Teste grilă la disciplina

ECONOMIE EUROPEANĂ

1. Precizaţi care dintre formele de integrare enumerate mai jos sunt forme complexe:
a) uniunile vamale;
b) zonele de comerţ liber;
c) uniunea economică;

2. Integrarea economică apare, ca proces contemporan:

a) înaintea primului război mondial;
b) între cele două războaie mondiale;
C) după al doilea război mondial;

3. Care din ţările enumerate mai jos nu fac parte din ţările semnatare a Tratatului de la Paris
pentru constituirea CECO?
a) Marea Britanie;
b) Franţa;
c) Italia;

4. Care din variantele de mai jos exprimă corect participarea ţărilor la constituirea BENELUX-
ului ?
a) Franţa, Italia, Austria;
b) Belgia, Italia, Olanda;
c) Belgia, Olanda, Luxemburg;

5. Prin crearea EURATOM s-a urmărit unirea eforturilor ţărilor membre pentru promovarea;
a) utilizării paşnice a energiei nucleare;
b) dezvoltarea turismului în ţările membre;
c) dezvoltarea unei reţele comune de transporturi.

6. Aderarea la CEE a Greciei, Spaniei, Portugaliei, Austriei, Finlandei şi Suediei s-a realizat:
a) în a doua etapă a integrării vest-europene;
b) în a treia etapă a integrării economice vest-europene;
c) în a patra etapă a integrării economice vest- europene;

7. Care din variantele de mai jos au fost prezentate ca ipoteze privind viitorul arhitecturii Uniunii
Europene?
a) Europa cu geometrie fixă;
b) Europa cu mai multe viteze;
c) Europa cu două viteze;

8. Care din afirmaţiile de mai jos redau corect ce este concurenţa?

a) este politica adoptată de stat pentru acordarea de ajutoare;
b) este politica adoptată de stat în domeniul achiziţiilor şi fuziunilor;
c) este o confruntare între agenţii economici pentru obţinerea unor condiţii mai bune de producţie şi
desfacere;

9. Ce scop se urmăreşte prin politica de concurenţă?

a) să prevină formarea monopolurilor şi oligopolurilor;
b) să permită practicarea de preţuri administrate;
c) să permită acordarea ajutorului de stat în orice condiţii;

1
10. Care din enumerările de mai jos nu reprezintă obiective ale politicii de concurenţă?
a) practicile comerciale restrictive;
b) abuzul de putere dominantă;
c) libera circulaţie a persoanelor

11. Politica energetică a Uniunii Europene se orientează în etapa actuală către:

a) energiile noi regenrabile (solară, geotermală);
b) intensificarea acţiunilor în direcţia menţinerii pe mai departe a petrolului ca principală resursă
energetice;
c) stoparea extinderii producţiei de energie de origine nucleară;

12. Conceptul de dezvoltare durabilă a transporturilor presupune:

a) fiecare ţară comunitară să-şi constituie un sistem naţional de transporturi, cu caractere specifice;
b) viitoarele reţele de transporturi să evite regiunile mai puţin dezvoltate;
c) creşterea siguranţei mărfurilor şi călătorilor;

13. Problema dezvoltării regionale a devenit o prioritate de politică economică a Uniunii Europene:
a) după aderarea Greciei, Spaniei şi Portugaliei;
b) după realizarea Pieţei Interne Unice;
c) după intrarea în vigoare a Tratatului de la Maastricht.

14. Care dintre indicatorii enumeraţi mai jos în măsură să reliefeze dezechilibrele economice
dintre ţări, este cel mai utilizat:
a. rata şomajului;
b. densitatea infrastructurii;
c. PIB pe locuitor.

