Tematică concurs

1. Ordinul nr. 1456/2020 pentru aprobarea Normelor de igienă din

unităţile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna şi recreerea
copiilor şi tinerilor

Capitolul I Dispoziții generale

Articolul 1
În sensul prezentelor norme, următorii termeni și expresii se definesc
astfel:a) unități pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna și recreerea copiilor
și tinerilor reprezintă creșe, grădinițe, școli, licee, colegii, școli profesionale,
universități, palatele și cluburile copiilor, cluburile sportive școlare, ateliere de
creație, servicii de îngrijire a copiilor pe timp de zi, cu sau fără semiinternat de tipul
„after school“, „before school“, „baby-sitting“, „baby-parking“, centre de vacanță
și alte unități publice sau private autorizate pentru organizarea și desfășurare de
activități similare (de tipul centrelor educaționale);b) unitățile de învățământ sunt
formate din unitățile de învățământ antepreșcolar (creșe), unitățile de învățământ
preșcolar (grădinițe), unități de învățământ școlar (școli, licee, colegii, școli
profesionale) și unități de învățământ universitar (universități);c) centre de
vacanță reprezintă taberele școlare publice sau private sau orice unitate publică sau
privată care organizează activități similare centrelor de vacanță, respectiv activități
culturale, artistice, distractive, educative, turistice, sportive și de agrement pentru
copii și tineri;

Articolul 2

În unitățile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna și recreerea copiilor și

tinerilor se asigură condiții de igienă necesare apărării, păstrării și promovării stării
de sănătate, dezvoltării fizice și neuropsihice armonioase și prevenirii apariției unor
îmbolnăviri.

Articolul 3
(1) În unitățile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna și recreerea copiilor
și tinerilor se primesc în colectivitate numai copiii și tinerii care prezintă documente
medicale care atestă starea lor de sănătate, astfel:
a) la înscrierea în unitățile de învățământ sunt necesare: adeverința de
înscriere în colectivitate eliberată de medicul de familie sau de medicul
colectivității din care provine copilul, dovada de (re)vaccinare (carnet de vaccinări) și,
după caz, fișa medicală de la unitatea frecventată anterior (în cazul copiilor care au
frecventat o unitate cu cabinet medical propriu și se înscriu într-o unitate de
învățământ cu cabinet medical școlar);
b) la intrarea în unitățile pentru odihna și recreerea copiilor și tinerilor (centre
de vacanță) sunt necesare: avizul epidemiologic și dovada de vaccinare
(antecedentele vaccinale), eliberate de medicul de familie/medicul
colectivității/medicul școlar cu 24 de ore înainte de plecarea în aceste unități sau
cu 72 de ore, dacă plecarea se face într-o zi de luni sau după sărbători legale.

(2) Conducerea unităților de învățământ și organizatorii taberelor

școlare/centrelor de vacanță au obligația să solicite părinților sau reprezentanților
legali ai copilului prezentarea obligatorie a documentelor prevăzute la alin. (1), până
la începerea frecventării colectivității.
(3)
(4) Unitățile de învățământ trebuie să aibă în structură cabinet medical propriu,
care să respecte structura funcțională prevăzută de legislație, dotat conform
normelor legale, în care asistența medicală a copiilor și tinerilor se asigură conform
normării personalului medico-sanitar din cabinetele medicale din grădinițe, unități
școlare și universitare prevăzută de legislația în vigoare. În mediul rural, acolo unde
nu există cabinete medicale și stomatologice în grădinițe și școli, până la
constituirea acestora, asistența medicală a copiilor și tinerilor se realizează prin
medicii de familie/medicină generală și medicii stomatologi din localitățile
respective sau din localitățile apropiate și asistenții medicali ai acestora, încadrați de
către unitatea administrativ-teritorială. În unitățile de învățământ private cu
personalitate juridică se asigură asistența medicală a copiilor și tinerilor cu personal
medical angajat, conform legislației în vigoare.

Articolul 4
(1) Amplasarea unităților pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna și
recreerea copiilor și tinerilor se face cu respectarea normelor privind protecția
sanitară, prevăzute în Ordinul ministrului sănătății nr. 119/2014 pentru
aprobarea Normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al
populației, cu modificările și completările ulterioare, în zone ferite de surse de
poluare a atmosferei și de zgomote, în afara arterelor de mare circulație - având
orientarea ferestrelor sălilor de grupă sau de clasă, ale amfiteatrelor și ale
dormitoarelor spre sud, sud-est, sud-vest, est sau vest, în funcție de zonele climatice.
Între clădirea unității și accesul în curtea acesteia este prevăzut un spațiu verde (cu
lățimea de minimum 25 de metri), cu rol și în reducerea influenței zgomotului
stradal.
(2) Orice modificare de structură a spațiilor din unitățile pentru ocrotirea,
educarea, instruirea, odihna și recreerea copiilor și tinerilor se va efectua numai cu
notificarea prealabilă a direcției de sănătate publică județene sau, după caz, a
municipiului București.(3) Se interzice schimbarea destinației încăperilor din
aceste unități fără aprobarea direcției de sănătate publică județene sau, după caz, a
municipiului București.(4) Terenul aferent unităților pentru educarea, odihna,
instruirea și recreerea copiilor și tinerilor trebuie să permită desfășurarea în aer
liber a activităților recreative și sportive a copiilor și tinerilor, asigurând pentru
aceasta:
a) minimum 5-10 mp pentru un copil antepreșcolar sau preșcolar;
b) între 5 și 50 mp pentru un elev/copil, pe schimb (cursuri de dimineață și
cursuri de după-amiază), în funcție de factorii geografici, de mediu (urban, rural) și
de specificul unității (cu sau fără internat și cantină);
c) amenajarea terenului astfel încât să împiedice băltirea apei pluviale;
d) amenajarea spațiilor pentru joc sau practicarea activităților fizice conform
grupelor de vârstă;
e) la distanța legală (10 m) de fosele septice sau alte pericole potențiale pentru
sănătatea și securitatea copiilor și tinerilor.
(5) Unitățile administrativ-teritoriale au obligația de a asigura și amenaja clădirile,
spațiile, terenul, precum și circuitele funcționale aferente unităților publice pentru
ocrotirea, educarea, instruirea, odihna și recreerea copiilor și tinerilor conform
prezentelor norme.
(6) Ministerele cu rețea proprie de unități pentru ocrotirea, educarea, instruirea,
odihna și recreerea copiilor și tinerilor au obligația de a asigura și amenaja clădirile,
spațiile, terenul, precum și circuitele funcționale aferente unităților din subordine,
necesare desfășurării activităților conform prezentelor norme.
(7) Este interzisă funcționarea unităților pentru ocrotirea, educarea, instruirea,
odihna și recreerea copiilor și tinerilor fără gard împrejmuitor al terenului aferent.
(8) Grădinițele care funcționează în incinta unor unități școlare au căi de acces
separate, spații de joacă separate și sunt despărțite printr-un gard împrejmuitor
față de curtea destinată elevilor.
(9) În incinta unităților pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna și recreerea
copiilor și tinerilor, precum și pe strada de acces al elevilor în aceste unități (pe o
rază de 500 m) este interzisă comercializarea sau expunerea spre vânzare a
băuturilor alcoolice, băuturilor energizante, produselor de tutun, cafea, substanțelor
psihoactive, alimentelor nerecomandate și a altor produse interzise minorilor
conform legislației în vigoare.
Articolul 5
(1) Unitățile pentru antepreșcolari (creșe) și preșcolari (grădinițe) sunt prevăzute
cu încăperi pentru triajul epidemiologic zilnic, situate cât mai aproape de accesul în
unitate (filtre în creșe și cabinete medicale în grădinițe) și vestiare amenajate la
fiecare nivel al clădirii, iluminate și ventilate corespunzător, dimensionate astfel
încât să se evite aglomerarea la orele de vârf (primirea și plecarea copiilor).
(2) În grădinițele în care se organizează grupe de educație antepreșcolară și în
creșe cuplate cu grădinițe, personalul de educație are obligația să supravegheze cu
atenție sporită desfășurarea activităților copiilor pentru evitarea riscului de
accidentare a acestora.
(3) Creșele și unitățile de învățământ preșcolar, cu program prelungit, nu se
cuplează cu unități școlare de alt nivel sau cu instituții de alt profil. Creșele pot fi
cuplate numai cu unitățile de învățământ preșcolar cu program prelungit.
(4) În unitățile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna și recreerea copiilor
și tinerilor vor fi asigurate circuite separate pentru copii și tineri față de cele pentru
activitățile administrativ-gospodărești.
(5) Pentru copiii și tinerii care sunt depistați sau suspecți de boli transmisibile în
perioada în care se află în unitățile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna și
recreerea copiilor și tinerilor se asigură izolarea asistată a acestora (în cabinetul
medical sau izolator) până la preluarea lor de către părinți, reprezentantul legal,
personalul de îngrijire sau serviciul de ambulanță județean sau al municipiului
București, după caz. Revenirea în creșe și grădinițe după o perioadă de absență
mai mare de 3 zile consecutive, din motive medicale, se va face numai pe baza
avizului epidemiologic eliberat de medicul de familie sau, după caz, de către medicul
curant, cu informarea personalului medico-sanitar de colectivitate și predarea
adeverinței/avizului la cabinetul medical școlar.
(6) În unitățile cu cazare pentru elevi și studenți (internate școlare și cămine
studențești) se asigură spații de dormit, spații pentru studiul individual, spații pentru
activități cultural-educative și sportive, spații/dulapuri pentru păstrarea
îmbrăcăminții și a obiectelor personale; în unitățile cu cazare pentru studenți se
vor asigura și oficii pentru prepararea hranei la fiecare etaj și spațiu pentru
spălătorie.
(7) În internatele școlare și în căminele studențești cazarea se va face separat pe
sexe.După caz, în căminele studențești, cazarea studenților familiști se poate face
în cămine studențești pentru familiști.
(8) Se interzice funcționarea claselor sau a sălilor de grupă în internatele școlare.
(9) Prin excepție de la prevederile alin. (8), este permisă funcționarea claselor sau
a sălilor de grupă în clădirile internatelor școlare în situații excepționale, dar numai
cu acces separat față de internat și în baza autorizației emise de direcția de
sănătate publică județeană sau a municipiului București.(10) În unitățile pentru
ocrotirea, educarea, instruirea, odihna și recreerea copiilor și tinerilor, dotarea cu
mobilier va respecta caracteristicile tehnice conforme cu vârsta copiilor și tinerilor,
precum și destinația acestuia.

Articolul 6
(1) Numărul maxim de copii admiși la o grupă în unitățile de antepreșcolari,
preșcolari sau într-o clasă pentru elevi se stabilește în funcție de normele specifice
de cubaj și de particularitățile tipului de unitate, în conformitate cu legislația în
vigoare, cu recomandarea de maximum 10 antepreșcolari/grupă în creșe și în alte
servicii de educație timpurie antepreșcolară, 20 de preșcolari/grupă în grădinițe, 25
de elevi/clasă în ciclul primar și 30 de elevi/clasă în ciclul gimnazial, învățământ
liceal și profesional
(2) Unitățile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna și recreerea copiilor și
tinerilor au obligația să respecte toate reglementările legislației în vigoare, privind
persoanele cu dizabilități care frecventează învățământul de masă

.Articolul 7
(1) Dimensionarea, amplasarea și adaptarea instalațiilor sanitare se realizează în
raport cu vârsta și numărul copiilor și tinerilor.
(2) Grupurile sanitare pentru copii și tineri sunt separate de cele pentru personal
și sunt repartizate proporțional la fiecare palier. În unitățile pentru elevi și studenți,
grupurile sanitare destinate acestora sunt separate pe sexe, inclusiv grupurile
sanitare de la vestiarele sălilor de educație fizică. Vestibulul grupurilor sanitare este
amenajat cu chiuvetă - lavoar cu apă rece și caldă cu săpun lichid, prosop de hârtie,
coșuri de gunoi cu capac, pedală și sac menajer. Fiecare toaletă este dotată cu
hârtie igienică și coș de gunoi cu capac, pedală și sac menajer.
(3) În vestibulul grupurilor sanitare, în ateliere școlare, în laboratoare (fizică,
chimie, alimentație publică din cadrul școlilor de profil), în antreul sălilor de mese,
precum și în vestibulul grupurilor sanitare din cadrul sălilor de educație fizică/sălilor
de gimnastică școlare se amenajează chiuvete - lavoare, cu săpun lichid sau solid și
prosoape de hârtie sau dispozitiv electric de uscare a mâinilor.
(4) În spațiile de recreație, interioare sau exterioare, se amenajează surse de apă
potabilă cu jet ascendent sau se amplasează recipiente - dozatoare de apă potabilă
prevăzute cu pahare de unică folosință.
(5) Racordarea la rețeaua de apă potabilă și canalizare în unitățile pentru
ocrotirea, educația, instruirea, odihna și recreerea copiilor și tinerilor este
obligatorie.
(6) În cazul în care nu se poate asigura alimentarea cu apă potabilă în regim
permanent sau sursa de apă este necorespunzătoare se acceptă temporar utilizarea
de recipiente - dozatoare de apă potabilă, prevăzute cu pahare de unică folosință.
Pentru spălarea mâinilor se vor amenaja temporar spălătoare provizorii, pentru o
perioadă de maximum 90 de zile, formate din bazin cu robinet (cu o capacitate de
5-10 litri) și chiuveta cu scurgere la fosă vidanjabilă.
(7) În lipsa unor sisteme publice de canalizare accesibile, autoritățile publice
locale și unitățile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna și recreerea copiilor
și tinerilor sunt obligate să își prevadă instalații proprii pentru colectarea, tratarea
și evacuarea reziduurilor fecaloid-menajere și a apelor uzate sau fose septice
vidanjabile, care se execută și se exploatează astfel încât să prevină accidentarea
copiilor și să nu producă poluarea solului, a apelor și a aerului.
(8) Fosele septice sunt menținute în permanentă stare de funcționare și igienizare,
evitându-se depășirea capacității. Distanța minimă a acestor instalații, respectiv fose
septice, va fi de 10 m de cea mai apropiată clădire a unităților pentru ocrotirea,
educarea, instruirea, odihna și recreerea copiilor și tinerilor. Fosele septice vor fi în
aval de acestea și vor fi împrejmuite corespunzător pentru a nu fi un pericol de
accidentare pentru copii. Pentru reziduurile menajere solide se amenajează ghene
impermeabilizate și împrejmuite cu gard racordate la hidrant și sifon de scurgere,
situate la minimum 10 m de blocul alimentar. Igienizarea și dezinfecția ghenelor se
va face zilnic și ori de câte ori este nevoie, iar a recipientelor, după fiecare evacuare.
(9) Colectarea, depozitarea, transportul și neutralizarea, după caz, a deșeurilor
menajere și a celor periculoase provenite din activitatea medicală se fac conform
prevederilor legale în vigoare.
(10) Instalațiile interioare de distribuție a apei potabile și de evacuare a
reziduurilor lichide, sifoanele de pardoseală și obiectele sanitare sunt menținute în
permanentă stare de funcționare și curățenie și sunt dezinfectate zilnic cu produse
biocide, avizate/autorizate, conform prevederilor legale în vigoare, respectându-se
recomandările producătorului.
(11) Pentru efectuarea curățeniei și dezinfecției prin ștergere a grupurilor sanitare
sunt utilizate 4 ștergătoare/lavete de culori diferite, stabilite prin proceduri interne,
privind efectuarea dezinfecției grupurilor sanitare: una pentru mânerele ușilor
cabinelor closetelor și pentru mânerul lanțului de tras apa din rezervor/bazinul WC,
a doua pentru pereții și ușa cabinei, a treia pentru colacul vaselor closetelor și a
patra pentru podeaua acestora. Ștergătoarele vor fi spălate, dezinfectate zilnic,
individual, într-un lavoar destinat acestui scop din oficiul de curățenie și înlocuite
periodic/la nevoie. Personalul care efectuează operațiunile curente de curățenie și
dezinfecție va urma cursurile de însușire a noțiunilor fundamentale de igienă, cu
respectarea legislației în vigoare.
(12) Orice lucrări de transformare, suplimentare și/sau reducere a rețelei de apă,
canalizare și instalații sanitare se efectuează numai cu notificarea și autorizarea de
către direcțiile de sănătate publică județene sau a municipiului București.
(13) Autoritățile administrației publice locale, producătorii/distribuitorii de apă și
conducerea unităților pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna și recreerea
copiilor și tinerilor sunt obligate să rezolve cu maximum de operativitate toate
defecțiunile apărute în rețeaua de apă-canalizare.

Articolul 8
(1) Dotarea cu mobilier se face corespunzător vârstei și dezvoltării fizice sau
dizabilității copiilor și tinerilor, având în vedere numărul acestora, caracterul
activității și destinația încăperilor. În unitățile de învățământ unde activitatea
elevilor se desfășoară în două schimburi/ture mobilierul școlar (pupitru și scaun) va
fi astfel conceput încât să fie ușor de reglat în funcție de înălțimea elevilor.
(2) Conducerea unităților pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna și
recreerea copiilor și tinerilor are obligația de a repara imediat orice defecțiuni ale
mobilierului.
(3) În unitățile pentru ocrotirea, educarea, odihna și recreerea copiilor și tinerilor
nu se admite utilizarea paturilor pliante din material textil. Paturile sunt strict
individualizate.
(4) Se permite utilizarea paturilor suprapuse în internate școlare și cămine
studențești numai dacă se îndeplinesc cubajele specifice tipului de colectivitate și
dacă patul de deasupra este prevăzut cu sistem de siguranță pentru prevenirea
accidentelor.
(5) Se interzice folosirea în laboratoare sau ateliere școlare a taburetelor cu
suprafață de ședere metalică.
(6) Se interzice folosirea scaunelor fără spătar în sălile de grupă/clasă.
(7) În unitățile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna și recreerea copiilor
și tinerilor se recomandă scaune cu șezutul din alt material decât cel textil, ușor de
curățat și dezinfectat (de exemplu, piele ecologică). Se interzice folosirea pernuțelor
pe scaunul preșcolarilor și elevilor, a huselor din material textil pentru protejarea
mobilierului școlar sau a scaunului tapițat din material textil.
(8) Tabla școlară va fi orientată astfel încât razele solare să nu cadă
perpendicular pe suprafața acesteia; suprafața tablei școlare să fie netedă, mată, să
nu producă reflexii; tabla va fi prevăzută cu jgheab de colectare a prafului de cretă,
după caz, curățarea se va realiza în regim umed sau uscat pentru unele table de
scris cu marker, conform recomandărilor producătorului.
Articolul 9
Pentru prevenirea îmbolnăvirilor cauzate de disconfortul termic, îndeosebi în
sezonul rece, în unitățile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna și recreerea
copiilor și tinerilor se asigură următoarele condiții ale regimului de încălzire:
a) oscilațiile de temperatură din interiorul încăperilor nu trebuie să depășească
2°C pe perioada în care copiii și tinerii se află în încăperile respective;
b) diferențele dintre temperatura încăperilor destinate activității sau odihnei
copiilor și cea a anexelor (coridoare, vestiare ș.a.) să nu depășească 2 ° C pentru
unitățile de antepreșcolari și preșcolari și 3 ° C pentru unitățile școlare și de
învățământ superior;
c) sistemele de încălzire utilizate nu trebuie să permită degajarea de substanțe
toxice în încăperi. Pentru evitarea unor accidente prin intoxicare cu fum/monoxid
de carbon se interzice, în toate unitățile pentru ocrotirea, educarea, instruirea,
odihna și recreerea copiilor și tinerilor, utilizarea pentru încălzire a sobelor metalice,
sobelor de teracotă și folosirea cărbunilor. Temperatura suprafeței de încălzire nu
trebuie să depășească 70-80°C pentru a nu se scădea umiditatea relativă sub 30%;
d) corpurile de încălzire centrală vor fi prevăzute cu grilaje de protecție pentru
evitarea accidentelor;
e) prin excepție de la prevederile lit. c), în unitățile de ocrotire, educare, instruire,
odihnă și recreere a copiilor și tinerilor, pentru care montarea centralei termice nu
este posibilă, pentru evitarea accidentelor prin arsuri, în dreptul ușilor sobelor se
montează paravane protectoare din materiale ignifuge, iar supravegherea acestora
se face de către personal cu atribuții specifice;
f) în anotimpul cald, pentru evitarea supraîncălzirii încăperilor se folosesc
mijloace de reducere a însoririi directe și mijloace sau metode de intensificare a
ventilației. Se permite montarea aparatelor pentru aer condiționat în sălile de
grupă/clasă sau pe holurile de acces cu condiția ca acestea să nu pună în pericol
starea de sănătate a copiilor/tinerilor
g) în dormitoare, săli de grupă și de clasă, săli de gimnastică și laboratoare se
asigură pardoseli din materiale izoterme, nontoxice și nonalergice, ușor lavabile și
dezinfectabile pentru a permite spălarea acestora conform programului de curățenie.
Se interzice folosirea motorinei la salubrizarea pardoselii;
h) încăperile pentru depozitarea olițelor din unitățile de antepreșcolari sunt
prevăzute cu grătare confecționate din material ușor lavabil și care să permită
dezinfecția;
i) pardoselile băilor și dușurilor din unitățile pentru antepreșcolari și preșcolari
sunt acoperite cu materiale antiderapante, pentru prevenirea accidentării copiilor,
să fie lavabile și dezinfectabile;
j) în vestiarele din unitățile pentru antepreșcolari și preșcolari se asigură
paviment acoperit cu materiale izoterme, nontoxice și nonalergice, ușor lavabile și
dezinfectabile.

