul de drept comun în materia
dreptului Uniunii Europene.

Efectul direct:
a. în sens material - dreptul european creează drepturi în patrimoniul particularilor,
independent de legislațiile naționale
b. în sens procedural - judecătorul național este competent să protejeze drepturile
particularilor

Judecătorul de drept comun în materia dreptului european este judecătorul național.

2. Discutați statutul judecătorilor Curții de Justiție a Uniunii Europene.

a. judecătorii Curții de Justiție precum și judecătorii Tribunalului sunt aleși dintre

personalitățile care prezintă toate garanțiile de independență
b. sunt numiți de comun acord de către guvernele statelor membre pentru șase ani; la
fiecare trei ani are loc o înlocuire parțială a judecătorilor; judecătorii care își încheie
mandatul pot fi numiți din nou
c. incompatibilități menite să asigure independența judecătorilor - nu pot deține nici o
funcție politică sau administrativă și nu pot exercita nici o activitate profesională,
indiferent dacă este sau nu remunerată
 d. imunitatea de jurisdicție atât pe perioada exercitării mandatului, cât și ulterior
încetării acestuia, pentru actele pe care le-au îndeplinit in calitatea lor oficială,
inclusiv în privința enunțurilor exprimate verbal sau în scris
e. sunt asistați de către 3 juriști calificați, având un statut contractual (référendaires)
f. sunt ținuți să locuiască în localitatea de sediu a Curții pe perioada cât își exercită
funcțiile

IV.
Doamna M, cetățean român, introduce pe rolul Tribunalului Timiș o acțiune împotriva
angajatorului său, prin care solicită instanței să-i aplice o dispoziție a unei directive europene
privind nediscriminarea la locul de muncă, întrucât consideră că normele din legislația
națională contravin directivei. În cadrul acțiunii sale, aceasta invocă și opinia avocatului
general M.B. dintr-o procedură de trimitere preliminară soluționată în anul 2017.

1. Are doamna M posibilitatea de a se prevala de dispozițiile directivei europene în

fața judecătorului național sesizat in speță? Care sunt condițiile în care dispozițiile
directivei pot fi invocate în mod direct?

Nu, deoarece în speță litigiul se judecă între particulari, iar directiva nu poate fi invocată
direct pe orizontală.

Directiva poate fi invocată direct dacă:

a. Textul este clar, precis, perfect și necondiționat;
b. Termenul de transpunere a directivei a expirat;
c. Directiva nu a fost transpusă de statul membru sau a fost transpusă incomplet sau
incorect;
d. Directiva este invocată pe verticală ascendent (litigiu particular - stat).

2. Prezentați obiectul trimiterii preliminare, conform art. 267 TFUE.

a. Interpretarea tratatelor
b. Interpretarea / validitatea actelor instituțiilor Uniunii.

GRILE CURSURI

1. Cele mai importante elemente ale proiectului comunitar, la momentul instituirii sale,
sunt:
a) punerea în comun a unor atribute de suveranitate de către statele membre, rezultând,
astfel, comunitățile
b) controlul instituțiilor comunitare de către statele membre
c) cedarea unor atribute de suveranitate de către statele membre, în favoarea
comunităților astfel create
d) crearea unui aparat instituțional care exercită competențele cedate și puse în comun de
statele membre
e) cedarea tuturor atributelor de suveranitate de către statele membre ale comunităților

2. Planul de asistență pentru reconstrucția economică a Europei Occidentale după cel

de-al Doilea Război Mondial a fost propus de:
 a) ministrul Winston Churchill;
b) secretarul de stat George Marshall;
c) premierul Rene Pleven;
d) prim-ministrul Robert Schuman.