15. Tratatul de la Maastricht introduce un nou concept în legătură cu dezvoltarea regională care
alături de Piaţa Unică şi Uniunea Economică şi Monetară va reprezenta
unul din cei trei piloni ai UE:
a) conceptul de dezvoltare regională;
b) conceptul de coeziune economică;
c) conceptul de regiuni defavorizate;

16. Precizaţi care sunt instrumentele politicii regionale:

a) fondurile structurale;
b) Uniunea Economică şi Monetară;
c) Piaţa Internă Unică;

17. Reducerea populaţiei active din ţările UE poate fi explicată prin următoarele cauze:
a) întinerirea populatei europene;
b) îmbătrânirea populaţiei europene;
c) creşterea numărului locurilor de muncă;

18. Primele referiri la politica socială le găsim în:

a ) Tratatul de creare a CECO (1951);
b) Tratatul de creare a CEE (1957);
c) Tratatul de la Maastricht;

19. Fondul Social European, principalul instrument financiar prin care se acordă sprijin financiar
statelor comunitare, pentru implementarea măsurilor de protecţie socială este administrat de:
a) Parlamentul European;
b) Consiliul European;
c) Comisia Europeană;

2
20. Politica comunitară în domeniul ecologic a prins contur şi s-a cristalizat:
a) în Tratatul de la Roma
b) în Tratatul de la Maastricht;
c) în ultimele trei decenii ale secolului XX;

21. Care din ţările enumerate mai jos nu au luat parte la semnarea Tratatului de la Roma privind
constituirea CEE?
a) Franţa;
b) Germania;
c) Austria;
d) Belgia;
e) Italia.

22. La pilonul central, cele trei comunităţi, Tratatul de la Maastricht a mai adăugat alţi doi piloni:
a) cooperarea militară si cooperarea juridică şi politică;
b) cooperarea cultural-ştiinţifică și politica externă şi de securitate comună
c) cooperarea în domeniul turismului și politica externă şi de securitate comună
d) politica externă şi de securitate comună si cooperarea juridică şi politică.

23. Punctul de plecare în fundamentarea politicii comerciale comunitare l-a reprezentat:

a) restricţiile cantitative;
b) aplicarea şi colectarea TVA-ului;
c) acordurile bilaterale;
d) tariful vamal comun.

24. Ce se înţelege prin Schengen?

a) un acord pentru libera circulaţie a serviciilor,
b) o convenţie cu privire la desfiinţarea treptată a graniţelor comune şi la introducerea liberei circulaţii
a persoanelor pentru cetăţenii ţărilor semnatare, a tuturor celorlalţi membri ai UE şi ai statelor terţe,
c) o convenţie pentru libera circulaţie a cetăţenilor UE.

25. Câţi membri are Comisia Europeană astăzi?

a) 15,
b) 12,
c) 28,
d) 27.

26. Comisarul român are portofoliul

a) Protecţiei consumatorului,
b) Justiţie, drepturi fundamentale și cetățenie,
c) Agricultură și dezvoltare rurală,
d) Politica regională.

27. Parlamentarii europeni

a) sunt aleşi prin vot direct şi universal,
b) sunt desemnaţi de Consiliul Europei,
c) sunt desemnaţi de parlamentele naţionale ale statelor membre,
d) sunt aleşi prin vot indirect.

28. Una din funcţii nu aparţine Preşedintelui Parlamentului European:

a) conduce lucrările Parlamentului,
b) prezidează şedinţele plenare şi
c) adoptă bugetul în forma sa definitivă,
d) face propuneri legislative,
e) reprezintă Parlamentul în relaţiile externe şi cu celelalte instituţii comunitare.

3
29. Extinderea din 1981 a inclus în UE
a) Grecia,
b) Grecia, Spania şi Portugalia,
c) Spania şi Portugalia.

30. Extinderea din 1986 a inclus

a) Portugalia şi Spania,
b) Grecia,
c) Spania.

31. Austria, Finlanda, Suedia au aderat în

a) 2004,
b) 1995,
c) 1991.