Articolul 10
(1) Toate încăperile destinate copiilor și tinerilor sunt prevăzute cu ventilație
naturală. Mijloacele de ventilație trebuie să asigure o împrospătare a aerului de cel
puțin 1,5 schimburi de aer pe oră în încăperile de grupă din unitățile pentru
antepreșcolari și preșcolari, 3 schimburi pe oră în sălile de clasă și de cursuri
pentru elevi și studenți și 5 schimburi pe oră în grupurile sanitare. Eficiența
ventilației se apreciază prin metode de laborator.
(2) Viteza curenților de aer din încăperile destinate copiilor și tinerilor nu va
depăși 0,3 m/s.
(3) Ventilația prin deschiderea ferestrei se realizează în așa fel încât să se evite
disconfortul termic și să asigure înlăturarea continuă a aerului viciat.
(4) Pentru asigurarea unei ventilații naturale permanente, oberlihturile au o
suprafață totală de cel puțin 1/50 din suprafața încăperii; sensul de deschidere a
acestora este spre interior și în sus.
(5) Încăperile destinate copiilor și tinerilor se ventilează în pauzele din timpul
programelor de activitate prin deschiderea ferestrelor. În aceste perioade copiii și
tinerii părăsesc obligatoriu încăperea.
(6) Aerisirea dormitoarelor și a sălilor de mese se efectuează în perioadele în
care copiii nu se află în aceste încăperi.
(7) La calcularea cubajului, în încăperile destinate pentru copii și tineri nu se ia
în calcul o valoare a înălțimii mai mare de 3 m, cu excepția sălilor de educație fizică.
(8) Pentru prevenirea accidentelor prin cădere ale copiilor, de la nivelul
încăperilor situate la etaj, conducerile unităților vor lua obligatoriu măsurile de
protecție necesare la ferestre, casa scării și oriunde este necesar.
(9) Folosirea aparatelor de aer condiționat/altor sisteme de ventilație sau
climatizare se face cu respectarea strictă a parametrilor de microclimat (curenți de
aer, temperatură, nivel de zgomot, frecvența de igienizare a filtrelor cu respectarea
recomandărilor producătorului, precum și poziționarea acestora)

.Articolul 11

(1) În încăperile destinate activității copiilor și tinerilor se asigură un iluminat

natural direct, cu un raport luminos (raportul dintre suprafața ferestrelor și suprafața
pardoselii) de 1/4-1/5, iar în cele pentru odihnă de 1/6-1/8. În sălile de desen și în
ateliere raportul luminos este de 1/3.
(2) La locul de activitate se asigură primirea luminii din partea stângă. Se evită
reducerea iluminatului natural prin obstacole exterioare, perdele, jaluzele interioare,
flori în exces sau prin culori închise folosite la zugrăvirea interioarelor.
(3) Se utilizează iluminatul local artificial oriunde este necesar, în funcție de
specificul și dificultatea sarcinii vizuale, precum tabla, locul de lucru în ateliere,
sălile de lectură, sălile de desen ș.a.
(4) Iluminatul artificial trebuie să asigure o iluminare uniformă a spațiilor în care
se desfășoară activitatea, să evite efectele de pâlpâire, stroboscopic, de strălucire
și/sau de modificare a culorilor. În acest scop, pentru iluminatul fluorescent, la
fiecare corp de iluminat se utilizează tuburi de cel puțin două culori diferite,
prevăzute cu grile protectoare pentru evitarea accidentelor.
(5) În exploatarea sistemelor de iluminat se respectă recomandările
producătorului, precum și prevederile normativelor în vigoare referitoare la
verificarea instalațiilor electrice și la înlocuirea lămpilor uzate, curățarea periodică a
echipamentului de iluminat și a suprafețelor reflectorizante din încăpere (geamuri,
pereți, tavan).

Articolul 12
Nivelul de zgomot acustic-echivalent continuu Leq, în încăperile pentru activitatea
teoretică a copiilor și tinerilor, nu trebuie să depășească 35 dB (A), curba de zgomot
30.

Articolul 13
(1) Jucăriile și materialele didactice utilizate în unitățile pentru copii și tineri se
depozitează în anexe special amenajate pentru acest scop. Jucăriile și materialele
didactice utilizate trebuie să fie confecționate din materiale, forme și dimensiuni
care să nu constituie un risc pentru sănătatea și siguranța acestora și să permită
curățarea și dezinfectarea lor periodică și la nevoie. Fiecare grupă are jucării
separate. Se asigură un număr corespunzător de jucării și materiale didactice,
adaptate cerințelor dezvoltării neuropsihice și specificului activităților. Se interzic
jucăriile din material textil.
(2) Jucăriile și materialele didactice deteriorate se scot din folosință.
(3) Jucăriile se spală și se dezinfectează periodic, cel puțin o dată/lună în cursul
anului școlar, după fiecare vacanță școlară sau ori de câte ori este nevoie.
(4) Sticlăria, instrumentele și materialele didactice, după caz, utilizate în unitățile
de ocrotire, educare, instruire, odihnă și recreere, în cadrul activităților practice și
de laborator, se spală și se dezinfectează după fiecare întrebuințare. Este interzisă
participarea elevilor și studenților la aceste operațiuni.

Articolul 14
(1) Unitățile care asigură cazare pentru copii și tineri sunt prevăzute cu spații,
aparatură și mijloace pentru colectarea, dezinfectarea/dezinsecția, spălarea,
fierberea, uscarea, călcarea și distribuirea rufelor sau contractează aceste tipuri de
servicii cu firme specializate. Se asigură spații pentru depozitarea rufelor cu
respectarea obligatorie a circuitelor separate pentru rufăria curată și cea murdară.
(2) Pentru uscarea și călcarea lenjeriei personale de către elevi și studenți în
internate se asigură spațiile necesare pentru aceste activități. Schimbarea lenjeriei
individuale de pat se face săptămânal și ori de câte ori este necesar.
(3) La spălarea rufelor și lenjeriei se respectă următoarele faze: debarasarea
eventuală de materii fecale, spălare, dezinfecție chimică sau termochimică (10
minute la 70 ° C sau minimum 1 minut la 80 ° C, după caz) și limpezire. Călcarea
lenjeriei de corp, de pat și a fețelor de masă este obligatorie, cu fier de călcat/stație
de călcat cu abur la 130°C.
Articolul 15
(1) Unitățile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna și recreerea copiilor și
tinerilor sunt dotate și aprovizionate permanent cu ustensile, materiale și produse
biocide avizate/autorizate de Comisia Națională de Produse Biocide sau alte instituții
abilitate în acest sens, necesare pentru întreținerea curățeniei și efectuarea
operațiunilor de dezinfecție. Aceste ustensile, substanțe și materiale se păstrează în
oficii de curățenie prevăzute cu lavoar cu apă caldă și rece, ventilație naturală și
amenajate cu pardoseală lavabilă. Lavetele utilizate la curățenie se vor înlocui
periodic sau la nevoie. Ustensilele folosite la efectuarea curățeniei vor fi
inscripționate/etichetate conform destinației acestora, respectiv săli de clasă, holuri,
săli de mese, bucătărie, grupuri sanitare și alte spații destinate procesului de
învățământ, respectând codul UE al culorilor materialelor de curățenie. Cabinetele
medicale/stomatologice vor avea ustensile și materiale de curățenie special
destinate acestora.
(2) În unitățile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna și recreerea copiilor
și tinerilor dezinsecția periodică se va face la 3 luni, iar deratizarea periodică se va
face la intervale de maximum 6 luni sau ori de câte ori este nevoie; între
operațiunile periodice se vor aplica proceduri de dezinsecție și deratizare curente, de
întreținere, în funcție de prezența vectorilor. Pentru efectuarea acestor operațiuni
unitatea încheie contracte de prestări de servicii cu firme autorizate în domeniul
dezinsecției și deratizării.
(3) Se asigură grupuri sanitare și vestiare, cu dulapuri separate pentru păstrarea
îmbrăcămintei și, respectiv, a echipamentului de protecție a personalului de
îngrijire, a personalului educativ din unitățile de copii antepreșcolari, preșcolari, a
personalului blocului alimentar, precum și pentru personalul de îngrijire din blocul
alimentar și spălătorii din toate unitățile de învățământ.
(4) Se asigură permanent materialele necesare igienei personale la grupurile
sanitare din unitate, corespunzător numărului de copii și tineri, respectiv hârtie
igienică, apă caldă, săpun lichid, prosoape de hârtie de unică folosință.
(5) Autoritățile administrației publice locale și conducerea unităților pentru
ocrotirea, educarea, instruirea, odihna și recreerea copiilor și tinerilor iau măsurile
necesare pentru conservarea integrității clădirilor în scopul evitării riscului de
accidente, inclusiv în caz de seism, precum și a integrității pavimentelor, a
tâmplăriei și mobilierului, pentru a preveni accidentarea copiilor și tinerilor.

Articolul 16
(1) Regimul de activitate și de odihnă în unitățile pentru ocrotirea, educarea,
instruirea, odihna și recreerea copiilor și tinerilor este asigurat în concordanță cu
particularitățile de vârstă ale curbei fiziologice, capacitatea de efort din cursul unei
ore, zile, săptămâni, semestru și an de învățământ. În dozarea solicitărilor se are
în vedere evitarea eforturilor crescute la începutul și sfârșitul perioadelor de timp
menționate. În creșe, grădinițe cu program săptămânal, conținutul regimului de
viață este astfel organizat încât să stimuleze dezvoltarea corespunzătoare a
motricității, a funcțiilor de cunoaștere, a vorbirii și a comportamentului social.
(2) În unitățile de preșcolari și școlari se va urmări desfășurarea activității în
condițiile unui regim de activitate și de odihnă corespunzător capacității de efort a
diferitelor grupe de vârstă conform anexei nr. 1 la prezentele norme.
(3) Așezarea copiilor în bănci se face în funcție de înălțime și tulburări vizuale
sau tulburări auditive necorectate cu dispozitive medicale specifice.
(4) Antepreșcolarii, preșcolarii și elevii din învățământul primar (clasa
pregătitoare și clasele I-IV) și elevii din clasele a VIII-a și a XII-a au activitate
educativă/cursuri numai dimineața.
(5) Întocmirea orarelor și repartizarea zilnică, săptămânală, semestrială și anuală
a solicitărilor cuprinse în programele diferitelor discipline se fac conform
prevederilor prevăzute în anexa nr. 1 la prezentele norme

.Articolul 17
(1) În unitățile de învățământ preuniversitar alimentația se face cu respectarea
prevederilor Legii nr. 123/2008 pentru o alimentație sănătoasă în unitățile de
învățământ preuniversitar și ale Ordinului ministrului sănătății publice nr.
1.563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preșcolarilor și
școlarilor și a principiilor care stau la baza unei alimentații sănătoase pentru copii și
adolescenți.
(2) Copiii/Tinerii cu diferite alergii/intoleranțe alimentare sau boli cronice care
necesită regimuri alimentare speciale (de exemplu, diabetul zaharat) vor prezenta
unității de învățământ și cabinetului medical școlar recomandările pentru meniul
personalizat, întocmite de medicul de specialitate care are în evidență
copilul/tânărul, în colaborare cu specialistul în nutriție-dietetică. Unitatea de
învățământ va asigura aprovizionarea cu alimentele necesare pregătirii acestor
meniuri personalizate. Personalul din bucătării va fi instruit prin cursuri de către
specialiști în nutriție-dietetică.
(3) Nu este permisă introducerea în unitatea de învățământ a altor alimente în
afara celor achiziționate de aceasta.

Articolul 18
(1) Pentru asistența medicală preventivă, curativă și de urgență, în unitățile
pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna și recreerea copiilor și tinerilor se
asigură următoarele spații:
a) cabinet medical școlar - în fiecare locație a unităților pentru ocrotirea,
educarea, odihna și recreerea copiilor și tinerilor este necesar să existe un cabinet
medical autorizat și organizat conform prevederilor legale pentru asigurarea
asistenței medicale a preșcolarilor, elevilor din unitățile de învățământ
preuniversitar și studenților din instituțiile de învățământ superior pentru
menținerea stării de sănătate a colectivităților și pentru promovarea unui stil de
viață sănătos. În mod excepțional, în grădinițele cu program normal/prelungit care
nu au mai mult de 150 de preșcolari înscriși și nici grupe de antepreșcolari pot fi
autorizate cabinete medicale în care o singură încăpere să îndeplinească rolul de
cabinet de consultații și sală de tratament, dacă acea încăpere îndeplinește
cumulativ următoarele condiții: are cel puțin 12 m^2, este situată în apropierea căii
de acces în unitate, este iluminată și ventilată corespunzător, natural și artificial,
pavimentul și pereții sunt ușor dezinfectabili, iar dotările sunt conform baremului;
b) izolator - în creșe, grădinițe cu program prelungit și săptămânal, internate
școlare, centre de vacanță și tematice, pentru cel puțin 1% din numărul copiilor și
tinerilor din aceste unități, dar nu mai puțin de două paturi, cu mărimi
corespunzătoare vârstei. Izolatorul din unitățile menționate în acest paragraf va
respecta condițiile igienice prevăzute de legislația referitoare la izolarea cazurilor din
secțiile de pediatrie, cu modificările și actualizările ulterioare, astfel: – pentru
copii antepreșcolari, 1- 3 ani, suprafața utilă/pat în izolator va fi de minimum 4-5
m^2; – pentru copii preșcolari (3-6 ani), suprafața utilă/pat în izolator va fi de
minimum 6 m^2, iar peretele izolatorului orientat spre postul asistentului medical va
fi parțial vitrat securizat; – pentru copiii mai mari de 6 ani și tineri, suprafața
utilă/pat în izolator/infirmerie va fi de minimum 7 m^2; – izolatorul va fi
obligatoriu într-o încăpere iluminată natural corespunzător; – distanța dintre
două paturi nu va fi mai mică de 0,70 m;– izolatorul va fi dotat cu o chiuvetă cu
apă caldă/rece, săpun lichid dezinfectant, prosoape de hârtie de unică folosință.
(2) Cabinetele medicale din unitățile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna
și recreerea sunt dotate conform ordinului ministrului educației și cercetării și al
ministrului sănătății care reglementează acordarea asistenței medicale în unitățile
de învățământ.
(3) Curățenia și dezinfecția cabinetului medical din unitățile pentru ocrotirea,
educarea, instruirea, odihna și recreerea copiilor și tinerilor, aprovizionarea cu
materiale de curățenie și dezinfecție, precum și asigurarea întreținerii și a bunei
funcționări a cabinetului revin conducerii unităților respective.
(4) Colectarea, depozitarea și îndepărtarea reziduurilor periculoase rezultate din
activitatea medicală se fac conform legislației în vigoare.
(5) Cabinetele medicale și izolatoarele trebuie să fie prevăzute cu apă curentă
caldă și rece. Personalul medico-sanitar poartă obligatoriu echipament de protecție
de culoare deschisă.(6) Asistența medicală preventivă și curativă în unitățile
pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna și recreerea copiilor și tinerilor se
asigură prin cabinetele medicale organizate și autorizate conform legislației în
vigoare.

Articolul 19
Pentru promovarea și menținerea stării de sănătate a copiilor și tinerilor, în
unitățile pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna și recreerea copiilor și
tinerilor se respectă prevederile legale pentru asigurarea asistenței medicale a
preșcolarilor, elevilor din unitățile de învățământ preuniversitar și studenților din
instituțiile de învățământ superior pentru menținerea stării de sănătate a
colectivităților și pentru promovarea unui stil de viață sănătos.

Articolul 20
Conducerea unităților pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna și recreerea
copiilor și tinerilor ia toate măsurile pentru menținerea stării de igienă și confort în
unitate, având în vedere:
a) întreținerea igienică permanentă a terenului, locațiilor, instalațiilor și
mobilierului
;b) măturarea umedă sau aspirarea mecanică a prafului, zilnic sau ori de câte ori
este nevoie, precum și dezinfecția periodică și după necesitate a mobilierului și a
jucăriilor;
b) întreținerea permanentă a stării de curățenie generală și a grupurilor sanitare
din unități prin dotarea și utilizarea corespunzătoare a materialelor de curățenie
generală, de igienă individuală și a substanțelor dezinfectante, prin spălare și
dezinfectare zilnică și la necesitate, asigurarea permanentă a apei calde pentru
curățenie;
c) întreținerea stării permanente de curățenie în spațiile de învățământ, de
desfășurare a activităților educative/sportive, în blocul alimentar, în spălătorie și
în spațiile exterioare clădirii unităților pentru copii și tineri;
d) asigurarea dezinsecției și deratizării încăperilor și a anexelor, periodic și ori de
câte ori este necesar, pentru prevenirea apariției insectelor și a rozătoarelor;
e) asigurarea colectării, depozitării și transportului reziduurilor potrivit
prevederilor legislației în vigoare. Platformele pentru colectarea reziduurilor se
amplasează la distanța de minimum 10 m de clădirea unității, amenajate conform
legislației în vigoare;
f) asigurarea curățeniei generale, a dezinfecției mobilierului și a pavimentelor,
săptămânal, în unitățile de antepreșcolari și preșcolari, iar în unitățile și
internatele școlare, în unitățile de învățământ superior și căminele studențești,
înainte de reluarea activității după vacanțele școlare/studențești și ori de câte ori
este nevoie.

Capitolul II Norme specifice diferitelor tipuri de unități pentru copii și tineri

Articolul 21
În unitățile pentru copii antepreșcolari (creșe) se asigură obligatoriu:
a) în dormitoare cubajul minim de aer de 6 mc pentru un copil, iar în spațiul de
joacă din sălile de grupă cubajul minim de aer de 5 mc pentru un copil;
b) microclimatul din sălile de grupă și din dormitoare având o temperatură de
22-24°C, o umiditate relativă de 40-60% și o viteză a curenților de aer de 0,1-0,3
m/s;
c) iluminatul artificial în camerele de primire de 300 lucși, iar în sălile de grupă
de 200 lucși;
d) amplasarea prizelor și întrerupătoarelor electrice mai sus decât posibilitatea
de atingere a copiilor și dotate cu sisteme de protecție;
e) următoarele obiecte sanitare: o cădiță cu scurgere la rețeaua de canalizare
pentru maximum 10 copii, o chiuvetă pentru maximum 5 copii, un scaun WC pentru
maximum 10 copii și un duș flexibil (mobil) pentru maximum 10 copii, conform
prevederilor cuprinse în anexa nr. 2 la prezentele norme;
f) olițe individuale pentru copiii sub 2 ani, care se utilizează numai după ce sunt
spălate și dezinfectate, pentru evitarea riscului apariției unor boli transmisibile,
precum și cădițele pentru îmbăiere și măsuțele pentru înfășat;
g) spațiu pentru schimbat scutecele dotat cu masă pentru înfășat/schimbat și
chiuvetă racordată la apa caldă și rece;
h) pentru personal o cabină WC și o chiuvetă pentru 40 de persoane, precum și
un duș flexibil pentru 10 persoane, în conformitate cu reglementările în vigoare;
i) amplasarea paturilor în dormitoare la o distanță de minimum 1 m față de
pereții exteriori, iar intervalele între rânduri de 0,75-1 m;
j) cazarmamentul adecvat vârstei copiilor, respectiv saltea, pled, mușama de
protecție, 2-3 schimburi de pat și de lenjerie pentru fiecare copil;
k) amplasarea sălilor de grupă pentru copiii de 1-2 ani și a grupelor de grădiniță
cu grupe de vârstă mici la parterul clădirii;
l) dotarea corespunzătoare a sălii de joc (țarcuri, jucării, tobogane etc.) și a curții
colectivității (nisipare, umbrele, cumpene etc.), precum și organizarea activității în
funcție de vârsta copiilor. Nisipul din nisipare va fi înlocuit înainte de fiecare an
școlar.

Articolul 22
(1) Oficiile alimentare ale unităților pentru antepreșcolari se dotează obligatoriu
cu:
a) dulap pentru depozitarea veselei, separat pe grupe de copii;
b) masă acoperită cu material inoxidabil;
c) chiuvetă bicompartimentată pentru spălat, dezinfectat și uscat vesela;
d) racordare la sistem de apă caldă și rece.
(2) Pentru situația înscrierii copiilor sub 2 ani ce nu pot fi alimentați cu lingurița
trebuie să existe un spațiu separat care, pe lângă dotările menționate la alin. (1),
trebuie să fie echipat obligatoriu cu:
a) unul sau mai multe sterilizatoare pentru biberoane;
b) biberoane care să permită dezinfecție termică la +93°C timp de 10 minute.
(3) Cadrul medical din unitatea pentru copii antepreșcolari controlează zilnic
starea de igienă și funcționalitatea oficiilor.