3. Domnul D, resortisant al statului membru X, introduce pe rolul Curții de Justiție a

Uniunii Europene o acțiune prin care îi solicită acesteia să constate că legislația
statului X privind condițiile de înființare a societăților comerciale contravine
prevederilor Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene. Domnul D procedează
corect?
a) nu
b) da

4. Doamna M, cetățean român, introduce pe rolul Tribunalului Timiș o acțiune împotriva

angajatorului său, prin care îi solicită instanței să constate că o prevedere din
legislația națională contravine dispozițiilor TFUE privind libera circulație a lucrătorilor.
În speță poate fi incident
a) principiul efectului direct al dreptului UE
b) principiul primatului dreptului UE în raport cu dreptul național contrar

5. În temeiul primatului dreptului UE asupra dreptului național, în ipoteza unui domeniu

de competență cedat:
a) Parlamentul național nu mai poate emite norme care contravin dreptului UE
b) judecătorii naționali pot controla conformitatea dreptului național cu dreptul UE
c) judecătorii naționali pot înlătura de la aplicare dreptul național care contravine dreptului
UE
d) judecătorii naționali trebuie să sesizeze Curtea Constituțională dacă dreptul național
contravine dreptului UE.

6. Primatul dreptului Uniunii Europene asupra dreptului național:

a) a fost consacrat de CJCE în speța Costa v. Enel
b) nu vizează domeniile de competență rămase în suveranitatea Statele Membre
c) în caz de conflict cu dreptul UE și într-un domeniu de competență cedat, vizează și
dreptul național constituțional
d) în prezent, este înscris în Declarația nr. 17 cu privire la primat, anexată la Actul final al
Conferinței interguvernamentale care a adoptat Tratatul de la Lisabona

7. Domnul X este polițist în România. Drepturile sale salariale au fost diminuate prin
intrarea în vigoare a legii naționale y. În principiu, protecția proprietății este realizată
de art. 44 din Constituție, art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la CEDO şi art. 17 CDFUE.
Marcați opțiunile corecte ale domnului X:
a) dl. X îi poate cere judecătorului național de drept comun să sesizeze CCR pentru ca
aceasta să verifice constituționalitatea dispozițiilor legii y în raport cu art. 44 din
Constituție
b) dl. X îi poate cere judecătorului național de drept comun să sesizeze CCR, pentru ca
aceasta să controleze constituționalitatea legii y în raport cu art. 17 CDFUE coroborat
cu art. 148 din Constituție
 c) dl. X îi poate cere judecătorului național de drept comun så verifice conformitatea legii y
cu art. 17 CDFUE și, dacă este cazul, sa îl aplice pe ultimul
d) dl. X îi poate cere judecătorului național de drept comun så verifice conformitatea legii y
cu art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la CEDO și, dacă este cazul, sa îl aplice pe ultimul
(nu sunt sigur)

8. Doamna C introduce o acțiune pe rolul instanțelor din statul membru X, al cărei

resortisant este, prin care invocă încălcarea de către statul X a unei prevederi din
Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (CDFUE) atunci statul a pus în
aplicare Regulamentul General privind Protecția Datelor cu Caracter Personal (GDPR).
Instanța națională:
a) poate controla validitatea GDPR din perspectiva drepturilor din Cartă
b) poate formula o excepție de neconstituționalitate având ca obiect orice normă din GDPR
c) poate controla dacă legislația națională de punere în aplicare a GDPR este conformă cu
acesta
d) poate aplica direct şi pe verticală ascendent un text al CDFUE, cu condiția ca acesta să
fie clar şi precis
e) pentru orice dubii în interpretarea CDFUE sau a GDPR poate formula o cerere de
trimitere prejudiciară, indiferent de gradul de jurisdictie în care judecă
f) poate controla dacă legislația națională de punere în aplicare a GDPR este conforma cu
CDFUE

9. În prezent, drepturile fundamentale ale cetățenilor României pot avea ca izvor:

a) un tratat internațional în materia drepturilor fundamentale pe care România l-a ratificat
b) Convenția Europeană a Drepturilor Omului
c) Constituția României
d) Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene

10. Ca regula generală, Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene:

a) poate fi aplicată atât de judecătorii naționali, cât și de Curtea de Justiție a Uniunii
Europene, respectiv de Curtea Europeană a Drepturilor Omului
b) poate fi aplicată atât de judecătorii naționali, cât şi de Curtea de Justiție a Uniunii
Europene
c) este obligatorie pentru instituțiile Uniunii atunci când acestea acționează în limitele
competențelor lor
d) este obligatorie pentru Statele Membre atunci când acestea pun în aplicare dreptul
Uniunii
e) are acelaşi conținut cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului
f) este obligatoriu să fie aplicată jurisdicțional numai pentru judecătorii naționali

11. Doamna M, cetățean român, introduce pe rolul Tribunalului Bucureşti o acțiune

împotriva angajatorului său, prin care ii solicită instanței să-i aplice direct o dispoziție
a Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, pe care consideră că un text
din legislația națională o încalcă. În cadrul acțiunii sale, aceasta ii pune în vedere
judecătorului național necesitatea unei trimiteri preliminare, în temeiul art. 267 TFUE,
pentru a-i de Curții de Justiție a Uniunii Europene posibilitatea să cenzureze legislația
națională. Judecătorul național trebuie să facă trimiterea?
a) da
 b) nu

12. Dacă același drept fundamental este garantat atât de CDFUE, cât şi de CEDO:
a) dreptul din CEDO va avea înțelesul și întinderea stabilite de CDFUE
b) dreptul din CDFUE va avea înțelesul şi întinderea stabilite de CEDO

13. Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (CDFUE):

a) este obligatorie pentru toate statele din Consiliul Europei
b) este un text adoptat simultan cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului, la
sfârșitul celui de-al doilea război mondial
c) poate reprezenta temeiul în baza căruia se pronunță Curtea Europeană a Drepturilor
Omului
d) este obligatorie pentru instituțiile Uniunii Europene

14. Dispozițiile tratatelor institutive li se pot aplica:

a) persoanelor fizice sau juridice care nu au cetățenia sau naționalitatea niciunui stat
membru, dar care exercită o activitate profesională pe teritoriul unui stat al Uniunii
b) persoanelor juridice care au naționalitatea statelor membre
c) cetățenilor statelor membre

15. Preambulurile tratatelor institutive:

a) au valoare interpretativă, spre exemplu pentru a se stabili competența implicită a
instituțiilor Uniunii de a întreprinde o acțiune pentru care nu li s-a transferat explicit
competență
b) cuprind obiectivele pe care statele părți le-au avut în vedere la semnarea tratatelor
c) pot fi aplicate direct

16. Sunt izvoare nescrise de drept al Uniunii Europene

a) uzanțele
b) cutuma
c) principiile generale de drept al Uniunii Europene

17. Autonomia procedurală

a) este recunoscută de Statele Membre în favoarea Curții de Justiție a Uniunii
Europene
b) a făcut obiectul hotărârii Marshall a CJUE
c) a făcut obiectul hotărârilor Rewe și Comet ale CJUE
d) presupune verificarea condițiilor efectivității și a echivalenței recursurilor interne
e) este recunoscută de Statele Membre în favoarea Curții Europene a Drepturilor
Omului

18. Constituie un mod de dispariție a actelor de drept derivat lăsate în competența

autorilor acestora
a) anularea
b) retragerea
c) abrogarea
d) caducitatea
19. Toate dispozițiile din cadrul tratatelor institutive
a) instituie drepturi fundamentale în favoarea cetățenilor statelor membre
b) trebuie receptate în ordinea juridica a statelor membre ca să producă efecte juridice
c) sunt convenite de statele membre