32. Subliniaţi care din cele 10 state care au aderat în 2004 nu au fost state cu economie socialistă,
centralizată:
a) Republica Cehă, Cipru, Estonia,
b) Letonia, Lituania, Malta,
c) Polonia, Slovenia, Cipru
d) Slovacia, Ungaria, Malta
e) Malta şi Cipru

33. Ultima extindere a inclus

a) Polonia, Slovenia, Slovacia, Ungaria,
b) Croaţia
c) Turcia, Croaţia
d) Bulgaria, România

34. Una din funcţiile de mai jos nu aparţine Consiliului Uniunii Europene
a) defineşte şi pune în aplicare politica externă şi de securitate comună a UE, pe baza liniilor
directoare stabilite de Consiliul European;
b) încheie, în numele Comunităţii şi al Uniunii, acorduri internaţionale între UE şi unul sau mai multe
state sau organizaţii internaţionale;
c) oferă Uniunii impulsurile necesare dezvoltării acesteia şi îi defineşte orientările şi priorităţile
politice generale;
d) împreună cu Parlamentul European constituie autoritatea bugetară care adoptă bugetul Comunităţii.

35. Care este definiţia regulamentului?

a) cea mai puternică formă comunitară de legislaţie,
b) este general valabil,
c) obligatoriu în toate părţile sale,
d) intră în vigoare imediat în toate ţările membre,
e) intrăîn vigoare după aprobarea parlamentelor naţionale din fiecare statmembru,
f) sunt adevărate variantele a)+b)+c)+d),

36. Pentru o ţară importatoare taxa vamală are următoarele efecte favorabile:
a) sprijină şi impulsionează producţia internă;
b) avantajează consumatorii interni;
c) reduce preţurile la produsele importate;
d) favorizează importurile.

37. Taxa vamală la import are următoarele efecte negative asupra ţării exportatoare:
a) reduce producţia în ţara exportatoare;

4
b) diminuează şomajul;
c) reduce preţurile la produsele exportate;
d) îmbunătăţeşte raportul de schimb.

38. Pentru evitarea măsurilor de protecţie în lanţ şi eliminarea consecinţelor negative ale
comerţului internaţional, ţările au ajuns la concluzia:
a) sporirii taxelor vamale în mod unilateral;
b) să negocieze între ele atunci când vor să întreprindă măsuri protecţioniste;’
c) nici una din măsurile de mai sus nu este corectă.

39. Din enumerarea de mai jos precizaţi care sunt tendinţele ce se manifestă după cel de-al doilea
război mondial:
a) promovarea naţionalismului economic;
b) crearea de organisme economice regionale;
c) revenirea la principiile mercantilismului.

40. Procesul de integrare comercială şi economică, după criterii regionale, a unor economii
naţionale prezintă o serie de avantaje; din enumerarea de mai jos precizaţi care sunt acestea:
a) generează necesitatea întăririi măsurilor naţionaliste de protectie a producţiei interne;
b) dă posibilitatea modificării taxelor vamale în mod unilateral;
c) dă posibilitatea utilizării resurselor numai în cadrul naţional;
d) face posibilă realizarea de zone de liber schimb sau cu regim vamal preferenţial faţă de terţi.

41. Care din abordările teoretice de mai jos nu sunt caracteristice regionalismului?
a) regionalismul se limitează la acorduri comerciale preferenţiale între statele situate în acelaşi
spaţiu geografic;
b) regionalizarea se rezumă doar la uniunile vamale şi la zonele de liber schimb;
c) înclinaţia spre regionalism se va dilua dispărând treptat;
d) regionalismul este acelaşi lucru cu multilateralismul;
e) regionalismul este o prioritate a prezentului şi viitorului.

42. Integrarea economică internaţională, ca proces complex presupune:

a) dezvoltarea complexă a economiei mondiale;
b) dezvoltarea în autarhie a fiecărei economii naţionale;
c) sporirea taxelor vamale şi restricţii cantitative în comerţul internaţional;
d) nici una din afirmaţiile de mai sus nu este adevărată.

43. BENELUX a fost o uniune vamală care şi-a propus:

a) desfiinţarea taxelor vamale între ţările participante;
b) libera circulaţie a forţei de muncă;
c) libera circulaţie a capitalurilor;
d) desfiinţarea graniţelor naţionale.