Articolul 23
În unitățile de învățământ pentru preșcolari (grădinițe) și alte unități destinate
copiilor preșcolari (centre de zi, centre educaționale) se asigură:
a) un cubaj de aer de 8 mc pentru un copil în camerele de grupă cu triplă
funcționalitate (dormitor, sală de activități, sală de mese), precum și în
dormitoarele cu paturi fixe, din colectivitățile cu program săptămânal, și de 5 mc
pentru un copil, în cazul utilizării lor numai pentru procesul instructiv-educativ; în
dormitoarele cu paturi fixe din grădinițele cu program prelungit se admite un cubaj
de cel puțin 6 mc pentru un copil;
b) microclimatul din sălile de grupă și dormitoare se asigură cu o temperatură de
20-22°C, o umiditate relativă de 30-60% și o viteză a curenților de aer de 0,1-0,3
m/s;
c) minimum 24 W/mp^ în sălile de grupă, respectiv 150 lx pentru iluminatul
incandescent sau 300 lx pentru iluminatul fluorescent;
d) scaunele și măsuțele pentru preșcolari trebuie să respecte dimensiunile, în
funcție de vârsta și talia copiilor, conform prevederilor cuprinse în anexele nr. 3 și 4
la prezentele norme;
e) în unitățile pentru preșcolari se asigură obiecte sanitare, conform prevederilor
cuprinse în anexa nr. 2 la prezentele norme;
f) amplasarea chiuvetelor se face la o înălțime de 50 cm față de podea pentru
copiii în vârstă de 3-4 ani, 55 cm pentru copiii în vârstă de 4-5 ani și 60 cm pentru
copiii în vârstă de 5-6 ani;
g) în grădinițele cu program prelungit la care, din motive obiective, nu se pot
amenaja dormitoare cu paturi fixe se pot folosi în sălile de grupă paturi pliante
pentru somnul de după-amiază al copiilor, cu condiția ca acestea să fie dimensionate
la talia preșcolarilor, să asigure o poziție fiziologică confortabilă în timpul somnului
și să fie dotate cu cazarmamentul corespunzător dimensiunilor paturilor.

Articolul 24
În unitățile de învățământ școlar și universitar și centrele de vacanță:
a) în sălile de clasă și cursuri, respectiv în sălile pentru activități de educație
nonformală se asigură un cubaj de aer de 5-8 mc pentru o persoană;
b) în dormitoare (internate școlare, cămine studențești) cubajul de aer este
pentru o persoană după cum urmează:1. pentru școlarii între 7-10 ani: 10-12
mc;2. pentru școlarii între 11-15 ani: 13-15 mc;3. pentru școlarii peste 15 ani:
16-20 mc;
c) în dormitoarele din centrele de vacanță se asigură un cubaj de aer de
minimum 13 mc pentru o persoană;
d) microclimatul în sălile de clasă și de cursuri, respectiv în sălile pentru
activități de educație nonformală asigură o temperatură de minimum 20 ° C, o
umiditate relativă de 30-60% și o viteză a curenților de aer de 0,2-0,3 m/s. În
dormitoare se asigură o temperatură de minimum 22 ° C, o umiditate relativă de
30-60% și o viteză a curenților de aer de 0,2-0,3 m/s;
e) în sălile de educație fizică temperatura este de minimum 18°C și cubajul de
aer de 30 mc/persoană;
f) în sălile de clasă, de cursuri, de lectură, de meditații, pentru activități de
educație nonformală, în bibliotecă și în laboratoare iluminatul artificial fluorescent
asigură minimum 300 lucși, pentru iluminatul incandescent 150 lucși sau minimum
24 W/mp;
g) în sălile de desen se asigură 400-500 lucși (lx) pentru iluminatul incandescent
sau minimum 40 W/mp;
h) în sălile de gimnastică și de festivități se asigură un iluminat artificial de 200
lucși;
i) obiectele sanitare pentru unitățile școlare și studențești, precum și obiectele
sanitare pentru unitățile școlare și studențești - internate și cămine se asigură
conform prevederilor cuprinse în anexele nr. 5 și 6 la prezentele norme;
j) în aceste unități este obligatorie separarea pe sexe a grupurilor sanitare
;k) sălile de educație fizică/sălile de gimnastică sunt prevăzute cu vestiare și
grupuri sanitare, separate pe sexe, dotate permanent cu hârtie igienică, apă caldă,
săpun lichid, prosoape de hârtie sau dispozitiv electric de uscare a mâinilor.

Articolul 25
În laboratoarele școlare se asigură următoarele condiții:
a) obținerea autorizației de protecție a muncii speciale de către laboratoarele de
chimie care posedă substanțe toxice, conform legislației în vigoare;
b) iluminat artificial de minimum 300 lucși și iluminat natural cu raport luminos
între suprafața ferestrelor și cea a podelei de 1/3-1/4;
c) temperatură de 20°C, umiditate relativă de 30-60% și o viteză a curenților de
aer de 0,2-0,3 m/s
d) cubaj de aer de minimum 6 mc pentru un elev;
e) amenajarea în laboratoarele de chimie a unor nișe cu hote prevăzute cu un
sistem eficient de absorbție a gazelor degajate;
f) manipularea substanțelor toxice se face în nișe numai de către profesori și
laboranți instruiți;
g) respectarea normelor de protecție a muncii și de prevenire a incendiilor
conform legislației în vigoare;
h) închiderea ușilor de intrare a laboratoarelor de chimie se face spre interiorul
acestora;
i) substanțele chimice se păstrează în dulapuri închise sub cheie, iar cele toxice
se păstrează în recipiente inscripționate cu simbolul specific reglementat de pericol
și cu denumirea substanțelor respective;
j) dotarea laboratoarelor de chimie cu instalații de apă și gaze; sistem de detecție
a gazelor;
k) acoperirea meselor de lucru în laboratoarele de chimie cu materiale acido- și
alcalino-rezistente și ușor lavabile;
l) interzicerea depozitării în nișele din laboratoarele de chimie a substanțelor
chimice sau a altor materiale;
m) dotarea laboratoarelor de chimie cu truse de prim ajutor conținând materiale
sanitare și medicamente specifice substanțelor toxice existente în laborator;
n) în laboratoarele de chimie, la orele în care se efectuează experiențe, elevii
poartă obligatoriu echipament de protecție.

Articolul 26
În atelierele școlare se asigură următoarele condiții
a) cubaj de aer de minimum 10 mc pentru un elev, în funcție de specificul
activității;
b) b) temperatură interioară de 18 ° C în sezonul rece în atelierele în care
activitatea necesită efort fizic mediu sau mare, ca de exemplu tâmplărie, lăcătușerie,
prelucrări prin așchiere etc., iar în celelalte, de 20°C;
c) iluminat natural cu raport luminos între suprafața ferestrelor și cea a podelei
de 1/3-1/4;
d) iluminat artificial general de minimum 300 lucși, combinat în funcție de
specificul activității cu iluminatul local;
e) amplasarea de grătare din lemn sau material antiderapant în atelierele cu
paviment de mozaic sau de beton;
f) situarea înălțimii bancului de lucru în atelierele de lăcătușerie la nivelul
cotului îndoit lipit de torace ± 5 cm. În acest scop se montează minimum 3
înălțimi ale menghinei, iar pentru elevii cu statură foarte mică se așază grătare de
lemn sub picioare;
g) montarea de sisteme de ventilație artificială, eficiente în atelierele în care, în
urma activității, apar pulberi, gaze sau vapori;
h) adaptarea dimensiunilor uneltelor de lucru la indicatorii antropometrici ai
elevilor;
i) diferențierea sarcinilor de lucru după sex, indicatori antropometrici
(somatometrici), vârstă, eventuale tulburări ale stării de sănătate a elevilor;
j) asigurarea de vestiare pentru depozitarea hainelor de stradă și a ghiozdanelor
elevilor;
k) interzicerea păstrării în ateliere a hainelor de stradă și a ghiozdanelor elevilor
;l) purtarea obligatorie, în timpul activității, a echipamentului de protecție (halate,
iar în atelierele de prelucrări prin așchiere, ochelari de protecție, bascuri pentru
băieți și basmale pentru fete);
M) existența în atelierele școlare a truselor de prim ajutor, dotate corespunzător;
N) dotarea atelierelor cu chiuvete cu apă caldă și rece pentru spălarea mâinilor,
săpun lichid și prosop de hârtie;
o) interzicerea depozitării în atelierele școlare a altor materiale și unelte de lucru
decât cele care se folosesc curent în activitatea de instruire practică în ziua
respectivă;
p) respectarea întocmai a contraindicațiilor medicale temporare sau definitive,
condiționate de tulburări ale stării de sănătate a elevilor.

Articolul 27
În cadrul activităților specifice, la instruirea practică a elevilor/studenților, atât
conducerile unităților de învățământ preuniversitar și universitar, cât și ale celor în
care se desfășoară instruirea practică răspund de aplicarea tuturor măsurilor de
prevenire a accidentării sau îmbolnăvirii elevilor/studenților.

Articolul 28
Conducerea unităților pentru educarea, instruirea, odihna și recreerea copiilor și
tinerilor organizează activitatea școlară sau extrașcolară a elevilor, astfel încât
între tura de dimineață și cea de după-amiază să existe o pauză de cel puțin o oră
pentru efectuarea curățeniei grupurilor sanitare și a spațiilor de învățământ.

Articolul 29
(1) Mobilierul din școli și licee trebuie să fie ergonomic. Condițiile pe care trebuie
să le îndeplinească un mobilier școlar ca să fie ergonomic sunt:
a) să realizeze un raport corespunzător între dimensiunile lui, nivelul de
dezvoltare fizică și particularitățile morfofuncționale ale elevului;
b) să permită o poziție ergonomică a elevului în timpul activității școlare;
c) să faciliteze schimbările de poziție ale elevului;
d) să nu expună utilizatorii la traumatisme
e) să fie ușor de întreținut.
(2) Principalele caracteristici ale băncii școlare ergonomice sunt:
a) dimensiunile băncii să fie în concordanță cu caracteristicile morfologice ale
elevului, cu nivelul de dezvoltare fizică a acestuia;
b) banca școlară să se adapteze caracteristicilor morfologice ale utilizatorului și
să respecte curburile fiziologice ale coloanei vertebrale; adaptarea să se facă cu
ușurință la fiecare schimbare de utilizator;
c) pupitrul, planul de lucru să fie înclinabil cu ușurință între 0-15 grade pentru
a-l aduce la 30-40 cm de ochi, perpendicular pe direcția privirii;
d) scaunul să fie modulabil și cu o porțiune înclinată în față la 5-7 grade,
permițând așezarea în mai multe moduri, dar și existența mai multor puncte de
sprijin, asigurând poziții variabile ale acestuia;
e) adâncimea totală a băncii trebuie să fie egală cu distanța de la umărul elevului
până la vârful degetelor plus 7 cm;
f) înălțimea scaunului să corespundă cu aproximativ 20% din înălțimea elevului
sau cu lungimea gambei plus 2-3 cm asigurând un sprijin pe toată talpa piciorului;
g) distanța dintre marginea posterioară a pupitrului și marginea anterioară a
scaunului pe verticală să corespundă cu aproximativ 16% din înălțimea elevului.
(3) Fiecare sală de clasă sau de curs se dotează cu bănci cu mărime reglabilă atât
a înălțimii pupitrului, cât și a înălțimii scaunului sau cu trei mărimi de bănci din cele
8 mărimi existente. Așezarea băncilor școlare se face în sistem amfiteatru pentru a
plasa elevii în funcție de nivelul lor de dezvoltare și a evita apariția deformărilor de
coloană vertebrală la elevi și studenți.
(4) Mobilierul școlar va fi ușor reglabil și în conformitate cu caracteristicile
prezentate la art. 8 alin. (1).
(5) Înlocuirea băncilor cu mese și scaune impune o mai strictă supraveghere din
partea cadrelor didactice și medicale. Mesele vor fi bine încheiate, din lemn tare,
nevopsite, ci numai lustruite, fără colțuri în care să se lovească copiii.

Articolul 30
(1) Volumul și greutatea manualelor, ale rechizitelor și ale altor materiale
necesare în procesul de învățământ, transportate zilnic de elevi la școală și de la
școală, trebuie adaptate capacității de efort fizic corespunzătoare vârstei copiilor și
tinerilor.
(2) Elevii din ciclul primar si gimnazial folosesc ghiozdane de spate cu fața
posterioară întărită.
(3) Greutatea conținutului ghiozdanului la toate ciclurile de învățământ nu trebuie
să depășească 10% din greutatea copilului.

Articolul 31
(1) În organizarea centrelor de vacanță se respectă indicațiile medicale cu privire
la regimul climatic favorabil fiecărui copil sau tânăr.
(2) În centrele de vacanță, conform reglementărilor Ministerului Sănătății, sunt
necesare:
a) aviz epidemiologic eliberat cu 24 de ore înaintea plecării în tabără (sau cu 72
de ore, dacă plecarea se face într-o zi de luni sau după sărbători legale) de către
medicul de familie sau medicul de colectivitate;
b) antecedentele vaccinale ale copilului;
c) examenele medicale periodice ale personalului centrului de vacanță și ale
cadrelor didactice însoțitoare.
(3) În centrele de vacanță sunt obligatorii:
a) efectuarea curățeniei generale, dezinfecției mobilierului și a pavimentelor
înainte de începerea activității și în intervalele dintre serii, precum și pregătirea
materială corespunzătoare;
b) repararea și menținerea în bună stare de funcționare a clădirii, mobilierului,
instalațiilor sanitare și electrice, de apă și de canalizare, a echipamentelor și
aparatelor blocului alimentar;
c) dotarea cu inventar moale în cantități suficiente (minimum două schimburi) și
de calitate corespunzătoare, cu tacâmuri și veselă cel puțin egale cu numărul
consumatorilor;
d) asigurarea obligatorie a apei curente reci și calde la blocul alimentar și
grupurile sanitare;
e) efectuarea vidanjării ritmice a foselor septice;
f) asigurarea mijloacelor adecvate de transport auto pentru aprovizionarea
centrului de vacanță;
g) amenajarea și dotarea corespunzătoare a cabinetului medical, a izolatorului;
h) asigurarea asistenței medicale 24 din 24 de ore de cel puțin un cadru mediu
sanitar.

Articolul 32
Pauza necesară efectuării operațiunilor de igienizare în centrele de vacanță între o
serie și alta este de minimum o zi.

Articolul 33Pentru servirea meselor în sălile de grupă din creșe, grădinițe și centre
de zi se respectă următoarele condiții:
a) mâncarea se transportă de la bucătărie în vase acoperite;
b) personalul care aduce mâncarea de la bucătărie trebuie să poarte echipament
de protecție și să aibă examinările medicale periodice specifice personalului din
unitățile de alimentație efectuate conform legislației în vigoare;
c) în unitățile pentru preșcolari se interzice participarea la servitul mesei, la
debarasarea veselei și la spălarea acesteia a personalului de îngrijire care a
participat, în prealabil, la curățenia grupurilor sanitare;
d) se interzice servirea mesei pe măsuțe fără fețe de masă din material textil;
e) fețele de masă se păstrează între orele de servire a meselor în așa fel încât
să se evite orice impurificare sau contaminare;
f) înlocuirea fețelor de masă murdare se face zilnic și ori de câte ori este nevoie;
g) măsuțele pe care se servește mâncarea copiilor se șterg, în prealabil, cu o
soluție dezinfectantă;
h) una dintre măsuțe se folosește exclusiv pentru așezarea vaselor mari;
i) înainte de servirea mesei, copiii se spălă pe mâini sub supravegherea
educatoarelor (la preșcolari), a educatorului puericultor, a asistentelor sau a
infirmierelor (în creșe);
j) supravegherea respectării normelor de igienă la masa copiilor revine
educatoarelor și, după caz, educatorului puericultor, prin sondaj, și personalului
medical al colectivității;
k) după servirea mesei se efectuează operațiunile de curățenie a sălilor de grupă,
cu aerisirea obligatorie a acestora timp de 15-30 de minute, în funcție de sezon și de
tipul sălii de grupă (cu dublă sau triplă funcționalitate);
l) recipientele copiilor, pentru băut apă între mese, sunt individualizate și
confecționate din materiale care în contact cu alimentul respectă legislația în
domeniu și se păstrează în locuri care să evite impurificarea sau contaminarea; nu
se permite intrarea în colectivitate cu băuturi sau alimente din exterior (în
grădinițele, creșele cu program prelungit/săptămânal);
m) se interzice așezarea scaunelor pe măsuțe în timpul efectuării curățeniei sălii
de grupă;
n) montarea paturilor în sălile de grupă folosite și ca dormitoare din
colectivitățile de preșcolari se face numai după terminarea curățeniei după servirea
mesei

.Articolul 34
(1) În unitățile publice sau private pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna
și recreerea copiilor și tinerilor, fără bloc alimentar propriu, se asigură următoarele
condiții:
a) amenajarea unui oficiu pentru primirea hranei și spațiu pentru servirea mesei
cu suprafețe care se pot spăla și dezinfecta cu ușurință;
b) amenajarea unui oficiu pentru spălarea și depozitarea veselei;
c) aducerea tuturor produselor alimentare de la blocul alimentar (bucătărie) al
altei unități de alimentație colectivă sau publică în sistem catering numai cu
mijloace de transport auto autorizate sanitar, care să nu fie folosite în alte scopuri,
în recipiente cu capace etanșe, care să asigure o ermetizare perfectă;
d) montarea în oficii a unui sistem de încălzire pentru menținerea la cald a
mâncărurilor servite; hrana destinată copiilor nu se va reîncălzi;
e) asigurarea spălării veselei și a tacâmurilor obligatoriu cu apă caldă curentă.
Spălarea acestora constă în următoarele operațiuni: curățare mecanică de resturi
alimentare, spălare cu apă caldă cu detergenți, dezinfectanți pentru sectorul
alimentar și clătire cu apă rece;
f) utilizarea mașinilor automate de spălat vase este permisă doar în urma
verificării eficienței prin teste de salubritate atestate de laborator și efectuate de
unitate periodic (semestrial)/la nevoie. Recoltarea se efectuează de reprezentanții
direcției de sănătate publică județene;
g) resturile alimentare vor fi eliminate în saci etanș și depozitate în
pubelă/container închis până la eliminarea zilnică din unitate;
h) depozitarea veselei și a tacâmurilor numai în dulapuri închise;
i) asigurarea veselei și tacâmurilor în număr cel puțin egal cu cel al
consumatorilor care servesc masa. Sunt interzise spălarea veselei între serii și
folosirea acesteia la mai multe serii de consumatori;
j) montarea la nivelul principalelor căi de acces a mijloacelor de protecție
împotriva vectorilor;
k) în cazul în care masa se asigură în sistem de catering și există personal care
asigură servirea acestei mese, este obligatoriu ca acest personal să poarte
echipament de protecție și să efectueze examinările medicale prevăzute de legislația
în vigoare pentru angajații unităților de alimentație colectivă;
l) păstrarea de probe din toate alimentele consumate timp de 48 de ore.
Păstrarea se va face în spații frigorifice;
m) efectuarea la sfârșitul fiecărei săptămâni a curățeniei generale;
n) efectuarea de reparații curente ale încăperilor, anual sau ori de câte ori este
nevoie;
o) asigurarea în sala de mese a unei suprafețe de cel puțin 1,2 mp/elev;
p) se interzice așezarea scaunelor pe măsuțe în timpul efectuării curățeniei de
după servirea mesei.
(2) În cazul în care masa se asigură în regim catering, firma care aprovizionează
unitatea pentru ocrotirea, educarea, odihna și recreerea copiilor și tinerilor trebuie
să dețină autorizație pentru activități de catering și transport alimente, conform
prevederilor legale în vigoare, și să respecte următoarele condiții:
a) meniul săptămânal va fi stabilit în colaborare cu conducerea unităților mai sus
menționate și avizat de medicul acestor unități, numai dacă este conform
reglementărilor în vigoare și afișat la loc vizibil, cu gramajul/porție și cu lista de
alergeni prezenți în alimentele furnizate;
b) porțiile vor fi individualizate și transportate în recipienți de unică folosință
;c) vor fi păstrate probe alimentare (câte o porție) din fiecare aliment servit timp
de 48 de ore în frigiderul unității;
c) este responsabilitatea firmei de catering să asigure efectuarea anchetei
alimentare de către un specialist, în lunile octombrie, februarie și mai, și să prezinte
această anchetă alimentară conducerii unităților pentru ocrotirea, educarea,
instruirea, odihna și recreerea copiilor și tinerilor, cabinetului medical al unităților
respective și organelor de control;
d) meniul zilnic va fi însoțit de o listă a ingredientelor cu gramaj/porție
individuală.

