1.

Care dintre ţările de mai jos este membru fondator al Comunităţii Europene a Cărbunelui
și Oțelului:
a) Belgia;
b) Germania;
c) Luxemburg;
d) toate țările de mai sus.

2. Care dintre ţările de mai jos nu este membru fondator al Comunității Europene a Energiei
Atomice:
a) Franța;
b) Marea Britanie;
c) Italia;
d) toate țările de mai sus.

3. Printre statele membre ale Uniunii Europene de astăzi se numără și:

a) Norvegia;
b) Elveția;
c) Malta;
d) Liechtenstein.

4. Precizați care dintre următoarele afirmații este falsă:

a) Tratatul CEE reprezintă punctul de pornire al procesului de integrare europeană;
b) Tratatul CECO a suferit, de la intrarea sa în vigoare şi până în prezent, diverse
completări, adaptări sau modificări;
c) Tratatul CEEA a fost semnat pentru o perioadă de 50 de ani;
d) toate afirmațiile de mai sus.

5. Precizați care dintre următoarele afirmații este adevărată:

a) Tratatul de la Paris este în vigoare și astăzi;
b) Tratatul CEE a permis să se experimenteze formula unei integrări sectoriale;
c) Tratatul CECO a expirat în anul 2002;
d) niciuna dintre afirmaţiile de mai sus.

6. Prin „Convenţia relativă la unele instituţii comune Comunităţilor Europene” (1957) a

devenit instituţie comună pentru cele trei Comunităţi Europene şi:
a) Parlamentul European;
b) Comitetul Regiunilor;
c) Comisia Europeană;
d) Consiliul European.

7. Care dintre următoarele instituţii nu a fost prevăzută de Tratatele de la Paris şi Roma:

a) Comisia Europeană;
b) Consiliul de Miniştri;
c) Consiliul European;
d) Curtea de Justiţie.

1
8. Prin Tratatul de fuziune de la Bruxelles (1965) a devenit instituţie comună celor trei
Comunităţi Europene şi:
a) Adunarea Parlamentară;
b) Comisia Europeană;
c) Comitetul Economic şi Social;
d) Curtea de Justiţie.

9. Printre atribuţiile Parlamentului European nu se numără:

a) examinarea diferitelor documente şi discutarea, în şedinţă publică, a raportului anual
pe care îl prezintă Comisia Europeană;
b) puterea de a constrânge Comisia, prin votarea unei moţiuni de cenzură, de a
demisiona, în anumite condiţii stabilite;
c) alegerea, pe durata legislaturii sale, a Avocatului poporului;
d) niciuna dintre atribuțiile de mai sus.

10. Stabiliţi care dintre următoarele afirmaţii este adevărată. Consiliul European:
a) este locul unor schimburi de păreri libere între statele membre în probleme politice şi
activităţi cum sunt mediul, cultura, promovarea principiilor democraţiei, respectarea
drepturilor omului etc.;
b) dispoziţiile adoptate de acesta reprezintă acorduri politice;
c) reprezintă o instituţie prevăzută de tratatele iniţiale de înfiinţare ale Comunităţilor
Europene;
d) devine instituţie comună pentru Comunităţile Europene prin Tratatul de fuziune de la
Bruxelles.

11. Spre deosebire de Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene:

a) se întruneşte mai des;
b) este compus din şefii de stat şi de guvern ai statelor membre;
c) stabileşte orientările generale ale construcţiei europene;
d) nu exercită atribuții legislative.

12. Membrii Comisiei Europene:

a) se reunesc la Luxemburg;
b) sunt aleși dintre resortisanții statelor membre în conformitate cu un sistem de rotație
strict egal între statele membre;
c) au un mandat diferit de cel al europarlamentarilor;
d) trebuie să reprezinte interesele statelor membre.

13. Comitetele consultative ale instituțiilor comunitare:

a) au un mandat de doi ani și jumătate;
b) adoptă decizii numai la cererea instituțiilor comunitare;
c) au apărut mai târziu, ca o necesitate pentru realizarea diferitelor proiecte legislative;
d) emit recomandări din proprie inițiativă sau la cererea instituțiilor comunitare.

2
14. Realizarea uniunii vamale a presupus în relaţiile comerciale dintre ţările membre ale
Comunităţii şi:
a) înlăturarea, în mod treptat şi complet, a taxelor vamale de import și export, atât
pentru produsele industriale, cât și pentru cele agricole;
b) înlăturarea, în mod treptat şi complet, a restricţiilor cantitative şi a altor bariere
netarifare în comerţul reciproc de mărfuri, servicii și capitaluri;
c) instituirea unui tarif vamal extern comun;
d) elaborarea unei politici comerciale comune.