44. Precizaţi rolul îndeplinit de CECO în Europa Occidentală:

a) pe plan politic a favorizat reconcilierea şi cooperarea franco-germană;
b) pe plan cultural a favorizat lărgirea contactelor dintre instituţiile de cultură din ţările participante;
c) contribuit la intensificarea activităţii de turism european;
d) a contribuit la intensificarea cooperării militare;

45. Care din enumerările de mai jos nu reprezintă elementele de noutate aduse de Tratatul de la
Maastricht în domeniul integrării?
a) a fixat un calendar pentru crearea monedei unice euro
b) a instituit noţiunea de cetăţenie europeană;
c) a introdus procedura de luare a hotărârilor prin consens;
d) a conferit Parlamentului European noi puteri;

5
46. Selectaţi principiile ce stau la baza activităţii Uniunii Europene:
a) majoritatea;
b) consensul;
c) subsidiaritate;

47.In ce situaţie libera circulaţie a forţei de muncă, obiectiv al Pieţei Interne Unice, este îngrădită?
a) necunoaşterea de către cei ce se deplasează în căutare de locuri de muncă a limbii statului în care
au emigrat;
b) necunoaşterea legislaţiei statului respectiv;
c) din motive de ordine publică, de securitate publică ori de sănătate publică;
d) inexistenţa unui regim fiscal comun al statelor din U.E.;

48. Crearea Pieţei Agricole Comune s-a sprijinit pe o serie de elemente fundamentale:
a) se aveaîn vedere constituirea de pieţe interne proprii fiecărei ţări, protejate prin frontiere fizice şi
vamale;
b) produsele agricole să circule în condiţii restrictive;
c) se avea în vedere constituirea unei pieţe interne fără frontiereîn care produsele agricole să circule
liber;

49. Precizaţi care sunt principiile fundamentale ce stau la baza politicii agricole comune:
a) creşterea productivităţii muncii prin introducerea progresului tehnicîn agricultură;
b) asigurarea unui nivel de viaţă, echitabil al agricultorilor;
c) sistemul preţurilor de intervenţie;
d) protejarea agriculturii ţărilor membre de concurenţa extracomunitară.

50. Organismul specializat pentru finanţarea politicii agricole comunitare este:

a) Fondul Social European (FSE);
b) Fondul European pentru Orientare şi Garanţie Agricolă (FEOGA);
c) Fondul Monetar Internaţional (FMI);
d) Fondul European de Reconstrucţie şi Dezvoltare (FERD).

51. Prima etapă a relizării Uniunii Monetare Europene a început în:

a) anul 1980;
b) anul 1990;
c) anul 1999.

52. Precizaţi care sunt ţările ce nu au participat la Uniunea Monetară din raţiuni de natură
politică:
a) Franţa, Germania, Austria;
b) Spania, Irlanda, Portugalia;
c) Belgia, Olanda, Luxemburg;
d) Marea Britanie, Suedia, Danemarca;
e) Austria, Finlanda, Iltalia.

53. Precizaţi care sunt dezavantajele introducerii EURO:

a) se va accentua concurenţa dintre firmele aparţinând ţărilor din UM;
b) va accentua procesul de integrare economică şi politică în UE;
c) costul ridicat al conversiei;

54. Care din enumerările de mai jos nu reprezintă obiective ale politicii de concurenţă?
a) practicile comerciale restrictive;
b) abuzul de putere dominantă;
c) libera circulaţie a persoanelor;
d) achiziţiile şi fuziunile;

6
55. Statul, prin anumite acţiuni ale sale, poate denatura concurenţa:
a) prin reducerea subvenţiilor;
b) prin eliminarea preţurilor administrate;
c) prin ajutoarele de stat;
d) prin anularea privilegiilor de care se bucurau anumite întreprinderi publice producătoare de bunuri
şi servicii comerciale.

56. Politica energetică a Uniunii Europene se orientează în etapa actuală către:

a.) energiile noi regenrabile (solară, geotermală);
b) intensificarea acţiunilor în direcţia menţinerii pe mai departe a petrolului ca principală resursă
energetice;
c) stoparea extinderii producţiei de energie de origine nucleară;
d) eliminarea energiei solare din proiectele noilor locuinţe.