Capitolul III Norme de igienă a procesului instructiv-educativ

Articolul 3
(1) În unitățile de învățământ antepreșcolar și preșcolar se respectă
următoarele perioade dedicate unei sesiuni din categoria activităților de învățare:
a) pentru copii sub 1 an: între 5 și 10 minute/sesiune;
b) pentru copii între 1 și 3 ani: între 10 și 15 minute/sesiune;
c) pentru copii între 3 și 4 ani: între 15 și 20 minute/sesiune;
d) pentru copii între 4 și 6 ani: între 20 și 35 minute/sesiune.
(2) Prin activități de învățare pentru copiii cu vârste de la naștere la 6 ani se
înțelege un ansamblu de acțiuni cu caracter planificat, sistematic, metodic, intensiv,
organizate și conduse de cadrul didactic, în scopul atingerii finalităților prevăzute în
curriculumul specific (activități liber alese, activități pe domenii experiențiale,
activități de dezvoltare personală).
(3) Pentru fiecare grupă de vârstă, activitățile de învățare alternează cu pauze de
10-15 minute între ele.

Articolul 36
Pentru formele de învățământ școlar și universitar, în orarul școlar, numărul zilnic
de ore de activitate nu trebuie să depășească următoarele limite, cu excepția celor
cu pregătire specială în anumite domenii de activitate:
a) pentru învățământul primar:– clasa 0 și I = 3-4 ore pe zi;– de la clasa a
II-a = 4 ore pe zi
;b) pentru învățământul gimnazial: 4-5 ore pe zi;
C) pentru învățământul liceal, profesional: 5-6 ore pe zi;
d) pentru învățământul postliceal și universitar: 6-7 ore pe zi.

Articolul 37
Activitatea de scriere nu se desfășoară la clasa pregătitoare și clasele I-II la prima
oră.

Articolul 38
Orele de educație fizică nu se efectuează în prima oră a turei de după-amiază.

Articolul 39
Orele de desen, mai ales de desen tehnic, se vor efectua în perioadele de timp în
care elevii beneficiază de iluminatul natural.
Articolul 40
(1) Se evită situarea a două ore consecutive ale aceluiași obiect de studiu.
(2) Se evită planificarea unui număr mai mare de două teze pe săptămână, iar
pentru clasele la care sunt prevăzute numai două teze se planifică o teză pe
săptămână.
(3) Tezele și lucrările de control planificate nu se stabilesc în prima și în ultima zi
din săptămâna școlară și nici în două zile școlare consecutive.

Articolul 41
(1) Programul de instruire practică a elevilor din școli profesionale și licee începe
după ora 7,30 și nu depășește ora 19,00.
(2) Durata activității zilnice de instruire practică este de maximum 5-6 ore pentru
cei din învățământul liceal și profesional.
(3) Se interzice efectuarea instruirii practice la locurile de muncă cu noxe
profesionale sau cu condiții de muncă periculoase ori care reclamă poziții vicioase
ale corpului.
(4) Se interzice ca elevii sub 16 ani să facă transporturi manuale într-o activitate
permanentă, care necesită ridicări de greutăți mai mari de 5 kg pentru fete și 10 kg
pentru băieți, pe o distanță care depășește 50 m, cu o diferență de nivel mai mare
de 4 m.
(5) Înălțimea maximă la care elevii pot ridica manual greutăți pe verticală este
0,75 m.
(6) Elevii care își desfășoară activitatea de instruire practică în atelierele școlare
sau în întreprinderi sunt instruiți periodic și ori de câte ori este necesar pentru
cunoașterea și respectarea normelor de protecția muncii și trebuie să aibă
echipament individual de protecție, conform normativelor în vigoare.
(7) La repartizarea pe meserii și locuri de muncă, în cadrul instruirii practice, se
ține seama de starea de sănătate și de posibilitățile de efort ale elevilor la
recomandarea medicului, în conformitate cu criteriile medicale de orientare școlară
și profesională.

Articolul 42
(1) Regimul de activitate și de odihnă în centrele de vacanță trebuie organizat în
funcție de vârsta, sexul, capacitatea fizică și starea de sănătate a copiilor.
(2) Locurile de joacă din exteriorul centrelor de vacanță vor fi notificate și
autorizate sanitar de către specialiști din cadrul direcțiilor de sănătate publică
județene și vor îndeplini următoarele caracteristici:
a) vor fi amplasate la o distanță de minimum 10 metri de arterele de circulație
;b) vor fi împrejmuite și dotate cu sisteme de siguranță care să nu permită
copiilor părăsirea accidentală a spațiului de joc în timpul activităților;
b) vor fi prevăzute cu fântâni cu jet de apă ascendent și coșuri pentru colectarea
reziduurilor solide;
c) vor fi amenajate pe suprafețe care previn accidentarea copiilor (nisip, iarbă sau
alte materiale speciale care amortizează căderile);
d) vor fi dotate cu panouri avertizoare privind vârsta copiilor care au acces și
norme specifice obligatorii privind protecția și sănătatea copiilor;
e) vor fi dotate cu obiecte de joc pe grupe de vârstă ergonomice, care să respecte
prevederile legale în vigoare.
(3) Locurile de joacă din interiorul centrelor de vacanță vor fi notificate și
autorizate sanitar de către specialiști din cadrul direcțiilor de sănătate publică
județene și vor îndeplini următoarele caracteristici:
a) vor fi împrejmuite și dotate cu sisteme de siguranță care să nu permită
copiilor părăsirea accidentală a spațiului de joc în timpul activităților;
b) vor fi prevăzute cu chiuvete și dozatoare de apă cu pahare de unică folosință
și coșuri pentru colectarea reziduurilor solide;
c) vor fi amenajate pe suprafețe care previn accidentarea copiilor (materiale
speciale care amortizează căderile);
d) vor fi dotate cu panouri avertizoare privind vârsta copiilor care au acces și
norme specifice obligatorii privind protecția și sănătatea copiilor;
e) vor fi dotate cu obiecte de joc pe grupe de vârstă ergonomice, autorizate;
f) accesul părinților va fi restricționat;
g) se vor amenaja vestiare și rafturi pentru încălțămintea de exterior.

Articolul 43
Prevederile prezentelor norme se completează cu dispozițiile Legii nr.
123/2008 pentru o alimentație sănătoasă în unitățile de învățământ
preuniversitar, ale Ordinului ministrului sănătății publice nr. 1.563/2008 pentru
aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preșcolarilor și școlarilor și a
principiilor care stau la baza unei alimentații sănătoase pentru copii și adolescenți,
ale Ordinului ministrului sănătății nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de
igienă și a recomandărilor privind mediul de viață al populației, cu modificările și
completările ulterioare, precum și a prevederilor legale pentru asigurarea asistenței
medicale a preșcolarilor, elevilor din unitățile de învățământ preuniversitar și
studenților din instituțiile de învățământ superior pentru menținerea stării de
sănătate a colectivităților și pentru promovarea unui stil de viață sănătos.

Articolul 44
Autoritățile publice locale care au în administrare unitățile publice pentru ocrotirea,
educarea, instruirea, odihna și recreerea copiilor și tinerilor, conducerea unităților
publice pentru ocrotirea, educarea, instruirea, odihna și recreerea copiilor și
tinerilor, furnizorul de servicii și conducerea unităților private pentru ocrotirea,
educarea, instruirea, odihna și recreerea copiilor și tinerilor au obligația să ducă la
îndeplinire prevederile prezentelor norme.
 2. Norme generale de conduită profesională a personalului contractual

CAPITOLUL II

Art. 7. -
(1) Personalul contractual are obligația de a apăra cu loialitate prestigiul autorității
sau instituției publice în care își desfășoară activitatea, precum și de a se abține de la
orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale
acesteia.Jurisprudență
(2) Angajaților contractuali le este interzis:
a) să exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legătură cu activitatea
autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea, cu politicile și
strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu caracter normativ sau
individual;Reviste (1)
b) să facă aprecieri în legătură cu litigiile aflate în curs de soluționare și în care
autoritatea sau instituția publică în care își desfășoară activitatea are calitatea de
parte, dacă nu sunt abilitați în acest sens;
c) să dezvăluie informații care nu au caracter public, în alte condiții decât cele
prevăzute de lege;Jurisprudență
d) să dezvăluie informațiile la care au acces în exercitarea funcției, dacă această
dezvăluire este de natură să atragă avantaje necuvenite ori să prejudicieze imaginea
sau drepturile instituției ori ale unor funcționari publici sau angajați contractuali,
precum și ale persoanelor fizice sau juridice;Jurisprudență
e) să acorde asistență și consultanță persoanelor fizice sau juridice, în vederea
promovării de acțiuni juridice ori de altă natură împotriva statului sau autorității ori
instituției publice în care își desfășoară activitatea.
(3) Prevederile alin. (2) lit. a)-d) se aplică și după încetarea raportului de muncă,
pentru o perioadă de 2 ani, dacă dispozițiile din legi speciale nu prevăd alte termene.
(4) Prevederile prezentului cod de conduită nu pot fi interpretate ca o derogare de la
obligația legală a personalului contractual de a furniza informații de interes public
celor interesați, în condițiile legii.
3. LEGEA nr. 307 din 12 iulie 2006 (*republicată*)privind apărarea împotriva
incendiilor

Capitolul I Dispoziții generale

Articolul 1
(1) Apărarea împotriva incendiilor reprezintă ansamblul integrat de activități
specifice, măsuri și sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar
și de informare publică, planificate, organizate și realizate potrivit prezentei legi, în
scopul prevenirii și reducerii riscurilor de producere a incendiilor și asigurării
intervenției operative pentru limitarea și stingerea incendiilor, în vederea
evacuării, salvării și protecției persoanelor periclitate, protejării bunurilor și
mediului împotriva efectelor situațiilor de urgență determinate de incendii.(2) În
sensul prezentei legi, termenii și expresiile referitoare la situații de urgență, factori
și tipuri de risc, intervenție operativă și evacuare au înțelesul prevăzut în
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de
Management al Situațiilor de Urgență, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 15/2005, cu modificările și completările ulterioare, iar termenii și
expresiile specifice apărării împotriva incendiilor au următorul înțeles:
a) autorizație de securitate la incendiu - actul administrativ emis, în baza legii, de
inspectoratul pentru situații de urgență județean sau al municipiului București,
prin care se certifică, în urma verificărilor în teren și a documentelor privind
realizarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor, îndeplinirea cerinței
esențiale - securitate la incendiu - la construcții, instalații tehnologice și alte
amenajări; autorizația de securitate la incendiu conferă persoanelor fizice sau
juridice, deținătoare ale construcțiilor, instalațiilor și ale altor amenajări, dreptul
de a le edifica, de a le pune în funcțiune și de a le exploata din punctul de vedere al
îndeplinirii cerinței esențiale - securitate la incendiu;
b) aviz de securitate la incendiu - actul emis, în baza legii, de inspectoratul pentru
situații de urgență județean sau al municipiului București, după verificarea de
conformitate cu prevederile reglementărilor tehnice în vigoare a măsurilor de
apărare împotriva incendiilor, adoptate în documentațiile tehnice de proiectare,
pentru îndeplinirea cerinței esențiale - securitate la incendiu - a construcțiilor,
instalațiilor și altor amenajări;
c) incendiu - ardere autoîntreținută, care se desfășoară fără control în timp și
spațiu, care produce pierderi de vieți omenești și/sau pagube materiale și care
necesită o intervenție organizată în scopul întreruperii procesului de ardere;
d) cauză a incendiului - suma factorilor care concură la inițierea incendiului, care
constă, de regulă, în sursa de aprindere, mijlocul care a produs aprinderea, primul
material care s-a aprins, precum și împrejurările determinante care au dus la
izbucnirea acestuia;
e) mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor - sisteme, instalații,
echipamente, utilaje, aparate, dispozitive, accesorii, materiale, produse, substanțe
și autospeciale destinate prevenirii, limitării și stingerii incendiilor;
f) operațiuni de lungă durată - intervențiile pentru stingerea incendiilor și
eliminarea efectelor negative ale acestora cu o durată mai mare de 4 ore;
g) organizare a intervenției în caz de incendiu - ansamblul măsurilor
tehnico-organizatorice necesare stabilirii forțelor, responsabilităților, sarcinilor,
mijloacelor, metodelor și procedeelor ce pot fi utilizate pentru evacuarea și salvarea
persoanelor și animalelor, protecția bunurilor și vecinătăților, precum și pentru
stingerea incendiilor;
h) pericol iminent de incendiu - situația creată de cumularea factorilor care
concură la inițierea incendiului, declanșarea acestuia fiind posibilă în orice
moment;
i) schemă cu riscurile teritoriale - documentul întocmit de inspectoratul pentru
situații de urgență județean sau al municipiului București, care cuprinde tipurile
de riscuri specifice, precum și resursele estimate pentru gestionare;
j) plan de analiză și acoperire a riscurilor - documentul care cuprinde riscurile
potențiale dintr-o unitate administrativ-teritorială, măsurile, acțiunile și resursele
necesare pentru managementul riscurilor respective;
k) prevenirea incendiilor - totalitatea acțiunilor de împiedicare a inițierii și
propagării incendiilor, de asigurare a condițiilor pentru salvarea persoanelor și
bunurilor și de asigurare a securității echipelor de intervenție;
l) raport de intervenție - documentul operativ de informare și analiză statistică în
care se înscriu datele esențiale constatate la locul intervenției privind amploarea
și intensitatea incendiului, cauza probabilă a acestuia, efectele produse,
desfășurarea intervenției, forțele participante și timpii operativi realizați;
m) stingere a incendiilor - totalitatea acțiunilor de limitare și întrerupere a
procesului de ardere prin utilizarea de metode, procedee și mijloace specifice;
n) utilizator - persoana fizică sau juridică ce folosește un bun, cu orice titlu, în
interesul său, al altuia sau în interes public;
o) scenariu de securitate la incendiu - documentul care descrie calitativ evoluția
unui incendiu în timp, identificând evenimentele-cheie care îl caracterizează și îl
diferențiază de alte incendii posibile într-o incintă.

Articolul 2

Apărarea împotriva incendiilor constituie o activitate de interes public, național, cu

caracter permanent, la care sunt obligate să participe, în condițiile prezentei legi,
autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și toate persoanele
fizice și juridice aflate pe teritoriul României.

Articolul 3
(1) Coordonarea, controlul și acordarea asistenței tehnice de specialitate în
domeniul apărării împotriva incendiilor se asigură de Ministerul Afacerilor
Interne*), la nivel central prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, iar
la nivel local prin inspectoratele pentru situații de urgență județene și al
municipiului București.
*) Ministerul Administrației și Internelor a fost reorganizat prin Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în
cadrul administrației publice centrale și pentru modificarea unor acte normative,
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2013, cu modificările și
completările ulterioare, activitatea în domeniul administrației publice fiind
preluată de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, iar domeniul
interne fiind preluat de Ministerul Afacerilor Interne. Potrivit anexei nr. 2 la
Hotărârea Guvernului nr. 416/2007 privind structura organizatorică și efectivele
Ministerului Afacerilor Interne, cu modificările ulterioare, Inspectoratul General
pentru Situații de Urgență este unitate aflată „în subordinea/în coordonarea/în
cadrul Ministerului Afacerilor Interne“.(2) Inspectoratul General pentru Situații de
Urgență, denumit în continuare Inspectoratul General, elaborează strategia
națională de apărare împotriva incendiilor, care se prezintă Guvernului spre
aprobare de către ministrul afacerilor interne*).(3) Inspectoratele pentru situații
de urgență județene și al municipiului București, denumite în continuare
inspectorate, își exercită atribuțiile specifice în zone de competență stabilite prin
hotărâre a Guvernului**).
**) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 1.490/2004 pentru aprobarea
Regulamentului de organizare și funcționare și a organigramei Inspectoratului
General pentru Situații de Urgență, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 884 din 28 septembrie 2004, cu modificările
ulterioare.(4) Managementul situațiilor de urgență determinate de incendii se
asigură prin componentele Sistemului Național de Management al Situațiilor de
Urgență.

Articolul 4
(1) Autoritățile administrației publice locale asigură aplicarea măsurilor privind
activitățile de apărare împotriva incendiilor, cuprinse în planurile de analiză și
acoperire a riscurilor, ce se întocmesc la nivelul localității și județului.(2) Planurile
de analiză și acoperire a riscurilor se actualizează anual.(3) Metodologia de
elaborare și structura-cadru a planului de analiză și acoperire a riscurilor se aprobă
prin ordin al ministrului afacerilor interne*) și se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I***).
***) A se vedea Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 132/2007 pentru
aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză și acoperire a riscurilor
și a Structurii-cadru a Planului de analiză și acoperire a riscurilor, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 1 februarie 2007.(4) Prefecții,
primarul general al municipiului București și primarii asigură, după caz, elaborarea
planurilor de analiză și acoperire a riscurilor la nivelul unităților
administrativ-teritoriale pe care le reprezintă.

Articolul 5

Persoanele fizice și juridice răspund, potrivit legii, de stabilirea și aplicarea

măsurilor de apărare împotriva incendiilor, precum și de consecințele producerii
incendiilor.
Capitolul II Obligații privind apărarea împotriva incendiilor

Secţiunea 1 Obligații generale

Articolul 6
(1) Persoanele fizice și juridice sunt obligate să respecte reglementările tehnice și
dispozițiile de apărare împotriva incendiilor și să nu primejduiască, prin deciziile
și faptele lor, viața, bunurile și mediul.(2) Persoana care observă un incendiu are
obligația să anunțe prin orice mijloc serviciile de urgență, primarul sau poliția și
să ia măsuri, după posibilitățile sale, pentru limitarea și stingerea
incendiului.(3) În cazul în care anunțul de incendiu s-a făcut cu rea-credință,
fără motiv întemeiat, autorul răspunde contravențional sau penal, potrivit legii, și
suportă cheltuielile ocazionate de deplasarea forțelor de intervenție.

Articolul 7
(1) În caz de incendiu, orice persoană trebuie să acorde ajutor, când și cât este
rațional posibil, semenilor aflați în pericol sau în dificultate, din proprie inițiativă
ori la solicitarea victimei, a reprezentanților autorităților administrației publice,
precum și a personalului serviciilor de urgență.(2) În cazul incendiilor produse la
păduri, plantații, culturi agricole, miriști, pășuni și fânețe, persoanele aflate în
apropiere au obligația să intervină imediat cu mijloacele de care dispun, pentru
limitarea și stingerea acestora.

Articolul 8

În cazurile de forță majoră determinate de incendii, persoanele fizice și juridice

care dețin, cu orice titlu, terenuri, construcții, instalații tehnologice sau mijloace de
transport au următoarele obligații:
a) să permită necondiționat accesul serviciilor de urgență și al persoanelor care
acordă ajutor;
b) să permită necondiționat utilizarea apei, a materialelor și a mijloacelor proprii
pentru operațiuni de salvare, de stingere și de limitare a efectelor incendiilor
produse la bunurile proprii ori ale altor persoane;
c) să accepte măsurile stabilite de comandantul intervenției pentru degajarea
terenurilor, demolarea unei construcții sau a unei părți din construcție,
tăierea/dezmembrarea mijloacelor de transport, oprirea temporară a activităților
sau evacuarea din zona periclitată și să acorde sprijin, cu forțe și mijloace proprii,
pentru realizarea acestor măsuri.

Articolul 9

La încheierea oricăror acte de transmitere temporară a dreptului de folosință

asupra bunurilor imobile, precum și a contractelor de antrepriză, părțile sunt
obligate să prevadă expres în actele respective răspunderile ce le revin în ceea ce
privește apărarea împotriva incendiilor.
Articolul 10
(1) Pentru limitarea propagării și stingerea incendiilor, precum și pentru limitarea
și înlăturarea efectelor acestora, Consiliul General al Municipiului București,
consiliile locale ale sectoarelor acestuia, consiliile județene, consiliile locale,
persoanele juridice și asociațiile familiale prevăzute la art. 8 și persoanele fizice
care desfășoară individual activități economice în condițiile Legii nr. 300/2004
privind autorizarea persoanelor fizice și a asociațiilor familiale care desfășoară
activități economice în mod independent, cu modificările și completările
ulterioare****), au obligația să colaboreze între ele, contribuind cu forțe și
mijloace, pe bază de reciprocitate sau pe bază contractuală.
****) Abrogată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind
desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate,
întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și
completări prin Legea nr. 182/2016.(2) Organizarea acțiunilor de colaborare și
procedurile necesare se stabilesc prin convenții încheiate între părți, cu avizul
inspectoratelor.

Articolul 11

Deținătorii și utilizatorii de construcții ori de instalații, echipamente tehnologice

de producție și de transport au obligația să conlucreze cu autoritățile
administrației publice și cu organele de specialitate ale acestora în organizarea,
asigurarea, pregătirea și punerea în aplicare a planurilor de intervenție în caz de
incendiu.