20. Întreprinderea X a primit un ajutor de stat din partea statului membru Y. Comisia a
adoptat o decizie prin care a constatat că ajutorul de stat contravine Tratatului privind
Funcţionarea Uniunii Europene, pe care a notificat-o întreprinderii. De asemenea,
autorităţile statului Y au emis, în temeiul deciziei Comisiei, o cerere de rambursare pe
care i-au comunicat-o întreprinderii. Întreprinderea X:
a) va putea ataca direct decizia Comisiei şi cererea de rambursare în faţa jurisdicţiilor
naţionale;
b) va putea ataca direct decizia Comisiei şi cererea de rambursare în faţa CJUE;
c) va putea ataca cererea de rambursare în faţa jurisdicţiilor naţionale;
d) va putea ataca cererea de rambursare în faţa jurisdicţiilor naţionale, care vor putea,
judecând cauza, să controleze direct validitatea deciziei Comisiei;
e) va putea ataca cererea de rambursare în faţa jurisdicţiilor naţionale, care vor putea,
judecând cauza, să se bazeze pe prezumția de validitate a deciziei Comisiei;
f) va putea ataca cererea de rambursare în faţa jurisdicţiilor naționale, care vor putea,
judecând cauza, să trimită la CJUE o intrebare privind validitatea deciziei Comisiei,
dar numai dacă judecă în ultim grad de jurisdicţie.

21. Curtea de Justiție a Uniunii Europene cuprinde

a. Curtea de Justiție
b. Tribunalul

22. Sunt acte de drept derivat:

a. hotărârile CJUE
b. regulamentul
c. recomandarea

33. Un resortisant al unui stat membru al Uniunii Europene poate sesiza Curtea de
Justiţie a Uniunii Europene:
a. cu o acțiune directă împotriva propriului stat
b. cu un recurs în anulare
c. cu o trimitere preliminară
d. cu un recurs în carență

34. Comisia Europeană

a. este un organ colegial
b. funcționează potrivit principiului independenței
c. își desfășoară lucrările public
d. reprezintă interesele Uniunii Europene
35. În exercitarea competențelor exclusive ale Uniunii Europene, instituțiile Uniunii
a. respectă principiul subsidiarității
b. respectă principiul proporționalității
c. controlează actele statelor membre care contravin dreptului UE

36. Directiva
a. beneficiază de primat asupra dreptului național contrar
b. se poate invoca direct pe verticală ascendent
 c. poate fi verificată pe calea recursului în anulare

37. Pe calea recursului în anulare (art. 263 TFUE) se verifică:

a. validitatea actelor cu caracter legislativ obligatorii ale instituțiilor UE
b. validitatea tratatelor institutive
c. conformitatea cu dreptul UE a dreptului național

38. Curtea de Justiție este formată din

a. 28 de judecători și 11 avocați generali
b. 27 de judecători și 11 avocați generali

39. Principiul efectului direct al dreptului UE

a. are un înțeles material și consecințe procedurale
b. dă în competența judecătorilor naționali aplicarea dreptului UE ca judecători de drept
comun
c. stabilește calitatea de subiect de drept UE a resortisanților statelor membre

40. Sunt instituții ale Uniunii Europene

a. Curțile constituționale naționale
b. Consiliul Europei
c. Banca Centrală Europeană

41. CJUE este competentă să se pronunțe cu titlu preliminar cu privire la

a. validitatea actelor instituțiilor naționale, în câmpul de aplicare a tratatelor
b. validitatea tratatelor institutive
c. interpretarea tratatelor institutive și a actelor de drept derivat

42. Parlamentul European alege

a. președintele Băncii Centrale Europene
b. președintele CJUE
c. președintele Comisiei

43. Pe calea acțiunilor directe date în competența sa, CJUE

a. poate controla respectarea de către instituțiile UE, prin actele emise de acestea, a
dreptului UE
b. poate controla respectarea de către instituțiile naționale, prin actele emise de
acestea, a dreptului UE
c. poate controla respectarea de către Statele Membre a dreptului UE
44. Parlamentul European
a. este co-legiuitor, împreună cu Consiliul European
b. poate iniția o moțiune de cenzură împotriva Comisiei

45. Procedura la CJUE

a. cuprinde, ca regulă, o etapă orală și una scrisă
b. poate include ascultarea opiniei avocatului general, înainte de deliberări
c. poate fi deschisă de Curte, din oficiu