57. Care dintre indicatorii enumeraţi mai jos în măsură să reliefeze dezechilibrele economice
dintre ţări, este cel mai utilizat:
a) decalajul între venituri;
b) decalajul între nivelurile productivităţii muncii;
c) densitatea infrastructurii;
d) PIB pe locuitor.

58. Precizaţi motivele care fac ca PIB pe locuitor să fie indicatorul cel mai utilizat pentru a
măsura decalajele economice:
a) măsoară volumul rezultatelor economice;
b) exprimă corect eficienţa relaţiilor economice externe;
c) exprimă corect dinamica relaţiilor economice externe;
d) exprimă corect nivelul şi dinamica inflaţiei.

59. În regiunile cu grad ridicat de urbanizare:

a) ponderea cea mai mare în cadrul economiei revine sectorului primar;
b) ponderea cea mai mare în cadrul economiei revine sectorului secundar;
c) ponderea cea mai mare în cadrul economiei revine agriculturii;
d) ponderea cea mai mare în cadrul economiei revine sectorului terţiar şi apoi celui secundar;

60. Din momentul constituirii Fondului European de Dezvoltare Regională a luat naştere o
politică regională cu o dublă semnificaţie ale cărei componente sunt:
a) o componentă a departajării ţărilor dezvoltate de cele mai puţin dezvoltate din UE;
b) o componentă a departajării ţărilor fondatoare a UE de cele care au aderat ulterior;
c) o componentă a finanţării liberei circulaţii a forţei de muncă în cadrul UE;
d) o componentă a ajutorului financiar comunitar, menit să completeze eforturile naţionale în
vederea eliminării inegalităţilor;

61. Care din enumerările de mai jos reprezintă obiective ale politicii regionale?
a) dezvoltarea şi ajustarea structurală a activităţii de învăţământ şi cercetare ştiinţifică;
b) liberalizarea circulaţiei forţei de muncă în cadrul comunităţii;
c) dobândirea de către fiecare persoană din cadrul comunităţii a calităţii de "cetăţean european";
d) dezvoltarea şi ajustarea structurală a regiunilor cu întârziere în dezvoltare;

62. Precizaţi care sunt instrumentele politicii regionale:

a) instrumentele financiare de coeziune;
b) Unjunea Economică şi Monetară;
c) Piaţa Internă Unică;
d) Actul Unic European.

7
 63. Care este principala componenta a Programului Ecologic al UE în actualul deceniu?
a) o nouă corelaţie între industrie şi agricultură;
b) o nouă corelaţie între industria extractivă şi cea prelucrătoare;
c) o nouă corelaie între învăţământ şi economie;
d) o nouă corelaţie între populaţia activă şi populaţia ocupată;
e) o nouă corelaţie între industrie şi mediul înconjurător.

64.Care este cea mai nouă componentă a Politicii Ecologice?

a) caracterul de politică sectorială;
b) dimensiunea locală;
c) dezvoltarea intensivă a agriculturii;
d) dezvoltarea eco-industriilor.

65. Etichetarea ecologică îşi propune:

a) să promoveze producţia şi consumul unor produse armonizate la cerinţele de protecţie a
mediului;
b) să stopeze circulaţia şi comercializarea produselor necorespunzătoare calitativ;
c) să nu acorde avize ecologice şi autorizaţii de funcţionare;
d) să multiplice sursele de finanţare a activităţilor ecologice.

66. Reducerea populaţiei active din ţările UE poate fi explicată prin următoarele cauze:
a) întinerirea populatei europene;
b) îmbătrânirea populaţiei europene;
c) creşterea numărului locurilor de muncă;
d) reducerea numărului locurilor de muncă;

67. Uniunea Europeană şi-a asumat sarcina de a ajuta statele membre să determine acţiunile ce
trebuie întreprinse pentru asigurarea locurilor de muncă:
a) adoptarea de programe care să cuprindă investiţiile în principala resursă a societăţii, adică în
oameni, în competenţele, calificarea şi creativitatea lor;
b) să se renunţe la experimentarea unor formule de ocupare mai simple;
c) majorarea costurilor sociale indirecte;
d) majorarea vărsămintelor la asigurările sociale.