Articolul 12
(1) Autoritățile administrației publice centrale și celelalte organe centrale de
specialitate, Consiliul General al Municipiului București, consiliile locale ale
sectoarelor municipiului București, județene sau locale, instituțiile publice și
operatorii economici au obligația să angajeze cel puțin un cadru tehnic sau
personal de specialitate cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor,
atestați potrivit metodologiei elaborate de Inspectoratul General. Ocupațiile de
cadru tehnic și personal de specialitate cu atribuții în domeniul apărării împotriva
incendiilor sunt definite pe baza standardelor ocupaționale aprobate conform
legislației în vigoare.(2) Consiliile locale și operatorii economici care desfășoară
activități cu risc de incendiu și care au obligația prevăzută la alin. (1) se stabilesc
pe baza criteriilor emise de Inspectoratul General.(3) Numirea și schimbarea din
funcție a cadrului tehnic sau a personalului de specialitate cu atribuții în domeniul
apărării împotriva incendiilor trebuie comunicate de angajator în termen de 48 de
ore de la angajare, după caz, la nivel central Inspectoratului General, iar la nivel local
inspectoratelor.(4) Neîndeplinirea corespunzătoare a atribuțiilor specifice atrage
schimbarea din funcție a cadrului tehnic sau a personalului de specialitate cu
atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor, situație care trebuie
comunicată de angajator în termen de 48 de ore de la angajare, la nivel central
Inspectoratului General, iar la nivel local inspectoratelor, după caz.(5) Persoanele
fizice și asociațiile familiale care desfășoară activități economice autorizate pe
teritoriul României, precum și celelalte entități legal constituite, neprevăzute
la alin. (1), îndeplinesc atribuțiile pe linia apărării împotriva incendiilor în nume
propriu, prin titularul de drept al entității.

Secţiunea a 2-a Obligațiile consiliului local și ale primarului

Articolul 13

Consiliul local are următoarele obligații principale:

a) aprobă planul de analiză și acoperire a riscurilor, pentru unitatea
administrativ-teritorială pe care o reprezintă, stabilește resursele necesare pentru
aplicarea acestuia și îl transmite inspectoratului în raza căruia funcționează;
b) emite hotărâri, în condițiile legii, cu privire la organizarea activității de apărare
împotriva incendiilor în unitatea administrativ-teritorială pe care o reprezintă;
c) instituie reguli și măsuri specifice corelate cu nivelul și natura riscurilor locale;
d) înființează, la propunerea primarului, cu avizul inspectoratului, serviciul
voluntar de urgență și aprobă regulamentul de organizare și funcționare al
acestuia;
e) desemnează șeful serviciului voluntar de urgență, la propunerea primarului, cu
avizul inspectoratului;
f) prevede distinct, potrivit legii, din resursele financiare ale bugetului local, sumele
necesare în vederea organizării, înzestrării, funcționării și îndeplinirii atribuțiilor
legale de către serviciile de urgență voluntare înființate și exercită controlul
folosirii acestora;
g) cuprinde anual în bugetul propriu sumele necesare pentru asigurarea bunurilor
din dotarea serviciilor de urgență voluntare, pentru cazurile de avarie, distrugere
sau pentru alte evenimente, precum și pentru asigurarea de persoane și
răspundere civilă a personalului cu atribuții pe linie de intervenție, pentru cazurile
de invaliditate sau de deces, produse prin accidente, catastrofe ori alte asemenea
evenimente intervenite în timpul și din cauza îndeplinirii atribuțiilor specifice;
h) asigură includerea, în planurile de organizare, de dezvoltare urbanistică și de
amenajare a teritoriului, a căilor de acces pentru intervenții, a lucrărilor pentru
realizarea sistemelor de anunțare, alarmare, precum și de alimentare cu apă în caz
de incendiu;
i) analizează, semestrial și ori de câte ori este nevoie, capacitatea de apărare
împotriva incendiilor a unității administrativ-teritoriale pe care o reprezintă și
informează inspectoratul cu privire la măsurile stabilite pentru optimizarea acesteia;
j) asigură imobile și spații amenajate corespunzător pentru funcționarea
serviciului de urgență voluntar, precum și mijloacele de comunicații necesare;
k) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege pentru apărarea împotriva
incendiilor.
Articolul 14

Primarul are următoarele obligații principale:

a) asigură elaborarea planului de analiză și acoperire a riscurilor și aplicarea
acestuia;
b) asigură respectarea criteriilor de performanță pentru constituirea serviciului de
urgență voluntar și elaborarea regulamentului de organizare și funcționare al
acestuia;
c) coordonează organizarea permanentă a intervenției în caz de incendiu la
nivelul unității administrativ-teritoriale, asigură participarea la intervenție a
serviciului voluntar de urgență cu mijloacele din dotare și conducerea intervenției,
până la stingerea incendiului ori până la sosirea forțelor inspectoratului;
d) asigură controlul respectării măsurilor de apărare împotriva incendiilor pe
timpul adunărilor sau al manifestărilor publice;
e) asigură controlul respectării măsurilor de apărare împotriva incendiilor la
construcțiile și instalațiile tehnologice aparținând domeniului public și privat al
unității administrativ-teritoriale, precum și la instituțiile publice;
f) dispune verificarea îndeplinirii măsurilor stabilite prin avizele, autorizațiile și
acordurile pe care le emite;
g) asigură realizarea și menținerea în stare de funcționare a căilor de acces, a
sistemelor de anunțare, alarmare, precum și de alimentare cu apă în caz de
incendiu;
h) organizează și execută, prin serviciul de urgență voluntar, controlul respectării
regulilor de apărare împotriva incendiilor la gospodăriile cetățenești; informează
populația cu privire la modul de comportare și de intervenție în caz de incendiu;
i) asigură încadrarea serviciului de urgență voluntar cu personal atestat în
condițiile legii, precum și pregătirea profesională și antrenarea acestuia;
j) asigură condițiile pentru participarea la concursuri a serviciilor de urgență
voluntare și a cercurilor de elevi Prietenii pompierilor;
k) asigură dotarea serviciilor de urgență voluntare, potrivit normelor, cu mijloace
tehnice pentru apărare împotriva incendiilor și echipamente de protecție specifice,
carburanți, lubrifianți și alte mijloace necesare susținerii operațiunilor de
intervenție, inclusiv hrana și antidotul pentru participanții la intervențiile de lungă
durată;
l) informează de îndată, prin orice mijloc, inspectoratul despre izbucnirea și
stingerea, cu forțe și mijloace proprii, a oricărui incendiu pe raza unității
administrativ-teritoriale, iar în termen de 3 zile lucrătoare completează și trimite
acestuia raportul de intervenție;
m) analizează anual dotarea cu mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor
și asigură completarea acesteia, conform normelor în vigoare;
n) comunică de îndată inspectoratului scoaterea și repunerea din/în funcțiune a
oricărei autospeciale de intervenție, precum și, în scris, dotarea cu autospeciale de
intervenție noi;
o) asigură, prin mijloacele avute la dispoziție, desfășurarea activităților de
informare și educație antiincendiu a populației;
p) analizează și soluționează petițiile cetățenilor în problema apărării
împotriva incendiilor;
q) îndeplinește orice alte obligații prevăzute de lege pentru apărarea împotriva
incendiilor a comunității locale.

Secţiunea a 3-a Obligațiile consiliului județean și ale Consiliului General al

Municipiului București

Articolul 15

Consiliul județean/Consiliul General al Municipiului București are următoarele

obligații principale:
a) aprobă planul de analiză și acoperire a riscurilor aferent județului sau
municipiului București, după caz, și stabilește resursele necesare pentru aplicarea
acestuia;
b) instituie reguli și dispoziții de apărare împotriva incendiilor pentru domeniul
public și privat al unității administrativ-teritoriale;
c) analizează anual capacitatea de apărare împotriva incendiilor și hotărăște
măsuri de optimizare a acesteia;
d) asigură, pe baza programelor de dezvoltare, cuprinderea în planurile de
amenajare a teritoriului a sistemelor de alimentare cu apă, precum și a căilor de
acces pentru intervenție în caz de incendiu;
e) prevede și aprobă în bugetul propriu fondurile necesare pentru realizarea
acțiunilor și măsurilor de apărare împotriva incendiilor;
f) hotărăște, în condițiile legii, înființarea unor centre de formare și evaluare a
personalului din serviciile voluntare de urgență, cu acordul Inspectoratului General;
g) sprijină organizatoric, material și financiar organizarea și desfășurarea
concursurilor serviciilor de urgență și cercurilor de elevi Prietenii pompierilor;
h) îndeplinește orice alte obligații prevăzute de lege.

Secţiunea a 4-a Obligațiile prefectului

Articolul 16

Prefectul are următoarele obligații principale:

a) coordonează activitățile de apărare împotriva incendiilor din responsabilitatea
autorităților centrale din teritoriu, conform legii;
b) aprobă schema cu riscurile teritoriale din unitatea administrativ-teritorială,
întocmită de inspectorat;
c) instituie, în condițiile legii, măsuri obligatorii în domeniul apărării împotriva
incendiilor;
d) analizează rapoartele întocmite de organele de specialitate și dispune măsuri
pentru respectarea legalității în domeniu;
e) îndeplinește orice alte obligații prevăzute de lege în domeniul apărării
împotriva incendiilor.
Secţiunea a 5-a Obligațiile autorităților administrației publice centrale

Articolul 17
(1) Ministerul Afacerilor Interne*) își exercită atribuțiile în domeniul apărării
împotriva incendiilor prin Inspectoratul General și inspectorate.
*) A se vedea nota anterioară prevăzută la art. 3 alin. (1).(2) Inspectoratul General
elaborează strategii, norme, reglementări tehnice și dispoziții generale privind
apărarea împotriva incendiilor, obligatorii pe întregul teritoriu al României, care se
aprobă prin ordin al ministrului afacerilor interne*) și se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I**).
**) A se vedea Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 166/2010 pentru
aprobarea Dispozițiilor generale privind apărarea împotriva incendiilor la
construcții și instalațiile aferente, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr. 559 din 9 august 2010.(3) Cheltuielile curente și de capital aferente activității
serviciilor de urgență profesionale se asigură din bugetul de stat, prin bugetul
Ministerului Afacerilor Interne*), precum și din alte surse prevăzute de lege.

Articolul 18

Ministerele și celelalte organe ale administrației publice centrale au următoarele

obligații principale:
a) elaborează, pe baza strategiei naționale de apărare împotriva incendiilor,
strategii sectoriale privind apărarea împotriva incendiilor în domeniul lor de
competență și asigură aplicarea acestora;
b) emit/modifică, cu avizul Inspectoratului General, norme și reglementări tehnice
de apărare împotriva incendiilor, specifice domeniului lor de activitate;
c) îndrumă, controlează și analizează respectarea normelor și reglementărilor
tehnice;
d) stabilesc, pe baza metodologiei elaborate de Inspectoratul General, metode și
proceduri pentru identificarea, evaluarea și controlul riscurilor de incendiu, specifice
domeniului de competență;
e) organizează și gestionează baze de date privind, în principal, riscurile de
incendiu, caracteristicile substanțelor și materialelor utilizate în domeniu,
metodele adecvate de intervenție și protecție, mijloacele existente, cadrele
tehnice și evenimentele specifice;
f) stabilesc, împreună cu Inspectoratul General, în domeniul lor de competență,
temele și activitățile practic-aplicative și de educație privind apărarea împotriva
incendiilor, care se includ în programele pentru toate formele de învățământ, în
planurile activităților extrașcolare, precum și în programele de formare continuă
a adulților;
g) îndeplinesc orice alte atribuții prevăzute de lege privind apărarea împotriva
incendiilor.

Secţiunea a 6-a Obligațiile administratorului, conducătorului instituției,

utilizatorului și salariatului
Articolul 19

Administratorul sau conducătorul instituției, după caz, are următoarele obligații

principale:
a) să stabilească, prin dispoziții scrise, responsabilitățile și modul de organizare
pentru apărarea împotriva incendiilor în unitatea sa, să le actualizeze ori de câte
ori apar modificări și să le aducă la cunoștință salariaților, utilizatorilor și oricăror
persoane interesate;
b) să asigure identificarea, evaluarea și implementarea măsurilor de apărare
împotriva incendiilor conform criteriilor stabilite;
c) să solicite și să obțină avizele și autorizațiile de securitate la incendiu,
prevăzute de lege, și să asigure respectarea condițiilor care au stat la baza
eliberării acestora;
d) să permită, în condițiile legii, executarea controalelor și a inspecțiilor de
prevenire împotriva incendiilor, să prezinte documentele și informațiile solicitate
și să nu îngreuneze sau să obstrucționeze în niciun fel efectuarea acestora;
e) să permită alimentarea cu apă a autospecialelor de intervenție în situații de
urgență;
f) să întocmească, să actualizeze permanent și să transmită inspectoratului lista
cu substanțele periculoase, clasificate potrivit legii, utilizate în activitatea sa sub
orice formă, cu mențiuni privind: proprietățile fizico-chimice, codurile de
identificare, riscurile pe care le prezintă pentru sănătate și mediu, mijloacele de
protecție recomandate, metodele de intervenție și prim ajutor, substanțele pentru
stingere, neutralizare sau decontaminare;
g) să elaboreze instrucțiunile de apărare împotriva incendiilor și să stabilească
atribuțiile ce revin salariaților la locurile de muncă;
h) să verifice dacă salariații cunosc și respectă instrucțiunile necesare privind
măsurile de apărare împotriva incendiilor și să verifice respectarea acestor măsuri
semnalate corespunzător prin indicatoare de avertizare de către persoanele din
exterior care au acces în unitatea sa;
i) să asigure constituirea, conform art. 12 alin. (2), cu avizul inspectoratului, a
serviciului de urgență privat, precum și funcționarea acestuia conform
reglementărilor în vigoare ori să încheie contract cu un alt serviciu de urgență
voluntar sau privat, capabil să intervină operativ și eficace pentru stingerea
incendiilor;
j) să solicite și să obțină avizele de înființare și pentru sectoarele de
competență ale serviciului privat pentru situații de urgență și să asigure
respectarea condițiilor care au stat la baza eliberării acestora;
k) să asigure întocmirea și actualizarea planurilor de intervenție și condițiile
pentru aplicarea acestora în orice moment;
l) să permită, la solicitare, accesul forțelor inspectoratului în unitatea sa în scop
de recunoaștere, instruire sau de antrenament și să participe la exercițiile și
aplicațiile tactice de intervenție organizate de acesta;
m) să asigure utilizarea, verificarea, întreținerea și repararea mijloacelor de
apărare împotriva incendiilor cu personal atestat, conform instrucțiunilor furnizate
de proiectant;
n) să asigure pregătirea și antrenarea serviciului de urgență privat pentru
intervenție;
o) să asigure și să pună în mod gratuit la dispoziție forțelor chemate în ajutor
mijloacele tehnice pentru apărare împotriva incendiilor și echipamentele de
protecție specifice riscurilor care decurg din existența și funcționarea unității sale,
precum și antidotul și medicamentele pentru acordarea primului ajutor;
p) să stabilească și să transmită către transportatorii, distribuitorii și utilizatorii
produselor sale regulile și măsurile de apărare împotriva incendiilor, specifice
acestora, corelate cu riscurile la utilizarea, manipularea, transportul și depozitarea
produselor respective;
q) să informeze de îndată, prin orice mijloc, inspectoratul despre izbucnirea și
stingerea cu forțe și mijloace proprii a oricărui incendiu, iar în termen de 3 zile
lucrătoare să completeze și să trimită acestuia raportul de intervenție;
r) să utilizeze în unitatea sa numai mijloace tehnice de apărare împotriva
incendiilor, certificate conform legii;
s) să îndeplinească orice alte atribuții prevăzute de lege privind apărarea
împotriva incendiilor.

Articolul 20

Persoanele fizice, asociațiile familiale sau persoanele juridice care dețin părți din
același imobil trebuie să colaboreze pentru îndeplinirea obligațiilor ce le revin din
prezenta lege, în vederea asigurării măsurilor de apărare împotriva incendiilor
pentru întregul imobil.

Articolul 21

Utilizatorul are următoarele obligații principale:

a) să cunoască și să respecte măsurile de apărare împotriva incendiilor, stabilite
de administrator, conducătorul instituției, proprietar, producător sau importator,
după caz;
b) să întrețină și să folosească, în scopul pentru care au fost realizate, dotările
pentru apărarea împotriva incendiilor, puse la dispoziție de administrator,
conducătorul instituției, proprietar, producător sau importator;
c) să respecte normele de apărare împotriva incendiilor, specifice activităților pe
care le organizează sau le desfășoară;
d) să aducă la cunoștința administratorului, conducătorului instituției sau
proprietarului, după caz, orice defecțiune tehnică ori altă situație care constituie
pericol de incendiu.

Articolul 22

Fiecare salariat are, la locul de muncă, următoarele obligații principale:

a) să respecte regulile și măsurile de apărare împotriva incendiilor, aduse la
cunoștință, sub orice formă, de administrator sau de conducătorul instituției,
după caz;
b) să utilizeze substanțele periculoase, instalațiile, utilajele, mașinile, aparatura și
echipamentele, potrivit instrucțiunilor tehnice, precum și celor date de
administrator sau de conducătorul instituției, după caz;
c) să nu efectueze manevre nepermise sau modificări neautorizate ale sistemelor și
instalațiilor de apărare împotriva incendiilor;
d) să comunice, imediat după constatare, conducătorului locului de muncă orice
încălcare a normelor de apărare împotriva incendiilor sau a oricărei situații
stabilite de acesta ca fiind un pericol de incendiu, precum și orice defecțiune
sesizată la sistemele și instalațiile de apărare împotriva incendiilor;
e) să coopereze cu salariații desemnați de administrator, după caz, respectiv cu
cadrul tehnic specializat, care are atribuții în domeniul apărării împotriva
incendiilor, în vederea realizării măsurilor de apărare împotriva incendiilor;
f) să acționeze, în conformitate cu procedurile stabilite la locul de muncă, în
cazul apariției oricărui pericol iminent de incendiu;
g) să furnizeze persoanelor abilitate toate datele și informațiile de care are
cunoștință, referitoare la producerea incendiilor.

Secţiunea a 7-a Obligațiile proiectanților și executanților

Articolul 23

Proiectanții de construcții și amenajări, de echipamente, utilaje și instalații sunt

obligați:
a) să elaboreze scenarii de securitate la incendiu pentru categoriile de construcții,
instalații și amenajări stabilite pe baza criteriilor emise de Inspectoratul General și
să evalueze riscurile de incendiu, pe baza metodologiei emise de Inspectoratul
General și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I*);
*) A se vedea Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 129/2016 pentru aprobarea
Normelor metodologice privind avizarea și autorizarea de securitate la incendiu și
protecție civilă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 675 din 1
septembrie 2016.
b) să cuprindă în documentațiile pe care le întocmesc măsurile de apărare
împotriva incendiilor, specifice naturii riscurilor pe care le conțin obiectele
proiectate;
c) să prevadă în documentațiile tehnice de proiectare, potrivit reglementărilor
specifice, mijloacele tehnice pentru apărarea împotriva incendiilor și
echipamentele de protecție specifice;
d) să includă în proiecte și să predea beneficiarilor schemele și instrucțiunile de
funcționare a mijloacelor de apărare împotriva incendiilor pe care le-au prevăzut
în documentații, precum și regulile necesare de verificare și întreținere în
exploatare a acestora, întocmite de producători;
e) să asigure asistența tehnică necesară realizării măsurilor de apărare împotriva
incendiilor, cuprinse în documentații, până la punerea în funcțiune.
Articolul 24

Executanții lucrărilor de construcții și de montaj de echipamente și instalații sunt

obligați:
a) să realizeze integral și la timp măsurile de apărare împotriva incendiilor,
cuprinse în proiecte, cu respectarea prevederilor legale aplicabile acestora;
b) să asigure luarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor pe timpul
executării lucrărilor, precum și la organizările de șantier;
c) să asigure funcționarea mijloacelor de apărare împotriva incendiilor prevăzute
în documentațiile de execuție la parametrii proiectați, înainte de punerea în
funcțiune.

Articolul 25

Proiectanților și executanților le sunt aplicabile, după caz, și dispozițiile prevăzute

la art. 19-22.

Secţiunea a 8-a Obligațiile cadrelor tehnice/personalului de specialitate cu

atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor

Articolul 26
(1) Cadrele tehnice/personalul de specialitate cu atribuții în domeniul apărării
împotriva incendiilor, desemnate/desemnat la nivelul autorităților administrației
publice centrale, ministerelor și celorlalte organe centrale de specialitate, au/are
următoarele obligații principale:
a) elaborează programele de optimizare a capacității de apărare împotriva
incendiilor în domeniul de activitate al autorității respective;
b) fac/face propuneri de reglementări tehnice și organizatorice a activității de
apărare împotriva incendiilor în domeniul specific;
c) controlează modul de aplicare a prevederilor legale pentru apărarea împotriva
incendiilor, în cadrul instituției publice care i-a desemnat;
d) elaborează și supun/supune spre analiză ministrului de resort sau
conducătorului instituției, după caz, raportul anual de evaluare a nivelului de
apărare împotriva incendiilor din domeniul de activitate;
e) analizează anual respectarea încadrării în criteriile de constituire a serviciilor
de urgență private din instituțiile și unitățile subordonate, dotarea cu mijloace de
apărare împotriva incendiilor și fac/face propuneri de optimizare a acestora;
f) elaborează și înaintează spre aprobare programe de informare și educație
specifică.(2) Formarea și evaluarea cadrelor tehnice/personalului de specialitate cu
atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor se realizează de unitățile
abilitate în condițiile legii, iar certificarea competenței profesionale se realizează
de Centrul Național pentru Securitate la Incendiu și Protecție Civilă autorizat la
Centrul Național de Formare Profesională a Adulților.