46. Membrii Parlamentului European sunt aleși

a. prin vot universal direct, liber și secret
b. pentru un mandat de șase ani.
47. Principiul răspunderii statului pentru prejudiciile cauzate particularilor prin
încălcările dreptului UE care îi sunt imputabile
a. le permite particularilor să sesizeze CJUE
b. le permite particularilor să invoce răspunderea statului în fața judecătorului național

48. În temeiul art. 267 TFUE, la cererea judecătorilor naționali, CJUE:

a. poate verifica validitatea dispozițiilor tratatelor institutive
b. poate verifica actele prin care autoritățile naționale aplică dreptul Uniunii
c. poate interpreta actele instituțiilor Uniunii Europene incidente în cazul pe care îl
judecă instanța națională

49. Numărul deputaților din Parlamentul European:

a. este stabilit potrivit principiului proporționalității crescătoare
b. este stabilit potrivit principiului proporționalității descrescătoare
c. a crescut în mod constant la fiecare modificare a tratatelor institutive

50. Principiile care guvernează împărțirea competențelor între statele membre și

Uniunea Europeană sunt:
a. flexibilitatea
b. atribuirea de competență
c. proporționalitatea
d. subsidiaritatea

51. Ca regulă generală, Consiliul Uniunii Europene

a. legiferează împreună cu Parlamentul European pe baza propunerilor transmise de
Comisia Europeană
b. se reunește în aceeași configurație, indiferent de subiectul discutat
c. decide împreună cu Parlamentul European prin procedura legislativă ordinară,
cunoscută și sub numele de „codecizie”

52. Nu sunt state membre ale Uniunii Europene:

a. Rusia
b. Cipru
c. Danemarca
d. Finlanda

53. În cauza Foto-Frost s-au stabilit:

a. cazurile în care un judecător național care judecă în ultim grad de jurisdicție nu este
obligat să facă o trimitere preliminară în interpretare
b. cazurile în care un judecător național care judecă în orice grad de jurisdicție este
obligat să facă o trimitere preliminară în validitate

54. Principiul subsidiarității este incident în cazul unui act de drept derivat emis de o
instituție a Uniunii Europene:
a. în materia energiei
b. în materia transporturilor
c. în materia politicii monetare pentru țările din zona euro
55. Termenul în care poate fi introdus recursul în anulare (art. 263 TFUE) este:
a. 2 luni
b. 3 luni
c. 6 luni

56. Consiliul European:

a. este una dintre instituțiile legislative ale UE
b. definește orientările și prioritățile generale ale UE
c. este format din șefii de stat sau de guvern ai celor 27 de state membre ale UE,
președintele Consiliului European și președintele Comisiei Europene
d. adoptă toate deciziile cu unanimitate

57. Dacă autoritățile unui Stat Membru UE au încălcat dreptul Uniunii Europene
a. cetățenii acelui stat pot sesiza judecătorul național cu o acțiune în răspundere
delictuală
b. Parlamentul European poate sesiza Curtea de la Luxemburg
c. cetățenii acelui stat pot sesiza Curtea de la Strasbourg
d. Comisia Europeană poate sesiza Curtea de la Luxemburg
e. cetățenii acelui stat pot sesiza Curtea de la Luxemburg

Uniunea Europeană:

a.

în exercitarea competențelor partajate, respectă principiile subsidiarității și proporționalității

b.

exercită acele competențe care i-au fost atribuite de statele membre prin tratate (principiul
atribuirii)

c.

are personalitate juridică expres recunoscută prin tratate

Răspunsurile corecte sunt:

exercită acele competențe care i-au fost atribuite de statele membre prin tratate (principiul
atribuirii),

are personalitate juridică expres recunoscută prin tratate,

în exercitarea competențelor partajate, respectă principiile subsidiarității și proporționalității

2 întrebare

Acesta este testul grilă la examenul de DIUE.

Selectați o opțiune:

Adevărat

Fals

Feedback

Răspunsul corect este "Adevărat".