68. Oamenii constituie activul cel mai valoros al UE, investiţiile în oameni vor fi de o maximă
importanţă pentru bunăstarea şi locul pe care îl vor ocupa în economia viitorului se arată:
a) în Tratatul CECO;
b) în Tratatul de la Roma;
c) în Actul Unic European;
d) în Tratatul de la Maastricht;
e) în Tratatul de la Nisa.

69. Greciei devine membră a UE în:

a) Anul 1981
b) Anul 2004
c) Anul 2013

70. În care din următoarele tratate se prevede că “orice stat european poate să ceară să devină
membru al Uniunii”?
a) Tratatul privind Uniunea Europeană
b) Tratatul de la Lisabona
c) Tratatul de la Nisa

71. Introducerea cetăţeniei UE şi a conceptului subsidiarităţii sunt introduse prin:

8
 a) Tratatul de la Lisabona
b) Tratatul de la Nisa
c) Tratatul de la Maastricht

72. Stabilirea unei unităţi supranaţionale ale cărei decizii sunt obligatorii pentru statele membre
este caracteristică pentru:
a) uniunea vamală
b) integrarea economică complete
c) piaţa unică

73. Criteriile de la Copenhaga sunt impuse ţărilor din:

a) primul val de extindere
b) al V-lea val de extindere
c) al II-lea val de extindere

74. Din categoria tratatelor fondatoare ale UE face parte:

a) Tratatul de la Nisa
b) Tratatul instituirii CECO
c) Tratatul de la Lisabona

75. Din al V-lea val de extindere al UE fac parte:

a) Lituania, Letonia, Polonia, Malta, Cipru, Bulgaria
b) Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria, Slovenia
c) Ungaria, Albania, Cipru, Malta, Letonia, Cehia

76. Judetele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt și Vâlcea fac parte din:
a) Regiunea de dezvoltare V (Vest) a României
b) Regiunea de dezvoltare S (Sud) a României
c) Regiune ade dezvoltare SV (Sud-Vest) a României

77. Judetele Arad, Caraş – Severin, Hunedoara, Timiş fac parte din:
a) Regiunea de dezvoltare V (Vest) a României
b) Regiunea de dezvoltare S (Sud) a României
c) Regiune ade dezvoltare SV (Sud-Vest) a României

78. UE, prin Strategia Europa 2020, în domeniul politicii sociale, şi-a propus ca până în 2020 să
atingă următoarele obiective:
a) integrarea pe piaţa muncii a 75% din persoanele cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani
b) reducerea sub 10% a abandonului şcolar şi creşterea până la cel puţin 45% a ponderii
absolvenţilor de studii superioare în rândul populaţiei în vârstă de 30-34 de ani
c) reducerea cu cel mult 20 de milioane a numărului persoanelor care suferă de pe urma sărăciei şi
a excluziunii sociale.

79. Când politica industrială este considerată necesară doar atunci când apar situaţii semnificative
de eşec ale pieţei, putem vorbi despre o politică industrială:
a) negativă
b) pozitivă
c) strategică

80. Când politica industrială încearcă să îmbunătăţească potenţialul productiv al unei regiuni
sau al unui sector defavorizat sau urmăreşte efecte pozitive asupra nivelului şomajului sau al
venitului, putem vorbi despre o politică industrială:

9
 a) negativă
b) pozitivă
c) strategică

81. Când rolul politicii industriale este de a sprijini creşterea industriilor aflate în proces de
dezvoltare, având în vedere că acestea vor înlocui industriile aflate în declin, putem vorbi despre o
politică industrial:
a) negativă
b) pozitivă
c) strategică

82. Când statul ajută companiile autohtone în procesul de „catching-up” în raport cu companiile
străine, putem vorbi despre o politică industrial:
a) negativă
b) pozitivă
c) strategică