15. Spre deosebire de Carta Albă privind definitivarea pieței unice interne, Actul Unic
European:
a) a fixat un calendar precis privind examinarea și adoptarea măsurilor legislative
necesare realizării pieței unice;
b) a pus accent pe dezvoltarea politicilor comune și armonizarea celorlaltor politici
economice ale țărilor membre;
c) a identificat trei categorii de bariere ce trebuiau eliminate în vederea definitivării
pieței unice;
d) a înlocuit votul majorității calificate cu unanimitatea pentru marea parte a
problemelor analizate în Consiliul de Miniștri referitoare la piața unică.

16. Eliminarea frontierelor fizice ce afectau libera circulație a măfurilor în cadrul pieței
unice a presupus:
a) eliminarea completă a formalităţilor vamale şi a controalelor la frontierele
intracomunitare pentru orice marfă, cu excepţia drogurilor şi a armelor de foc;
b) eliminarea completă a formalităţilor vamale şi a controalelor la frontierele
extracomunitare pentru orice marfă, cu excepţia drogurilor şi a armelor de foc;
c) eliminarea completă a formalităţilor vamale şi a controalelor la frontierele
intracomunitare pentru orice marfă;
d) simplificarea controalelor administrative făcute la punctele de frontieră
extracomunitare.

17. Eliminarea obstacolelor tehnice ce afectau libera circulaţie a mărfurilor în cadrul pieţei
unice a vizat şi:
a) eliminarea controlului mărfurilor la frontierele intracomunitare;
b) armonizarea regimului aplicabil taxei pe valoarea adăugată;
c) eliminarea formalităţilor vamale ocazionate de comerțul intracomunitar;
d) armonizarea reglementărilor naţionale privind aditivii acceptaţi pentru a fi folosiţi
la obţinerea produselor alimentare comercializate în spaţiul comunitar.

18. Eliminarea barierelor fiscale pentru liberalizarea circulaţiei mărfurilor în cadrul pieţei
unice a presupus:
a) limitarea listei produselor cărora li se aplică TVA normal;
b) limitarea numărului de taxe pe valoare adăugată la două în fiecare ţară membră;
c) facturarea TVA la cumpărător;
d) toate măsurile de mai sus.

3
19. Unul dintre principalele drepturi ce le revin studenţilor atunci când circulă în Uniunea
Europeană îl reprezintă şi:
a) garantarea unor venituri salariale suficiente şi a asistenţei medicale la locul de
muncă;
b) dreptul la informare, consultare şi participare la locul de muncă;
c) egalitatea de tratament faţă de cetăţenii statului de primire;
d) dreptul la protecţia sănătăţii şi securităţii muncii.

20. Care dintre următoarele state fac parte, în prezent, din Spaţiul Schengen:
a) România;
b) Irlanda;
c) Norvegia;
d) niciunul dintre statele de mai sus.

21. Precizați care dintre următoarele afirmaţii este falsă:

a) libertatea de circulaţie a serviciilor se bazează pe principiul egalităţii de tratament a
prestatorilor interni şi externi;
b) libertatea de circulaţie a serviciilor pasive nu a fost prevăzută în mod expres de
Tratatul CEE;
c) liberalizarea serviciilor financiare s-a bazat pe principiul licenţei unice şi al
supravegherii activităţii de către statul de origine;
d) niciuna dintre afirmaţiile de mai sus.

22. Liberalizarea serviciilor financiare:

a) s-a desfăşurat independent de liberalizarea circulaţiei capitalurilor;
b) s-a bazat pe supravegherea activităţii de către statul gazdă;
c) a presupus eliminarea restricţiilor referitoare la libertatea de stabilire a societăţilor
financiare în orice stat membru;
d) nu poate fi împiedicată prin niciun fel de prevederi.

23. Libera circulaţie a capitalurilor în cadrul pieţei unice presupune:

a) eliminarea oricărei restricţii din calea circulaţiei capitalurilor aparţinând
rezidenţilor din ţările membre;
b) menţinerea discriminărilor de tratament în funcţie de localizarea plasamentului de
capital;
c) libertatea de stabilire a posesorilor de capitaluri dintr-un stat membru oriunde în
spaţiul comunitar;
d) aplicarea de către statele membre a unor măsuri de salvgardare pentru o perioadă de
minim 6 luni.

24. Precizaţi care dintre următoarele afirmaţii referitoare la liberalizarea circulaţiei

capitalurilor este adevărată:
a) implică dreptul de stabilire al posesorilor de capitaluri dintr-un stat membru oriunde
în cadrul pieței unice;
b) are la bază principiul nediscriminării după origine şi destinaţia fondurilor;
c) presupune coordonarea legislaţiilor din ţările membre privind capitalul minim
necesar pentru autorizarea funcţionării unei instituţii de credit;
d) toate afirmaţiile de mai sus.