3 întrebare

Sunt proceduri în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene:

a.

recursul în interesul legii

b.
acțiunea în contencios administrativ

c.

recursul în carență

Răspunsul corect este:

recursul în carență

4 întrebare

Dacă un Stat Membru i-a cauzat unui particular un prejudiciu prin netranspunerea în termen
a unei directive, remediul este

a.

procedura de infringement în fața CJUE (art. 258-259 TFUE)

b.

o acțiune în răspundere delictuală în instanțele naționale

c.

o plângere individuală la CtEDO (art. 34 CEDO)

Răspunsul corect este:

o acțiune în răspundere delictuală în instanțele naționale

5 întrebare
Judecătorul dintr-un stat membru al Uniunii Europene care judecă în ultim grad de jurisdicție:

a.

este întotdeauna obligat să facă o trimitere preliminară la CJUE atunci când aplică o normă
de drept UE

b.

este obligat să recunoască, din oficiu, primatul unei norme de drept UE asupra unei norme
de drept național contrare

c.

nu este obligat să facă trimiterea preliminară în situațiile de excepție prevăzute în hotărârea

CILFIT

Răspunsurile corecte sunt:

este obligat să recunoască, din oficiu, primatul unei norme de drept UE asupra unei norme
de drept național contrare,

nu este obligat să facă trimiterea preliminară în situațiile de excepție prevăzute în hotărârea

CILFIT

6 întrebare

Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și Tratatul privind Uniunea Europeană:

a.

reprezintă dreptul convențional al Uniunii Europene

b.

nu produc efecte imediate în ordinea juridică internă a statelor membre

c.

nu se subordonează unul altuia

Răspunsurile corecte sunt:

nu se subordonează unul altuia,

reprezintă dreptul convențional al Uniunii Europene

7 întrebare

Directivele adoptate de instituțiile Uniunii Europene:

a.

sunt instrumente de armonizare a legislațiilor statelor membre UE

b.

creează obligații de transpunere în sarcina tuturor persoanelor juridice dintr-un stat membru
UE

c.

sunt asemănătoare, din perspectiva efectelor și trăsăturilor specifice, cu legile ordinare din
dreptul intern

Răspunsul corect este:

sunt instrumente de armonizare a legislațiilor statelor membre UE

8 întrebare

Regulamentul, spre deosebire de directivă:

a.

este obligatoriu în toate elementele sale

b.

are mereu un preambul

c.

este un act individual

Răspunsul corect este:

este obligatoriu în toate elementele sale

9 întrebare

Actele de drept derivat ale Uniunii Europene:

a.

sunt întotdeauna acte normative obligatorii

b.

pot fi anulate de judecătorul național atunci când intră în conflict cu norme imperative
naționale

c.

pot fi și acte normative care nu sunt obligatorii

Răspunsul corect este:

pot fi și acte normative care nu sunt obligatorii

10 întrebare

Statul membru X atacă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene o directivă adoptată de

Parlamentul European și Consiliu în domeniul dreptului concurenței, invocând încălcarea
principiului subsidiarității. Această acțiune:

a.

va fi admisă dacă statul membru va dovedi că ar fi putut reglementa suficient de bine de la

nivel național

b.

poate fi calificată drept recurs în anulare (art. 263 TFUE)

c.

va fi admisă dacă statul membru va dovedi că are un interes suficient

Răspunsul corect este:

poate fi calificată drept recurs în anulare (art. 263 TFUE)

11

Principiul subsidiarității:

a.

vizează exercitarea competențelor de către judecătorul național doar în cazurile în care

CJUE nu este competentă să judece

b.

are drept scop stabilirea nivelului de intervenție cel mai potrivit în domeniul competențelor
partajate între U.E. și state membre

c.

este un principiu care vizează devoluțiunea competențelor

Răspunsul corect este:

are drept scop stabilirea nivelului de intervenție cel mai potrivit în domeniul competențelor
partajate între U.E. și state membre