83. Unul dintre obiectivele majore ale Strategiei Europa 2020 urmăresc:
a) să asigure o rată a ocupare a forţei de muncă de 75 % pentru segmentul de vârstă 20-34 de ani;
b) să investească 1 % din PIB-ul UE în cercetare și dezvoltare;
c) să limiteze emisiile de gaze cu efect de seră cu 20 %-30 % faţă de nivelurile înregistrate în
1990, să acopere 20 % din necesarul de energie folosind resurse regenerabile și să îmbunătăţească
eficienţa energetică cu 20 %;
d) să reducă cu cel mult 20 de milioane numărul persoanelor ameninţate de sărăcie sau de
excluziune socială

84. Preocparea pentru îmbunătăţiri mediului antreprenorial, în special în ceea ce privește IMM-
urile, ajutându-le, de exemplu, să acceseze credite și simplificând procedurile administrative,
aparține inițiativei emblematice:
a) „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”
b) „O agendă pentru noi competenţe și noi locuri de muncă”
c) „O politică industrială pentru era globalizării”
d) „O Uniune a inovării”

85. Preocuparea pentru îmbunătăţirea condiţiilor și a accesului la finanţările pentru cercetare și

inovare, , aparține inițiativei emblematice:
a) „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”
b) „O agendă pentru noi competenţe și noi locuri de muncă”
c) „O politică industrială pentru era globalizării”
d) „O Uniune a inovării”

86. Preocuparea pentru facilitarea căutării unui loc de muncă în UE aparține inițiativei
emblematice:
a) „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”
b) „O agendă pentru noi competenţe și noi locuri de muncă”
c) „O politică industrială pentru era globalizării”
d) „O Uniune a inovării”

87. Preocuparea pentru dezvoltarea tehnologiilor ecologice și modernizarea transporturilor

aparține inițiativei emblematice:
a) „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”
b) „O agendă pentru noi competenţe și noi locuri de muncă”
c) „O politică industrială pentru era globalizării”

10
 d) „O Uniune a inovării”:

88. Preocuparea pentru ca persoanele sărace și excluse din punct de vedere social să aibă acces la
piaţa muncii și să joace un rol activ în societate aparține inițiativei emblematice:
a) „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”
b) „O agendă pentru noi competenţe și noi locuri de muncă”
c) „O platformă europeană de combatere a sărăciei”
d) „O politică industrială pentru era globalizării”

89. Preocuparea pentru accelerarea introducerii internetului de mare viteză și utilizarea

tehnologiilor informaţiei și comunicaţiilor aparțin inițiativei emblematice:
a) „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”
b) „O agendă pentru noi competenţe și noi locuri de muncă”
c) „O agendă digitală pentru Europa”
d) „O platformă europeană de combatere a sărăciei”

90. Preocuparea pentru facilitarea intrării tinerilor pe piaţa muncii, implementând programe de
studii, de învăţare și formare finanţate de UE aparține inițiativei emblematice
a) „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor”
b) „O agendă pentru noi competenţe și noi locuri de muncă”
c) „Tineretul în mișcare”
d) „O platformă europeană de combatere a sărăciei”

91. Euro este în prezent moneda a

a) 19 state membre UE
b) 17 state membre UE
c) 28 state membre UE

92. Prima fază în crearea unei Uniuni Economice și Monetare (UEM) a inclus:
a) libertatea totală de circulație a capitalurilor în cadrul Uniunii (anularea controlului
schimburilor valutare);
b) înființarea Institutului Monetar European (IME) la Frankfurt; IME este compus din
guvernatorii băncilor centrale ale țărilor membre UE;
c) introducerea de reglementări privind reducerea deficitelor bugetare.

93. A doua fază în crearea unei Uniuni Economice și Monetare (UEM) a inclus:
a) libertatea totală de circulație a capitalurilor în cadrul Uniunii (anularea controlului
schimburilor valutare);
b) sporirea fondurilor structurale, în vederea accelerării eforturilor de eliminare a discrepanțelor
dintre regiunile europene;
c) înființarea Institutului Monetar European (IME) la Frankfurt; IME este compus din
guvernatorii băncilor centrale ale țărilor membre UE;

94. A treia fază în crearea unei Uniuni Economice și Monetare (UEM) a inclus:
a) sporirea fondurilor structurale, în vederea accelerării eforturilor de eliminare a discrepanțelor
dintre regiunile europene;
b) Banca Centrală Europeană a înlocuit IME, devenind responsabilă de politica monetară;
c) înființarea Institutului Monetar European (IME) la Frankfurt; IME este compus din guvernatorii
băncilor centrale ale țărilor membre UE.