Articolul 27
(1) Cadrele tehnice/personalul de specialitate cu atribuții în domeniul apărării
împotriva incendiilor, din cadrul Consiliului General al Municipiului București,
consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București, consiliilor județene și locale,
instituțiilor și operatorilor economici au/are următoarele obligații principale:
a) participă la elaborarea și aplicarea concepției de apărare împotriva incendiilor
la nivelul unității administrativ-teritoriale, instituției sau operatorului economic;
b) controlează aplicarea normelor de apărare împotriva incendiilor în domeniul
specific;
c) propun/propune includerea în bugetele proprii a fondurilor necesare organizării
activității de apărare împotriva incendiilor, dotării cu mijloace tehnice pentru
apărarea împotriva incendiilor și echipamente de protecție specifice;
d) îndrumă și controlează activitatea de apărare împotriva incendiilor și
analizează respectarea încadrării în criteriile de constituire a serviciilor de urgență
voluntare sau private, după caz, în unitățile și instituțiile din care fac/face parte;
e) prezintă conducerii, semestrial sau ori de câte ori situația impune, raportul de
evaluare a capacității de apărare împotriva incendiilor;
f) răspund/răspunde de pregătirea serviciului de urgență voluntar sau privat,
după caz, precum și de participarea acestuia la concursurile profesionale;
g) acordă sprijin și asistență tehnică de specialitate centrelor operative pentru
situații de urgență în îndeplinirea atribuțiilor.(2) Formarea, evaluarea și
certificarea competenței profesionale a cadrelor tehnice/personalului cu atribuții
în domeniul apărării împotriva incendiilor, prevăzute la alin. (1), se realizează în
centre de formare și evaluare abilitate prin lege, pe baza standardelor ocupaționale
recunoscute la nivel național.

Capitolul III Exercitarea autorității de stat în domeniul apărării împotriva

incendiilor

Articolul 28
(1) Exercitarea autorității de stat în domeniul apărării împotriva incendiilor se
realizează prin activități de reglementare, autorizare, avizare, atestare,
recunoaștere, desemnare, supraveghere a pieței, control, organizarea stingerii
incendiilor și tragerea la răspundere juridică a persoanelor vinovate.(2) Controlul
de stat în domeniul apărării împotriva incendiilor se exercită, la nivel central, prin
inspecția de prevenire și alte compartimente și unități din structura sau
subordinea Inspectoratului General, respectiv, la nivel local, prin inspecțiile de
prevenire din cadrul inspectoratelor, în scopul aplicării unitare a prevederilor legale
pe întregul teritoriu al României, potrivit competențelor.

Articolul 29
(1) În toate fazele de cercetare, proiectare, execuție și pe întreaga lor durată de
existență, construcțiile și amenajările de orice tip, echipamentele, utilajele și
instalațiile tehnologice se supun unei examinări sistematice și calificate pentru
identificarea, evaluarea și controlul riscurilor de incendiu, în condițiile prevăzute
de reglementările specifice.(2) Obligația executării activităților prevăzute la alin.
(1) revine persoanelor care concură la proiectarea, realizarea, exploatarea,
întreținerea, repararea, postutilizarea construcțiilor, echipamentelor și a
instalațiilor tehnologice, potrivit legii.(3) Criteriile privind obligația identificării,
evaluării și implementării măsurilor de apărare împotriva incendiilor se
elaborează de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și se aprobă
prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.

Articolul 30
(1) Începerea lucrărilor de execuție la construcții și amenajări noi, de modificare
a celor existente și/sau schimbarea destinației acestora, precum și punerea lor în
funcțiune se fac numai după obținerea avizului sau autorizației de securitate la
incendiu, după caz.(2) Obligația solicitării și obținerii avizelor și/sau a
autorizațiilor prevăzute la alin. (1) revine persoanei fizice ori juridice care
finanțează și realizează investiții noi sau intervenții la construcțiile existente ori,
după caz, beneficiarului investiției.(3) Avizele și autorizațiile prevăzute la alin.
(1) se eliberează de inspectorate, în termen de cel mult 30 de zile de la depunerea
cererii, în condițiile prevăzute de normele metodologice de avizare și autorizare
privind securitatea la incendiu.(4) Categoriile de construcții și amenajări care se
supun avizării și/sau autorizării privind securitatea la incendiu se aprobă prin
hotărâre a Guvernului*).
*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 571/2016 pentru aprobarea categoriilor de
construcții și amenajări care se supun avizării și/sau autorizării privind securitatea
la incendiu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 16
august 2016.(5) Prin excepție de la prevederile alin. (1), pentru construcțiile și
amenajările din categoriile prevăzute la alin. (4), care au fost puse în funcțiune
fără obținerea autorizației de securitate la incendiu, persoanele prevăzute la alin.
(2) au obligația obținerii respectivului act administrativ până la data de 31
decembrie 2016**).
**) Data de 31 decembrie 2016 a fost prorogată succesiv, la data de 30 iunie 2017,
prin Ordonanța Guvernului nr. 17/2016 pentru prorogarea termenului prevăzut la
art. 30 alin. (4^1) din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, și
la data de 30 septembrie 2017, prin Legea nr. 146/2017 privind aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 17/2016 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.
30 alin. (4^1) din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva
incendiilor.(6) Până la obținerea autorizației de securitate la incendiu
conform alin. (5), răspunderea exclusivă în ceea ce privește funcționarea
construcțiilor și amenajărilor din punctul de vedere al asigurării cerinței de
securitate la incendiu revine beneficiarilor investițiilor.(7) Excepția prevăzută
la alin. (5) nu se aplică în situațiile în care se constată încălcarea gravă a
cerinței de securitate la incendiu care impune oprirea funcționării ori utilizării
construcțiilor sau amenajărilor, potrivit criteriilor stabilite prin hotărâre a
Guvernului, cazuri care constituie contravenții potrivit legii.(8) Până la obținerea
autorizației de securitate la incendiu conform alin. (5), beneficiarii investițiilor care
vizează construcții publice au obligația să realizeze și să amplaseze panouri de
înștiințare în dreptul intrărilor în spațiile respective, cu următorul conținut,
tipărit cu litere de tipar cu dimensiuni de minimum 2,5 cm, de culoare roșie, pe
fundal alb: „Acest spațiu funcționează fără autorizația de securitate la
incendiu.“(9) Obligația prevăzută la alin. (8) vizează categoriile de construcții,
cuprinse în hotărârea de Guvern prevăzută la alin. (4), cu următoarele destinații
și funcțiuni:
a) clădiri ori spații amenajate în clădiri cu destinația de comerț - baruri, cluburi,
discoteci, restaurante, centre comerciale, magazine, supermagazine și
hipermagazine;
b) clădiri ori spații amenajate în clădiri cu destinația de cultură - teatre,
cinematografe, săli polivalente, săli de spectacole sau altele asemenea, destinate
sau deschise participării publicului;
c) clădiri ori spații amenajate în clădiri cu destinația de turism - hoteluri, moteluri,
hosteluri, vile turistice, cabane turistice, pensiuni, apartamente și camere de
închiriat în regim hotelier.(10) Nerespectarea cerințelor care au stat la baza
emiterii avizului sau autorizației de securitate la incendiu, prevăzute în normele
metodologice de avizare și autorizare privind securitatea la incendiu, atrage
sancționarea conform legii și pierderea valabilității avizului sau autorizației de
securitate la incendiu.(11) Litigiile generate de emiterea și pierderea valabilității
avizului sau autorizației de securitate la incendiu se soluționează potrivit Legii
contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările
ulterioare.(12) În situația în care se constată pierderea valabilității avizului de
securitate la incendiu ori lucrările de construcții au început fără acest document,
inspectoratele pentru situații de urgență informează autoritatea care a emis
autorizația de construire, respectiv structurile competente ale Inspectoratului de
Stat în Construcții, pentru a dispune măsurile prevăzute de lege.(13) Pierderea
valabilității autorizației de securitate la incendiu și încălcarea gravă a cerinței
securitate la incendiu care impune oprirea funcționării ori utilizării construcțiilor
sau amenajărilor se comunică la registrul comerțului, prefectului și instituțiilor
publice interesate, în cel mult 48 de ore.(14) Normele metodologice de avizare și
autorizare privind securitatea la incendiu se elaborează de Inspectoratul General, se
aprobă de ministrul afacerilor interne*) și se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I**).
*) A se vedea nota precizată la art. 3 alin. (1).
**) A se vedea nota de subsol corespunzătoare asteriscului de la art. 23 lit. a).

Articolul 31
(1) La recepția la terminarea lucrărilor de construcții aferente clădirilor civile cu
săli aglomerate, înalte, foarte înalte, din categoria de importanță excepțională
sau deosebită, de producție și/sau depozitare cu suprafețe desfășurate de peste
5.000 mp și risc mare sau foarte mare de incendiu, centrelor comerciale cu
suprafața desfășurată de peste 2.500 mp, parcajelor cu mai mult de 100 de locuri
de parcare pentru autoturisme, clădirilor de turism având capacitatea mai mare de
50 de locuri de cazare, spitalelor, căminelor pentru copii și bătrâni sau altor clădiri
destinate persoanelor ce nu se pot evacua singure, investitorii sunt obligați să
solicite în scris și să includă în comisia de recepție, în calitate de membru, o
persoană desemnată de inspecțiile de prevenire din cadrul
inspectoratelor.(2) Procesul-verbal de recepție va consemna realizarea măsurilor
de securitate la incendiu prevăzute în documentația de execuție fără de care
recepția nu este acceptată.(3) Obligația prevăzută la art. 30 alin. (2) privind
autorizația de securitate la incendiu trebuie îndeplinită după admiterea recepției
la terminarea lucrărilor și remedierea tuturor neconformităților.

Capitolul IV Serviciile de urgență voluntare și private

Secţiunea 1 Dispoziții comune

Articolul 32
(1) Serviciile de urgență sunt profesioniste sau voluntare, publice ori
private.(2) Serviciile de urgență profesioniste funcționează în subordinea
Inspectoratului General, potrivit reglementărilor specifice.(3) Consiliile locale au
obligația să constituie servicii de urgență voluntare, iar operatorii economici și
instituțiile, care desfășoară activități cu risc de incendiu, servicii de urgență
private, potrivit legii.(4) În domeniul apărării împotriva incendiilor pot funcționa
și servicii de urgență private constituite ca societăți.

Secţiunea a 2-a Constituirea și atribuțiile serviciilor de urgență voluntare sau

private

Articolul 33
(1) Serviciile de urgență voluntare/private sunt structuri specializate, altele decât
cele aparținând serviciilor de urgență profesioniste, organizate cu personal angajat
și/sau voluntar, în scopul apărării vieții, avutului public și/sau a celui privat
împotriva incendiilor și a altor calamități, în sectoarele de competență stabilite
cu avizul inspectoratelor.(2) Serviciile de urgență voluntare/private au în structură
compartiment sau specialiști pentru prevenire, formații de intervenție și, după caz,
dispecerate, ateliere de reparații și de întreținere.(3) Constituirea, încadrarea și
dotarea serviciilor de urgență voluntare/private se realizează pe baza criteriilor de
performanță elaborate de Inspectoratul General și aprobate prin ordin al
ministrului afacerilor interne*).
*) A se vedea nota precizată la art. 3 alin. (1).(4) Organizarea și funcționarea
serviciilor de urgență voluntare/private se stabilesc prin regulamente aprobate,
după caz, de consiliile locale sau conducerile operatorilor economici și instituțiilor
care le-au constituit, cu respectarea criteriilor de performanță.(5) Înființarea,
extinderea sau restrângerea activității, precum și desființarea unui serviciu de
urgență voluntar/privat se fac numai cu avizul inspectoratului.(6) Nerespectarea
criteriilor de performanță de către serviciile de urgență private implică anularea
avizelor de înființare/pentru sectoare de competență, ca sancțiune
contravențională complementară.(7) Situațiile care implică anularea avizelor,
conform alin. (6), sunt stabilite prin criteriile de performanță prevăzute la alin. (3).

Articolul 34

Serviciile de urgență voluntare/private au următoarele atribuții principale:

a) desfășoară activități de informare și instruire privind cunoașterea și
respectarea regulilor și a măsurilor de apărare împotriva incendiilor;
b) verifică modul de aplicare a normelor, reglementărilor tehnice și dispozițiilor
care privesc apărarea împotriva incendiilor, în domeniul de competență;
c) asigură intervenția pentru stingerea incendiilor, salvarea, acordarea primului
ajutor și protecția persoanelor, a animalelor și a bunurilor periclitate de incendii
sau în alte situații de urgență.

Articolul 35
(1) Formarea, evaluarea și certificarea competenței profesionale a personalului
serviciilor de urgență voluntare sau private se realizează de centre de formare și
evaluare abilitate prin lege, avizate de Inspectoratul General.(2) Statutul
personalului din serviciile de urgență voluntare se stabilește prin hotărâre a
Guvernului*).
*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 1.579/2005 pentru aprobarea Statutului
personalului voluntar din serviciile de urgență voluntare, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 19 din 10 ianuarie 2006, cu modificările și
completările ulterioare.

Articolul 36
(1) Finanțarea cheltuielilor curente și de capital aferente activității serviciilor de
urgență voluntare se asigură din bugetele locale.(2) Finanțarea cheltuielilor
curente și de capital aferente activității serviciilor de urgență private se asigură de
operatorii economici și instituțiile care le-au constituit.

Articolul 37
(1) Pe baza hotărârii consiliului local și în condițiile prevăzute de lege, serviciul de
urgență voluntar poate presta, contra cost, către orice persoană fizică sau juridică,
fără a afecta îndeplinirea atribuțiilor, unele servicii cum sunt:
a) supravegherea măsurilor de apărare împotriva incendiilor la târguri, expoziții,
manifestări cultural-sportive, activități de filmare și altele asemenea;
b) transport de apă, evacuarea apei din subsolurile clădirilor sau din fântâni;
c) limitarea, colectarea sau îndepărtarea unor produse poluante;
d) efectuarea de lucrări la înălțime;
e) transport de apă.(2) Costurile pentru prestările de servicii efectuate sunt
stabilite prin hotărâre a consiliului local, iar sumele încasate se constituie ca
venituri ale bugetului local.

Secţiunea a 3-a Drepturi, indemnizații și despăgubiri ce se acordă personalului

serviciilor de urgență voluntare sau private

Articolul 38

În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, personalul serviciilor de urgență voluntare

sau private are următoarele drepturi:
a) să solicite de la persoanele fizice și juridice date, informații și documente
necesare îndeplinirii atribuțiilor legale privind apărarea împotriva incendiilor;
b) să stabilească restricții ori să interzică, potrivit competenței prevăzute în
regulamentul de organizare și funcționare a serviciului, utilizarea focului deschis și
efectuarea unor lucrări cu substanțe inflamabile, pentru a preveni producerea de
incendii ori explozii;
c) să propună persoanelor în drept oprirea funcționării sau demolarea
construcției incendiate, precum și a celor vecine ori a unei părți din acestea, în
scopul limitării propagării incendiilor;
d) să utilizeze, în funcție de necesitate, apa, indiferent de sursa din care provine,
pentru intervenții la incendii;
e) să se deplaseze cu autospecialele din dotare la locul intervenției, pe drumuri
care nu sunt deschise circulației publice ori pe alte terenuri, dacă cerințele de
operativitate și de lucru impun aceasta;
f) să oprească ori să limiteze traficul public în zona desfășurării operațiunilor de
intervenție;
g) să intre în locuința persoanelor fizice, la solicitarea sau cu consimțământul
acestora, în condițiile prevăzute de lege; în cazul când se impune înlăturarea
unui pericol iminent de incendiu asupra vieții, integrității fizice a persoanelor sau
bunurilor acestora, consimțământul nu este necesar.

Articolul 39
(1) Personalul angajat al serviciilor de urgență voluntare/private se încadrează în
condiții de muncă similare personalului serviciilor de urgență
profesioniste.(2) Personalul serviciilor de urgență voluntare/private are obligația
să poarte uniformă, echipament de protecție și însemne distinctive, ale căror
descriere, condiții de acordare și folosire se stabilesc prin regulament elaborat de
Ministerul Afacerilor Interne**), aprobat prin hotărâre a Guvernului și publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I***).
**) A se vedea observația de la art. 3 alin. (1).
***) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 160/2007 pentru aprobarea
Regulamentului privind portul, descrierea, condițiile de acordare și folosire a
uniformei, echipamentului de protecție și însemnelor distinctive ale personalului
serviciilor pentru situații de urgență voluntare/private, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 142 din 27 februarie 2007.(3) Consiliul local,
administratorul sau conducătorul instituției asigură gratuit personalului serviciilor
de urgență voluntare/private uniforma și echipamentul de protecție adecvate
misiunilor pe care le îndeplinește, iar în cazul în care pe timpul intervenției i s-au
degradat îmbrăcămintea ori alte bunuri personale, îl despăgubește în mod
corespunzător.

Articolul 40
(1) Pe timpul intervenției, personalului serviciilor de urgență voluntare/private i se
asigură antidot adecvat naturii mediului de lucru.(2) În cazul operațiunilor de
lungă durată, personalului serviciilor de urgență voluntare/private i se asigură
hrana, gratuit, în echivalentul a cel puțin 2.000 de calorii.(3) Obligația asigurării
drepturilor prevăzute la alin. (1) și (2) revine consiliului local, administratorului
sau conducătorului instituției, după caz.
Articolul 41
(1) Personalul serviciilor de urgență voluntare are dreptul la indemnizații pentru
timpul efectiv de lucru la intervenții și la celelalte activități prevăzute în
programul serviciului.(2) Cuantumul orar al indemnizației prevăzute la alin. (1) se
stabilește și se acordă de consiliul local, diferențiat pe categorii de funcții.

Articolul 42
(1) Pe timpul cât se află la cursuri de pregătire și concursuri profesionale,
organizate în afara localității în care funcționează serviciul, personalul serviciilor
de urgență voluntare beneficiază de toate drepturile de deplasare, cazare și de
diurnă ca și personalul serviciilor de urgență profesioniste, care se acordă de
consiliul local.(2) Personalul serviciilor de urgență voluntare, salariați ai altor
instituții publice sau operatori economici, își păstrează drepturile de salariu la
locul de muncă pentru perioada cât participă la intervenții, cursuri de pregătire ori
concursuri profesionale.

Articolul 43

Persoanele juridice care organizează servicii de urgență voluntare/private au

obligația să asigure personalul, angajat sau voluntar, la o societate de asigurări
pentru caz de boală profesională, accident ori deces produs în timpul sau din cauza
îndeplinirii atribuțiilor ce îi revin pe timpul intervențiilor, concursurilor
profesionale, antrenamentelor ori altor misiuni specifice.

Capitolul V Răspunderea juridică

Articolul 44
(1) Încălcarea dispozițiilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară,
contravențională, materială, civilă sau penală, după caz.(2) Continuarea
activității, după ce s-a dispus de către organele de control oprirea funcționării ori
utilizării construcțiilor sau amenajărilor, constituie infracțiunea de exercitare fără
drept a unei profesii sau activități și se pedepsește potrivit art. 348 din Codul penal.