12

În cazul recursului în anulare:

a.

poate fi solicitată inclusiv anularea unui regulament

b.

petentul trebuie să introducă acțiunea în termen de 2 luni

c.

hotărârea pronunțată produce efecte erga omnes

Răspunsurile corecte sunt:

hotărârea pronunțată produce efecte erga omnes ,

petentul trebuie să introducă acțiunea în termen de 2 luni,

poate fi solicitată inclusiv anularea unui regulament

13

Trimiterea preliminară:

a.
reprezintă un incident procedural care îl obligă pe judecătorul național să suspende cauza
atunci când acesta a sesizat C.J.U.E.

b.

este un mijloc de cooperare între judecătorul național și CJUE.

c.

a fost pentru prima dată codificată de către Tratatul de la Lisabona

Răspunsurile corecte sunt:

este un mijloc de cooperare între judecătorul național și CJUE.,

reprezintă un incident procedural care îl obligă pe judecătorul național să suspende cauza

atunci când acesta a sesizat C.J.U.E.

14

În Uniunea Europeană:

a.

Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (CDFUE) nu are forță juridică obligatorie

b.

Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (CDFUE) este obligatorie pentru statele
membre atunci când acestea implementează drept al Uniunii Europene

c.

toate statele membre au și calitatea de părți la Convenția Europeană a Drepturilor Omului

(CEDO)
Răspunsurile corecte sunt:

toate statele membre au și calitatea de părți la Convenția Europeană a Drepturilor Omului

(CEDO),

Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene (CDFUE) este obligatorie pentru statele
membre atunci când acestea implementează drept al Uniunii Europene

15

În cauza Foto-Frost, CJUE a stabilit

a.

că directivele nu pot fi invocate direct pe orizontală

b.

că judecătorul național nu poate invalida actele de drept derivat ale instituțiilor Uniunii

c.

că particularii din Statele Membre sunt subiecți de drept al Uniunii Europene

Răspunsul corect este:

că judecătorul național nu poate invalida actele de drept derivat ale instituțiilor Uniunii

16 Între instituțiile Uniunii Europene:

a.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene este singura care poate dispune anularea actelor de
drept derivat emise de celalte instituții

b.

Consiliul European oferă impulsurile necesare dezvoltării viitoare a Uniunii

c.

Parlamentul European reprezintă interesele Uniunii Europene

Răspunsurile corecte sunt:

Consiliul European oferă impulsurile necesare dezvoltării viitoare a Uniunii,

Curtea de Justiție a Uniunii Europene este singura care poate dispune anularea actelor de
drept derivat emise de celalte instituții

17

Nu este Stat Membru al Uniunii Europene

a.

Croația

b.

Norvegia

c.

Suedia
Răspunsul corect este:

Norvegia

18

Dacă o instanță națională ordinară dintr-un Stat Membru a adresat Curții de Justiție o
întrebare preliminară, conform art. 267 TFUE, iar Curtea Constituțională națională apreciază
că răspunsul CJUE încalcă principiul supremației constituției naționale:

a.

poziția Curții constituționale naționale rămâne obligatorie pentru instanța națională care a
făcut trimiterea, sub sancțiunea răspunderii disciplinare a judecătorilor care ar aplica
hotărârea CJUE

b.

răspunsul CJUE devine facultativ pentru instanța națională care a făcut trimiterea

c.

răspunsul CJUE rămâne obligatoriu pentru instanța națională care a făcut trimiterea

Răspunsul corect este:

răspunsul CJUE rămâne obligatoriu pentru instanța națională care a făcut trimiterea

19
O instanță de drept comun a unui Stat Membru UE constată o neconcordanță între o
dispoziție legală națională și un regulament aplicabile într-un litigiu pe care îl judecă. Ca
regulă generală, aceasta:

a.

sesizează Curtea de Justiție a Uniunii Europene

b.

sesizează Curtea constituțională națională

c.

aplică regulamentul

Răspunsul corect este:

aplică regulamentul