95. Conform criteriilor de convergență privind stabilitatea prețurilor,

a) rata inflației nu poate depăși cu mai mult de 1,5 % ratele medii ale inflației ale celor trei state
membre cu cea mai scăzută rată a inflației.
b) rata inflației nu poate depăși cu mai mult de 1,5 % ratele medii ale inflației ale celor trei state
membre cu cea mai ridicata rată a inflației.

11
 c) rata inflației nu poate depăși cu mai mult de 2,5 % ratele medii ale inflației ale celor trei state
membre cu cea mai ridicata rată a inflației.

96. Conform criteriilor de convergență privind ratele dobânzii:

a) ratele dobânzilor pe termen lung nu pot varia cu mai mult de 2 % în raport cu ratele dobânzilor
medii ale celor trei state membre cu cea mai ridicată rată a dobânzii.
b) ratele dobânzilor pe termen lung nu pot varia cu mai mult de 2 % în raport cu ratele dobânzilor
medii ale celor trei state membre cu cea mai scăzută rată a dobânzii.
c) ratele dobânzilor pe termen lung nu pot varia cu mai mult de 2,5 % în raport cu ratele
dobânzilor medii ale celor trei state membre cu cea mai scăzută rată a dobânzii.

97. Conform criteriilor de convergență privind deficitele:

a) deficitele bugetare naționale trebuie să fie sub 3 % din PIB.
b) deficitele bugetare naționale trebuie să fie sub 2,5 % din PIB.
c) deficitele bugetare naționale trebuie să fie peste 3 % din PIB.

98. Conform criteriilor de convergență privind datoria publică:

a) datoria publică poate depăși 60 % din PIB.
b) datoria publică nu poate depăși 60 % din PIB.
c) datoria publică nu poate depăși 3 % din PIB.

99. Conform criteriilor de convergență privind stabilitatea cursului de schimb:

a) ratele de schimb trebuie să rămână în limitele marjei de fluctuație autorizate pentru cei doi ani
anteriori.
b) ratele de schimb trebuie să rămână în limitele marjei de fluctuație autorizate pentru cei trei ani
anteriori.
c) ratele de schimb trebuie să rămână în limitele marjei de fluctuație autorizate pentru anul anterior.

100. Eurogrupul este format din:

a) presedinții statelor membre din zona euro
b) miniștrii de finanțe ai statelor membre din zona euro
c) prim-miniștrii statelor membre din zona euro
d) guvernatorii bancilor centrale ale statele membre din zona euro.

12
 Răspunsuri corecte

Întrebare Răspuns corect

1. c.
2. c.
3. a.
4. c.
5. a.
6. c.
7. b.
8. c.
9. a.
10. c.
11. a.
12. c.
13. a.
14. c.
15. b.
16. a.
17. b.
18. a.
19. c.
20. c.
21 c
22 d
23 d
24 b
25 c
26 d
27 a
28 d
29 a
30 a
31 b
32 e
33 b
34 c
35 f
36 a
37 a
38 b
39 b
40 d
41 d
42 a
43 a
44 a
45 c
46 c
47 c
48 c
49 d

13
 50 b
51 b
52 d
53 c
54 c
55 c
56 a
57 d
58 a
59 d
60 d
61 d
62 a
63 e
64 d
65 a
66 b
67 a
68 e
69 a
70 a
71 c
72 b
73 b
74 b
75 b
76 c
77 a
78 a
79 a
80 b
81 c
82 c
83 c
84 c
85 d
86 b
87 a
88 c
89 c
90 c
91 a
92 a
93 c
94 b
95 a
96 b
97 a
98 b
99 a
100 b

14