Articolul 45

Constituie contravenții următoarele fapte și se sancționează după cum

urmează:I. cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei:
a) nerespectarea de către primar, administrator sau conducătorul instituției a
obligațiilor de informare a inspectoratului despre izbucnirea și stingerea, cu forțe
și mijloace proprii, a unui incendiu și de transmitere a raportului de intervenție;
b) neasigurarea și nepunerea în mod gratuit la dispoziția forțelor chemate în
ajutor, de către administrator sau conducătorul instituției, a mijloacelor tehnice
pentru apărare împotriva incendiilor și a echipamentelor de protecție specifice
riscurilor care decurg din existența și funcționarea unității, precum și a antidotului
și medicamentelor pentru acordarea primului ajutor;
c) neconsemnarea de către persoanele fizice și juridice în actele de transmitere
temporară a dreptului de folosință, precum și de antrepriză a răspunderilor ce le
revin în ceea ce privește apărarea împotriva incendiilor;
d) necooperarea persoanelor fizice sau juridice care dețin părți din același imobil
în vederea asigurării măsurilor de apărare împotriva incendiilor;II. cu amendă de
la 1.001 lei la 2.500 lei:
a) neanunțarea, prin orice mijloc, a serviciilor de urgență, a primarului sau a
poliției de către persoana care observă un incendiu și, după caz, neluarea
măsurilor, după posibilitățile sale, pentru limitarea și stingerea incendiului;
b) neangajarea de către autoritățile administrației publice centrale și celelalte
organe centrale de specialitate, Consiliul General al Municipiului București, consiliile
locale ale sectoarelor municipiului București, consiliile județene sau locale,
instituțiile publice și operatorii economici care desfășoară activități cu risc de
incendiu, prevăzuți la art. 12 alin. (2), a cel puțin un cadru tehnic sau personal de
specialitate cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor;
c) nerespectarea de către primar, administrator sau conducătorul instituției a
obligațiilor de încadrare a serviciului de urgență voluntar sau privat cu personal
atestat în condițiile legii, de pregătire profesională și antrenare a acestuia pentru
intervenție;
d) nerespectarea de către primar a obligațiilor ce îi revin în conformitate cu
prevederile art. 14 lit. j), k) și m)-o);
e) nerespectarea de către salariați a obligațiilor ce le revin potrivit
prevederilor art. 22 lit. a), b), e) și f);
f) nerespectarea de către cadrele tehnice/personalul de specialitate cu atribuții în
domeniul apărării împotriva incendiilor a obligațiilor pe care le au potrivit
prevederilor art. 26 alin. (1) lit. b), e), f) și ale art. 27 alin. (1) lit. c)-e);
g) nerespectarea de către utilizator a obligațiilor stabilite la art. 21 lit. d);III. cu
amendă de la 2.501 lei la 5.000 lei:
a) inacțiunea persoanelor fizice și juridice aflate în apropierea incendiilor produse
la păduri, plantații, culturi agricole, miriști, pășuni și fânețe și care nu intervin
imediat cu mijloacele de care dispun pentru limitarea și stingerea acestora;
b) neîndeplinirea de către Consiliul General al Municipiului București, consiliile
locale ale sectoarelor municipiului București, consiliile județene, consiliile locale și
persoanele juridice prevăzute la art. 8 a obligației de organizare a colaborării prin
convenții încheiate între părți;
c) nerespectarea de către primar a obligațiilor ce îi revin în conformitate cu
prevederile art. 14 lit. b), d)-f) și h);
d) neîndeplinirea de către ministere și celelalte organe ale administrației publice
centrale de specialitate a obligațiilor pe care le au potrivit prevederilor art. 18 lit.
c)-e);
e) neîndeplinirea de către administrator sau conducătorul instituției a obligațiilor
pe care le are în conformitate cu prevederile art. 19 lit. g), k), l) și m);
f) necunoașterea și nerespectarea de către utilizator a măsurilor de apărare
împotriva incendiilor, stabilite de administrator, proprietar, producător sau
importator, după caz;
g) neîndeplinirea de către salariați a obligațiilor pe care le au potrivit
dispozițiilor art. 22 lit. c), d) și g);
h) neîndeplinirea de către proiectanți a obligațiilor ce le revin în conformitate cu
prevederile art. 23 lit. d) și e);
i) nerespectarea de către executanții lucrărilor de construcții și de montaj de
echipamente și instalații a dispozițiilor art. 24 lit. b) și c);
j) neîndeplinirea de către cadrele tehnice/personalul de specialitate cu atribuții în
domeniul apărării împotriva incendiilor a obligațiilor pe care le au potrivit
prevederilor art. 26 alin. (1) lit. a) și c) și ale art. 27 alin. (1) lit. b) și f);
k) nerespectarea obligației de realizare și amplasare a panourilor de înștiințare
de către beneficiarii investițiilor în construcții și amenajări, conform
prevederilor art. 30 alin. (8);IV. cu amendă de la 5.001 lei la 10.000 lei:
a) neîndeplinirea de către persoanele fizice și juridice a obligațiilor ce le revin în
situații de forță majoră determinate de incendii, prevăzute la art. 8;
b) neîndeplinirea de către primar a obligațiilor pe care le are potrivit
dispozițiilor art. 14 lit. a),c) și g);
c) neîndeplinirea de către ministere și celelalte organe ale administrației publice
centrale de specialitate a obligațiilor ce le revin în conformitate cu prevederile art.
18 lit. b) și f);
d) neîndeplinirea de către administrator a obligațiilor pe care le are în
conformitate cu prevederile art. 19 lit. a), b), d)-f), i), j), p) și r);
e) nerespectarea de către persoanele fizice și juridice utilizatoare a
prevederilor art. 21 lit. b) și c);
f) neîndeplinirea de către proiectanți a obligațiilor ce le revin potrivit
prevederilor art. 23 lit. a)-c);
g) nerealizarea de către executanții lucrărilor de construcții și de montaj de
echipamente și instalații, integral și la timp, a măsurilor de apărare împotriva
incendiilor, cuprinse în proiecte, cu respectarea condițiilor de calitate prevăzute de
lege;
h) nesolicitarea și neincluderea în comisia de recepție, la terminarea lucrărilor de
construcții, a unei persoane desemnate de inspecțiile de prevenire din cadrul
inspectoratelor pentru construcțiile menționate la art. 31 alin. (1);
i) nesolicitarea și neobținerea de către persoanele fizice ori juridice care
finanțează și realizează investiții noi sau intervenții la construcțiile existente ori,
după caz, de către beneficiarul investiției a avizelor și/sau autorizațiilor prevăzute
de prezenta lege;
j) neelaborarea de către ministere și celelalte organe ale administrației publice
centrale de specialitate a strategiilor sectoriale privind apărarea împotriva
incendiilor în domeniul lor de competență și neasigurarea aplicării acestora;
k) efectuarea de lucrări de proiectare, montare, verificare, întreținere, reparare a
sistemelor și instalațiilor de protecție împotriva incendiilor, de verificare,
întreținere, reparare a mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor și de
lucrări de ignifugare și termoprotecție de către persoane fizice și juridice
neautorizate;
l) emiterea de rapoarte de încercări la foc de către laboratoare neautorizate
conform legii;
m) utilizarea și comercializarea de mijloace tehnice de apărare împotriva
incendiilor, necertificate conform legii;V. cu amendă de la 20.000 lei la 50.000 lei:
a) începerea lucrărilor de execuție la construcții și amenajări noi, de modificare a
celor existente și/sau schimbarea destinației acestora, fără obținerea avizului de
securitate la incendiu;
b) punerea în funcțiune a construcțiilor și amenajărilor noi ori a celor existente la
care s-au executat lucrări de modificare și/sau s-a schimbat destinația acestora,
fără obținerea autorizației de securitate la incendiu;
c) nerespectarea cerințelor care au stat la baza emiterii avizului sau autorizației de
securitate la incendiu ce impun pierderea valabilității acestora;
d) nerespectarea de către serviciile de urgență private, constituite ca societăți
reglementate de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, a criteriilor de performanță care au stat la baza emiterii
avizelor de înființare și pentru sectorul de competență;
e) funcționarea serviciilor de urgență private după anularea avizului de înființare
și/sau avizului pentru sectorul de competență;VI. cu amendă de la 30.000 lei la
100.000 lei și oprirea funcționării ori utilizării construcțiilor sau amenajărilor, ca
sancțiune contravențională complementară, pentru încălcarea gravă a cerinței
de securitate la incendiu în ceea ce privește periclitarea vieții ocupanților și
forțelor de intervenție, neasigurarea stabilității elementelor portante, respectiv a
limitării propagării focului și fumului în interiorul edificiului și la vecinătăți,
potrivit criteriilor stabilite prin hotărâre a Guvernului*).
*) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 915/2015 privind stabilirea criteriilor pentru
oprirea funcționării ori utilizării construcțiilor sau amenajărilor determinate de
încălcarea gravă a cerinței de securitate la incendiu în ceea ce privește
periclitarea vieții ocupanților și forțelor de intervenție, neasigurarea stabilității
elementelor portante, respectiv a limitării propagării focului și fumului în interiorul
edificiului și la vecinătăți, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
824 din 4 noiembrie 2015.

Articolul 46
(1) Sancțiunile contravenționale se aplică persoanelor fizice sau juridice, după
caz.(2) Contravenientul poate achita jumătate din minimul amenzii prevăzute în
prezenta lege, pe loc, numai pentru contravențiile sancționate cu amendă al cărei
cuantum este de până la 2.500 lei, respectiv în termen de cel mult 48 de ore de la
data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia,
pentru toate categoriile de contravenții.(3) Contravențiile la normele de prevenire
și stingere a incendiilor și sancțiunile contravenționale se stabilesc prin hotărâre a
Guvernului**).
**) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 537/2007 privind stabilirea și sancționarea
contravențiilor la normele de prevenire și stingere a incendiilor, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 12 iunie 2007.

Articolul 47
(1) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 45 se
fac de către personalul prevăzut la art. 28 alin. (2).(2) Pe durata de oprire a
funcționării ori utilizării construcțiilor sau amenajărilor potrivit art. 45 pct. VI,
acestora li se aplică/ridică sigiliul de către personalul prevăzut la art. 28 alin.
(2).(3) Primarii constată și sancționează contravențiile prevăzute la art. 45 pct. I
lit. b), pct. III lit. a) și e) și pct. IV lit. a).(4) Prin derogare de la dispozițiile art.
32 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu
modificările și completările ulterioare, plângerea împotriva procesului-verbal de
constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii nu suspendă executarea
sancțiunii contravenționale complementare aplicate potrivit art. 45 pct. VI.(5) În
măsura în care prezenta lege nu dispune altfel, contravențiilor prevăzute la art.
45 le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu
modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările
ulterioare.

Articolul 48
(1) Aplicarea sigiliului la construcțiile sau amenajările operatorului economic în
punctul de lucru vizează aplicarea acestuia doar pe căile de acces destinate
clienților și în situația în care operatorul economic are sediul/punctul de lucru și
domiciliul în aceeași locație cu privire la care se efectuează aplicarea
sigiliului.(2) Concomitent cu aplicarea sigiliului la construcțiile sau amenajările
operatorului economic în punctul de lucru, personalul prevăzut la art. 28 alin.
(2) afișează la loc vizibil un anunț referitor la oprirea funcționării ori utilizării
construcțiilor sau amenajărilor operatorului economic.(3) Anunțul prevăzut
la alin. (2) se afișează din interiorul construcțiilor sau amenajărilor operatorului
economic în punctul de lucru pe geamurile tuturor ușilor de acces destinate intrării
clienților sau pe geamul ferestrelor, după caz, în așa fel încât să fie vizibil din
exterior.(4) Anunțul prevăzut la alin. (2) se tipărește cu litere de tipar de
minimum 10 cm și are următorul conținut:
Oprirea funcționării ori utilizării construcțiilor sau amenajărilor de către
Inspectoratul pentru Situații de Urgență pentru încălcarea gravă a cerinței de
securitate la incendiu în ceea ce privește periclitarea vieții ocupanților și forțelor
de intervenție, neasigurarea stabilității elementelor portante, respectiv a limitării
propagării focului și fumului în interiorul edificiului și la vecinătăți.(5) În
momentul aplicării/ridicării sigiliului la construcțiile sau amenajările operatorului
economic în punctul de lucru personalul prevăzut la art. 28 alin. (2) încheie un
proces-verbal de aplicare/ridicare a sigiliului.(6) Dacă aplicarea sigiliului la
construcțiile sau amenajările operatorului economic în punctul de lucru nu poate fi
realizată la data constatării faptei, personalul prevăzut la art. 28 alin. (2) încheie
un proces-verbal în care se descriu fapta și împrejurările care nu au permis
aplicarea sigiliului.(7) Ridicarea sigiliului la construcțiile sau amenajările
operatorului economic în punctul de lucru poate avea loc în oricare dintre
următoarele situații:
a) împlinirea termenului pentru care a fost dispusă oprirea funcționării ori
utilizării construcțiilor sau amenajărilor construcțiilor ori amenajărilor operatorului
economic în punctul de lucru;
b) în baza unei hotărâri judecătorești executorii;
c) schimbarea proprietarului sau utilizatorului spațiului în care se află
construcțiile sau amenajările operatorului economic în punctul de lucru, în
condițiile în care se schimbă destinația construcției sau profilul de activitate;
d) lucrări de reparații urgente sau necesare realizării cerinței de securitate la
incendiu în incinta construcțiilor sau amenajărilor operatorului economic în
punctul de lucru;
e) obținerea autorizației de securitate la incendiu.(8) În cazurile prevăzute
la alin. (7) lit. b)-e) contravenientul are obligația de a solicita, în scris, instituției
în care își desfășoară activitatea personalul prevăzut la art. 28 alin. (2) care a
aplicat sigiliul la construcțiile sau amenajările operatorului economic în punctul de
lucru ridicarea sigiliului, atașând totodată înscrisuri doveditoare.(9) Ridicarea
sigiliului se realizează în maximum 5 zile de la primirea solicitării.(10) În cazul
prevăzut la alin. (7) lit. d) termenul pentru care a fost dispusă perioada de ridicare
a sigiliului nu poate depăși timpul necesar realizării lucrărilor în cauză. După
realizarea scopului pentru care a fost solicitată ridicarea sigiliului, la construcțiile
sau amenajările operatorului economic în punctul de lucru se aplică sigiliul până la
obținerea autorizației de securitate la incendiu.(11) Operatorul economic poate
face solicitarea prevăzută la alin. (7) lit. c) o singură dată pe toată perioada pentru
care a fost dispusă măsura opririi funcționării ori utilizării construcțiilor sau
amenajărilor în punctul de lucru.

Capitolul VI Dispoziții finale

Articolul 49
(1) Organizarea, conducerea, îndrumarea și controlul activității de apărare
împotriva incendiilor în unitățile structurilor de apărare și securitate națională se
realizează potrivit prevederilor prezentei legi, pe baza normelor aprobate de
conducătorii structurilor respective, cu avizul Inspectoratului General.(2) La
unitățile din structurile prevăzute la alin. (1) Inspectoratul General și
inspectoratele exercită controlul asupra modului de aplicare a prevederilor legale
privind apărarea împotriva incendiilor, numai la solicitarea comandanților sau a
șefilor acestora.(3) La sediile Parlamentului, Administrației Prezidențiale,
Guvernului, precum și la alte obiective de importanță deosebită aflate în
administrarea autorităților publice centrale se pot constitui, prin hotărâre a
Guvernului, subunități profesioniste speciale de intervenție; instituțiile
menționate asigură gratuit imobilele, spațiile și utilitățile necesare în vederea
funcționării și desfășurării activităților subunităților.

Articolul 50
(1) Intervenția pentru stingerea incendiilor și salvarea persoanelor în subteran, la
operatorii economici care produc, stochează sau utilizează substanțe toxice care
prin contact ori inhalare pot cauza moartea personalului, la centralele nucleare, la
navele aflate în porturi și în apele teritoriale române, la infrastructura de metrou,
pe calea ferată, aeroporturi, platforme maritime de foraj și extracție se asigură:
a) imediat, de operatorii economici care administrează sectorul respectiv, pentru
punerea în siguranță provizorie a instalațiilor speciale, de alimentare a fluxului
tehnologic și, în cazul existenței serviciilor private pentru situații de urgență,
pentru limitarea și înlăturarea efectelor situației de urgență;
b) de serviciile profesioniste pentru situații de urgență, pentru limitarea și
înlăturarea efectelor situației de urgență, care preiau în coordonare
operațională toate forțele și mijloacele, la momentul sosirii la locul
intervenției.(2) La infrastructura de metrou, intervenția pentru stingerea
incendiilor și salvarea persoanelor se realizează potrivit unei proceduri aprobate de
către Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Transporturilor.(3) Intervenția
pentru stingerea incendiilor și salvarea persoanelor în exploatări miniere subterane
și în mediul subteran speologic se asigură numai de echipe specializate ale
operatorilor economici care administrează sectorul respectiv, cu asistența tehnică a
Inspectoratului General.

Articolul 51
(1) Laboratoarele de încercări la foc se autorizează în condițiile
legii.(2) Regulamentul de autorizare a laboratoarelor de încercări la foc se
elaborează de Inspectoratul General, se aprobă prin ordin al ministrului afacerilor
interne*) și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I**).
*) A se vedea nota de la art. 3 alin. (1).
**) A se vedea Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 3/2017 pentru aprobarea
Regulamentului de autorizare a laboratoarelor de încercări la foc, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 87 din 31 ianuarie 2017.

Articolul 52
(1) Mijloacele tehnice pentru apărarea împotriva incendiilor și echipamentelor de
protecție specifice se introduc pe piață și se utilizează conform legii.(2) În
domeniul nereglementat de Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformității
produselor, republicată***), introducerea pe piață a produselor prevăzute la alin.
(1) se face pe baza evaluării conformității față de reglementările elaborate de
Inspectoratul General.
***) Abrogată prin Ordonanța Guvernului nr. 20/2010 privind stabilirea unor
măsuri pentru aplicarea unitară a legislației Uniunii Europene care armonizează
condițiile de comercializare a produselor, aprobată cu modificări prin Legea nr.
50/2015.(3) Metodologia de certificare a conformității produselor prevăzute
la alin. (2) se elaborează de Inspectoratul General, se aprobă prin ordin al
ministrului afacerilor interne*) și se publică în Monitorul Oficial al României,
Partea I****).
*) A se vedea nota precizată la art. 3 alin. (1).
****) A se vedea Ordinul ministrului internelor și reformei administrative nr.
88/2012 privind aprobarea Metodologiei de certificare a conformității în vederea
introducerii pe piață a mijloacelor tehnice pentru apărarea împotriva incendiilor,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 239 din 9 aprilie 2012.

Articolul 53
(1) Proiectarea, executarea, verificarea, întreținerea și repararea sistemelor și
instalațiilor de apărare împotriva incendiilor, efectuarea lucrărilor de
termoprotecție și ignifugare, de verificare, întreținere și reparare a
autospecialelor și a altor mijloace tehnice destinate apărării împotriva incendiilor
se efectuează de către persoane fizice și juridice atestate.
*) A se vedea nota precizată la art. 3 alin. (1).(2) Atestarea persoanelor prevăzute
la alin. (1) se face pe baza metodologiei elaborate de Inspectoratul General,
aprobată de ministrul afacerilor interne*) și publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I*****).
*****) A se vedea Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 87/2010
pentru aprobarea Metodologiei de autorizare a persoanelor care efectuează lucrări
în domeniul apărării împotriva incendiilor, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 238 din 14 aprilie 2010, cu modificările și completările
ulterioare.

Articolul 54

În localitatea unde funcționează servicii de urgență profesioniste, consiliul local nu

are obligația constituirii serviciilor de urgență voluntare.

Articolul 55

Personalul serviciilor de urgență nu răspunde de pagubele inerente procesului de

intervenție.

Articolul 56
(1) Personalul serviciilor de urgență profesioniste care a îndeplinit o perioadă de
minimum 10 ani atribuții privind apărarea împotriva incendiilor, căruia i-au
încetat raporturile de serviciu, la cerere sau din motive care nu-i sunt imputabile
acestuia, poate primi, la cerere, brevetul de Pompier specialist, diferențiat pe
categorii de personal.(2) Modul de eliberare și drepturile conferite prin acest
brevet vor fi stabilite prin regulament aprobat prin ordin al ministrului afacerilor
interne******).
******) A se vedea Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 164/2007
pentru aprobarea Regulamentului de acordare a brevetului de pompier specialist
personalului serviciilor de urgență profesioniste căruia i-au încetat raporturile de
serviciu, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 9 martie
2007.

Articolul 57
(1) Anual se organizează concursuri profesionale ale serviciilor de urgență și
cercurilor de elevi Prietenii pompierilor.(2) Concursurile profesionale ale serviciilor
de urgență se desfășoară pe baza regulamentului elaborat de Inspectoratul
General, aprobat prin ordin al ministrului afacerilor interne*), care se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea I**).
*) A se vedea nota de la art. 3 alin. (1).
**) A se vedea Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 236/2012 pentru
aprobarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursurilor
profesionale ale serviciilor voluntare și private pentru situații de urgență, publicat
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 695 din 10 octombrie
2012.(3) Concursurile profesionale ale cercurilor de elevi Prietenii pompierilor se
desfășoară pe baza regulamentului elaborat de Inspectoratul General, în
colaborare cu autoritatea națională pentru reglementarea activităților de
învățământ, aprobat prin ordin al acestei autorități și publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I***).
***) A se vedea Ordinul ministrului educației naționale nr. 3.825/2013 privind
aprobarea regulamentelor concursurilor naționale „Prietenii pompierilor“ și „Cu
viața mea apăr viața“, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376
din 26 iunie 2013.

Articolul 58
(1) Actele normative de aplicare, subsecvente prezentei legi, se elaborează de
autoritățile responsabile în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a
acesteia****).
****) Legea nr. 307/2006 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 633 din 21 iulie 2006.(2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă
Ordonanța Guvernului nr. 60/1997 privind apărarea împotriva incendiilor,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 30 august 1997,
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 212/1997, cu modificările și
completările ulterioare, precum și orice alte dispoziții contrare.
NOTĂ:
Reproducem mai jos articolul unic din Legea nr. 146/2017 privind aprobarea
Ordonanței Guvernului nr. 17/2016 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.
30 alin. (4^1) din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor:

ARTICOL UNIC
(1) Termenul pentru obținerea autorizației de securitate la incendiu prevăzut la art.
30 alin. (4^1) din Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 21 iulie 2006, cu
modificările și completările ulterioare, se prorogă până la data de 30 septembrie
2017.(2) Beneficiarii care depun până la data de 30 septembrie 2017 documentația
pentru obținerea autorizației de securitate la incendiu sau au proiecte în avizare
pentru finanțare sunt exceptați de la aplicarea amenzilor, dacă termenul de
conformare nu depășește 31 decembrie 2017.
4. LEGE Nr. 319 din 14 iulie 2006 Legea securităţii şi sănătăţii în munca

Capitolul IV

Obligațiile lucrătorilor

Articolul 22

Fiecare lucrator trebuie să își desfășoare activitatea, în conformitate cu

pregătirea și instruirea sa, precum și cu instrucțiunile primite din partea
angajatorului, astfel încât sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire
profesională atât propria persoana, cat și alte persoane care pot fi afectate de
acțiunile sau omisiunile sale în timpul procesului de muncă.

Articolul 23
(1) În mod deosebit, în scopul realizării obiectivelor prevăzute la art. 22,
lucrătorii au următoarele obligații:
a) sa utilizeze corect mașinile, aparatura, uneltele, substanțele periculoase,
echipamentele de transport și alte mijloace de producție;
b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protecție acordat și, după
utilizare, sa îl înapoieze sau sa îl pună la locul destinat pentru păstrare;
c) sa nu procedeze la scoaterea din funcțiune, la modificarea, schimbarea sau
înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale mașinilor,
aparaturii, uneltelor, instalațiilor tehnice și clădirilor, și sa utilizeze corect aceste
dispozitive;
d) sa comunice imediat angajatorului și/sau lucrătorilor desemnați orice situație
de muncă despre care au motive întemeiate sa o considere un pericol pentru
securitatea și sănătatea lucrătorilor, precum și orice deficiența a sistemelor de
protecție;
e) sa aducă la cunoștința conducătorului locului de muncă și/sau angajatorului
accidentele suferite de propria persoana;
f) sa coopereze cu angajatorul și/sau cu lucrătorii desemnați, atât timp cat este
necesar, pentru a face posibila realizarea oricăror măsuri sau cerințe dispuse de
către inspectorii de muncă și inspectorii sanitari, pentru protecția sănătății și
securității lucrătorilor;
g) sa coopereze, atât timp cat este necesar, cu angajatorul și/sau cu lucrătorii
desemnați, pentru a permite angajatorului să se asigure ca mediul de muncă și
condițiile de lucru sunt sigure și fără riscuri pentru securitate și sănătate, în
domeniul sau de activitate;
h) să își însușească și să respecte prevederile legislației din domeniul
securității și sănătății în munca și măsurile de aplicare a acestora;
i) sa dea relațiile solicitate de către inspectorii de muncă și inspectorii
sanitari.(2) Obligațiile prevăzute la alin. (1) se aplică, după caz, și celorlalți
participanți la procesul de muncă, potrivit activităților pe care aceștia le
desfășoară.

Capitolul V

Supravegherea sănătății

Articolul 24

Măsurile prin care se asigura supravegherea corespunzătoare a sănătății

lucrătorilor în funcție de riscurile privind securitatea și sănătatea în munca se
stabilesc potrivit reglementărilor legale.

Articolul 25
(1) Măsurile prevăzute la art. 24 vor fi stabilite astfel încât fiecare lucrator să
poată beneficia de supravegherea sănătății la intervale
regulate.(2) Supravegherea sănătății lucrătorilor este asigurata prin medicii de
medicina a muncii.

Capitolul VI

Comunicarea, cercetarea, înregistrarea și raportarea evenimentelor

Secţiunea 1 Evenimente

Articolul 26

Orice eveniment, asa cum este definit la art. 5 lit. f), va fi comunicat de îndată
angajatorului, de către conducătorul locului de muncă sau de orice altă persoană
care are cunoștința despre producerea acestuia.

Articolul 27
(1) Angajatorul are obligația sa comunice evenimentele, de îndată, după cum
urmează:
a) inspectoratelor teritoriale de muncă, toate eveni-mentele asa cum sunt definite
la art. 5 lit. f);
b) asiguratorului, potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de
muncă și boli profesionale, cu modificările și completările ulterioare, evenimentele
urmate de incapacitate temporară de muncă, invaliditate sau deces, la confirmarea
acestora;
c) organelor de urmărire penală, după caz.(2) Orice medic, inclusiv medicul de
medicina a muncii aflat într-o relație contractuală cu angajatorul, conform
prevederilor legale, va semnala obligatoriu suspiciunea de boala profesională sau
legată de profesiune, depistata cu prilejul prestațiilor medicale.(3) Semnalarea
prevăzută la alin. (2) se efectuează către autoritatea de sănătate publică
teritorială sau a municipiului București, de îndată, la constatarea cazului.
Articolul 28

În cazul accidentelor de circulație produse pe drumurile publice, în care printre

victime sunt și persoane aflate în îndeplinirea unor sarcini de serviciu, organele de
poliție rutieră competente vor trimite instituțiilor și/sau persoanelor fizice/juridice
prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. a) și b), în termen de 5 zile de la data solicitării,
un exemplar al procesului-verbal de cercetare la fata locului.

Articolul 29
(1) Cercetarea evenimentelor este obligatorie și se efectuează după cum urmează:
a) de către angajator, în cazul evenimentelor care au produs incapacitate
temporară de muncă;
b) de către inspectoratele teritoriale de muncă, în cazul evenimentelor care au
produs invaliditate evidenta sau confirmată, deces, accidente colective, incidente
periculoase, în cazul evenimentelor care au produs incapacitate temporară de
muncă lucrătorilor la angajatorii persoane fizice, precum și în situațiile cu
persoane date dispărute;
c) de către Inspecția Muncii, în cazul accidentelor colective, generate de unele
evenimente deosebite, precum avariile sau exploziile;
d) de către autoritățile de sănătate publică teritoriale, respectiv a municipiului
București, în cazul suspiciunilor de boala profesională și a bolilor legate de
profesiune.(2) Rezultatul cercetării evenimentului se va consemna într-un
proces-verbal.(3) În caz de deces al persoanei accidentate ca urmare a unui
eveniment, instituția medico-legală competența este obligată sa înainteze
inspectoratului teritorial de muncă, în termen de 7 zile de la data decesului, o copie
a raportului de constatare medico-legală.

Secţiunea a 2-a

Accidente de muncă

Articolul 30
(1) În sensul prevederilor art. 5 lit. g), este, de asemenea, accident de muncă:
a) accidentul suferit de persoane aflate în vizita în întreprindere și/sau unitate,
cu permisiunea angajatorului;
b) accidentul suferit de persoanele care îndeplinesc sarcini de stat sau de interes
public, inclusiv în cadrul unor activități culturale, sportive, în țara sau în afară
granițelor tarii, în timpul și din cauza îndeplinirii acestor sarcini;
c) accidentul survenit în cadrul activităților cultural-sportive organizate, în timpul
și din cauza îndeplinirii acestor activități;
d) accidentul suferit de orice persoană ca urmare a unei acțiuni întreprinse din
propria inițiativă pentru salvarea de vieți omenești, precum și accidentul suferit
în timpul intervenției de urgență sau al pregătirii în vederea participării la
aceasta, pe durata efectuării serviciului de voluntariat organizat conform
prevederilor legale.
e) accidentul suferit de orice persoană, ca urmare a unei acțiuni întreprinse din
proprie inițiativa pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol care amenința
avutul public și privat;
f) accidentul cauzat de activități care nu au legătura cu procesul muncii, dacă se
produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, în calitate de
angajator, ori în alt loc de muncă organizat de aceștia, în timpul programului de
muncă, și nu se datorează culpei exclusive a accidentatului;
g) accidentul de traseu, dacă deplasarea s-a făcut în timpul și pe traseul normal de
la domiciliul lucrătorului la locul de muncă organizat de angajator și invers;
h) accidentul suferit în timpul deplasării de la sediul persoanei juridice sau de la
adresa persoanei fizice la locul de muncă sau de la un loc de muncă la altul, pentru
îndeplinirea unei sarcini de muncă;
i) accidentul suferit în timpul deplasării de la sediul persoanei juridice sau de la
adresa persoanei fizice la care este încadrată victima, ori de la orice alt loc de
muncă organizat de acestea, la o altă persoană juridică sau fizica, pentru
îndeplinirea sarcinilor de muncă, pe durata normală de deplasare;
j) accidentul suferit înainte sau după încetarea lucrului, dacă victima prelua sau
preda uneltele de lucru, locul de muncă, utilajul ori materialele, dacă schimba
îmbrăcămintea personală, echipamentul individual de protecție sau orice alt
echipament pus la dispoziție de angajator, dacă se afla în baie ori în spalator sau
dacă se deplasa de la locul de muncă la ieșirea din întreprindere sau unitate și
invers;
k) accidentul suferit în timpul pauzelor regulamentare, dacă acesta a avut loc în
locuri organizate de angajator, precum și în timpul și pe traseul normal spre și de
la aceste locuri;
l) accidentul suferit de lucrători ai angajatorilor români sau de persoane fizice
române, delegați pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu în afară granițelor
tarii, pe durata și traseul prevăzute în documentul de deplasare;
m) accidentul suferit de personalul român care efectuează lucrări și servicii pe
teritoriul altor tari, în baza unor contracte, convenții sau în alte condiții prevăzute
de lege, încheiate de persoane juridice române cu parteneri străini, în timpul și
din cauza îndeplinirii îndatoririlor de serviciu;
n) accidentul suferit de cei care urmează cursuri de calificare, recalificare sau
perfecționare a pregătirii profesionale, în timpul și din cauza efectuării
activităților aferente stagiului de practica;
o) accidentul determinat de fenomene sau calamitați naturale, cum ar fi furtuna,
viscol, cutremur, inundație, alunecări de teren, trasnet (electrocutare), dacă victima
se afla în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu;
p) dispariția unei persoane, în condițiile unui accident de muncă și în
împrejurări care indreptatesc presupunerea decesului acesteia;
q) accidentul suferit de o persoană aflată în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu,
ca urmare a unei agresiuni.(2) În situațiile menționate la alin. (1) lit.
g), h), i) și l), deplasarea trebuie să se facă fără abateri nejustificate de la traseul
normal și, de asemenea, transportul să se facă în condițiile prevăzute de
reglementările de securitate și sănătate în munca sau de circulație în vigoare.
Articolul 31

Accidentele de muncă se clasifica, în raport cu urmările produse și cu numărul

persoanelor accidentate, în:
a) accidente care produc incapacitate temporară de muncă de cel puțin 3 zile
calendaristice;
b) accidente care produc invaliditate;
c) accidente mortale;
d) accidente colective, când sunt accidentate cel puțin 3 persoane în același timp
și din aceeași cauza.

Articolul 32
(1) Înregistrarea accidentului de muncă se face pe baza procesului-verbal de
cercetare.(2) Accidentul de muncă înregistrat de angajator se raportează de către
acesta la inspectoratul teritorial de muncă, precum și la asigurator, potrivit legii.

Secţiunea a 3-a

Bolile profesionale

Articolul 33

În sensul prevederilor art. 5 lit. h), afecțiunile suferite de elevi și studenți în

timpul efectuării instruirii practice sunt, de asemenea, boli profesionale.

Articolul 34
(1) Declararea bolilor profesionale este obligatorie și se face de către medicii din
cadrul autorităților de sănătate publică teritoriale și a municipiului
București.(2) Cercetarea cauzelor imbolnavirilor profesionale, în vederea
confirmării sau infirmarii lor, precum și stabilirea de măsuri pentru prevenirea altor
îmbolnăviri se fac de către specialiștii autorităților de sănătate publică teritoriale,
în colaborare cu inspectorii din inspectoratele teritoriale de muncă.(3) Declararea
bolilor profesionale se face pe baza procesului-verbal de cercetare.(4) Bolile
profesionale nou-declarate se raportează lunar de către autoritatea de sănătate
publică teritorială și a municipiului București la Centrul național de coordonare
metodologică și informare privind bolile profesionale din cadrul Institutului de
Sănătate Publică București, la Centrul de Calcul și Statistica Sanitară București,
precum și la structurile teritoriale ale asiguratorului stabilit conform
legii.(5) Intoxicatia acuta profesională se declara, se cercetează și se înregistrează
atât ca boala profesională, cat și ca accident de muncă.
Capitolul VII

Grupuri sensibile la riscuri

Articolul 35

Grupurile sensibile la riscuri specifice, cum ar fi: femeile gravide, lehuzele sau femeile
care alăptează, ținerii, precum și persoanele cu dizabilitati, trebuie protejate
împotriva pericolelor care le afectează în mod specific.

Articolul 36

Angajatorii au obligația sa amenajeze locurile de muncă ținând seama de prezenta

grupurilor sensibile la riscuri specifice.

6.ORDIN nr. 119 din 4 februarie 2014 pentru aprobarea Normelor de igienă și
sănătate publică privind mediul de viață al populației.

Articolul 1

Se aprobă Normele de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al

populației, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul 2

Normele de igienă și sănătate publică sunt obligatorii, potrivit legii, pentru toate
unitățile din sistemul public și privat, precum și pentru întreaga populație.

Articolul 3

Nerespectarea normelor de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al

populației atrage răspunderea disciplinară, administrativ-materială, civilă ori, după
caz, penală, în sarcina persoanelor vinovate de abaterile săvârșite.

Articolul 4

La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului

sănătății nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă și a recomandărilor
privind mediul de viață al populației, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 140 din 3 iulie 1997, cu modificările ulterioare.

Articolul 5
Direcția de specialitate din Ministerul Sănătății, direcțiile de sănătate publică
județene și a municipiului București, ministerele cu rețea sanitară proprie,
administrația publică locală și alte autorități implicate duc la îndeplinire
dispozițiile prezentului ordin.

Articolul 6

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

7. LEGE nr. 53 din 24 ianuarie 2003 - CODUL MUNCII

Titlul XI Răspunderea juridică

Capitolul 2
Răspunderea disciplinară

Articolul 263
(1) Angajatorul dispune de prerogativa disciplinară, având dreptul de a aplica,
potrivit legii, sancţiuni disciplinare salariaţilor săi ori de câte ori constata ca aceştia
au săvârşit o abatere disciplinară.
(2) Abaterea disciplinară este o faptă în legătură cu munca şi care consta într-o
acţiune sau inacţiune săvârşită cu vinovăţie de către salariat, prin care acesta a
încălcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau
contractul colectiv de muncă aplicabil, ordinele şi dispoziţiile legale ale
conducătorilor ierarhici.
Articolul 264
(1) Sancţiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul în cazul în care
salariatul săvârşeşte o abatere disciplinară sunt:
a) avertismentul scris;
b) suspendarea contractului individual de muncă pentru o perioadă ce nu poate
depăşi 10 zile lucrătoare;
c) retrogradarea din funcţie, cu acordarea salariului corespunzător funcţiei în care
s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăşi 60 de zile;
d) reducerea salariului de baza pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%;
e) reducerea salariului de baza şi/sau, după caz, şi a indemnizaţiei de conducere pe
o perioadă de 1-3 luni cu 5-10%;
f) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.
(2) În cazul în care, prin statute profesionale aprobate prin lege specială, se
stabileşte un alt regim sanctionator, va fi aplicat acesta.
Articolul 265
(1) Amenzile disciplinare sunt interzise.
(2) Pentru aceeaşi abatere disciplinară se poate aplica numai o singura sancţiune.

Articolul 266
Angajatorul stabileşte sancţiunea disciplinară aplicabilă în raport cu gravitatea
abaterii disciplinare săvârşite de salariat, avându-se în vedere următoarele:
a) împrejurările în care fapta a fost săvârşită;
b) gradul de vinovăţie a salariatului;
c) consecinţele abaterii disciplinare;d) comportarea generală în serviciu a
salariatului;e) eventualele sancţiuni disciplinare suferite anterior de către acesta.

Articolul 267
(1) Sub sancţiunea nulităţii absolute, nici o măsura, cu excepţia celei prevăzute la
art. 264 alin. (1) lit. a), nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări
disciplinare prealabile.
(2) În vederea desfăşurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi
convocat în scris de persoana imputernicita de către angajator sa realizeze
cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora şi locul intrevederii.
(3) Neprezentarea salariatului la convocarea facuta în condiţiile prevăzute la alin. (2)
fără un motiv obiectiv da dreptul angajatorului sa dispună sancţionarea, fără
efectuarea cercetării disciplinare prealabile.(4) În cursul cercetării disciplinare
prealabile salariatul are dreptul sa formuleze şi sa susţină toate apărările în
favoarea sa şi să ofere persoanei împuternicite sa realizeze cercetarea toate probele
şi motivatiile pe care le considera necesare, precum şi dreptul să fie asistat, la
cererea sa, de către un reprezentant al sindicatului al cărui membru este.

Articolul 268
(1) Angajatorul dispune aplicarea sancţiunii disciplinare printr-o decizie emisă în
forma scrisă, în termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoştinţa
despre săvârşirea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de 6 luni de la data
săvârşirii faptei.
(2) Sub sancţiunea nulităţii absolute, în decizie se cuprind în mod obligatoriu:
a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;
b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern sau
contractul colectiv de muncă aplicabil, care au fost incalcate de salariat;
c) motivele pentru care au fost inlaturate apărările formulate de salariat în timpul
cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care, în condiţiile prevăzute la
art. 267 alin. (3), nu a fost efectuată cercetarea;
d) temeiul de drept în baza căruia sancţiunea disciplinară se aplică;
e) termenul în care sancţiunea poate fi contestată;
f) instanţa competenţa la care sancţiunea poate fi contestată.
(3) Decizia de sancţionare se comunică salariatului în cel mult 5 zile calendaristice
de la data emiterii şi produce efecte de la data comunicării.
(4) Comunicarea se preda personal salariatului, cu semnatura de primire, ori, în caz
de refuz al primirii, prin scrisoare recomandată, la domiciliul sau reşedinţa
comunicată de acesta.
(5) Decizia de sancţionare poate fi contestată de salariat la instanţele judecătoreşti
competente în termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării.

8. REGULAMENT-CADRU de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ

preuniversitar

Titlul IV
Capitolul III Personalul nedidactic

Art. 48
(1) Personalul nedidactic are drepturile şi obligaţiile prevăzute de legislaţia în
vigoare şi de contractele colective de muncă aplicabile.
(2) Organizarea şi desfăşurarea concursului de ocupare a posturilor nedidactice
dintro unitate de învăţământ sunt coordonate de director. Consiliul de
administraţie al unităţii de învăţământ aprobă comisiile de concurs şi validează
rezultatele concursului.
(3) Angajarea personalului nedidactic în unităţile de învăţământ cu personalitate
juridică se face de către director, cu aprobarea consiliului de administraţie, prin
încheierea contractului individual de muncă.

Art. 49
(1) Activitatea personalului nedidactic este coordonată, de regulă, de
administratorul de patrimoniu.
(2) Programul personalului nedidactic se stabileşte de către administratorul de
patrimoniu potrivit nevoilor unităţii de învăţământ şi se aprobă de către
directorul/directorul adjunct al unităţii de învăţământ.
(3) Administratorul de patrimoniu stabileşte sectoarele de lucru ale personalului de
îngrijire. În funcţie de nevoile unităţii, directorul poate solicita administratorului de
patrimoniu schimbarea acestor sectoare
(4) Administratorul de patrimoniu nu poate folosi personalul subordonat în alte
activităţi decât cele necesare unităţii de învăţământ.
(5) Administratorul de patrimoniu sau, în lipsa acestuia, altă persoană din cadrul
compartimentului administrativ, desemnată de către director, trebuie să se
îngrijească, în limita competenţelor, de verificarea periodică a elementelor bazei
materiale a unităţii de învăţământ, în vederea asigurării securităţii
preșcolarilor/elevilor/personalului din unitate.
9. Ordinul 5487/1494/2020 pentru aprobarea măsurilor de organizare a activităţii
în cadrul unităţilor/instituţiilor de învăţământ în condiţii de siguranţă
epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2

Măsuri de protecţie în unităţile de învăţământ preuniversitar, în contextul

epidemiologic al infecţiei cu SARS-CoV-2

1. Asigurarea coordonării activităţilor de prevenire a infecţiei cu SARS-CoV-2

Conducerea unităţii de învăţământ va desemna un responsabil, dintre angajaţii
unităţii de învăţământ, care coordonează activităţile de prevenire a infecţiei cu
SARS-CoV-2 la nivelul unităţii. Acesta va fi în permanentă legătură cu personalul
medico-sanitar, cu reprezentanţii inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului
Bucureşti, ai direcţiilor de sănătate publică, ai autorităţilor administraţiei publice
locale şi ai CJCCI, respectiv CMBCCI.

2. Organizarea spaţiilor pentru asigurarea distanţării fizice

a) Organizarea circuitelor în interiorul şcolii (curte, săli de clasă, coridoare etc.)
prin demarcare cu benzi vizibile care să asigure "trasee prestabilite" de intrare,
deplasare în interiorul unităţii de învăţământ şi de părăsire a acesteia, facilitând
păstrarea unei distanţe fizice între elevi. Vor fi amplasate indicatoare vizibile şi uşor
de înţeles (panouri, săgeţi etc.). Vor fi limitate întâlnirile între elevi, prin stabilirea
unor zone de aşteptare, astfel încât să fie asigurată distanţarea fizică. La intrarea
în şcoală şi pe coridoare, la intrarea în fiecare clasă vor fi aşezate
dispensere/flacoane cu soluţie dezinfectantă pentru mâini, astfel încât să fie
facilitată dezinfecţia frecventă. La intrarea în şcoală şi în toate locurile cu o bună
vizibilitate vor fi afişate materiale de informare (postere) privind măsurile de
igienă/protecţie. Uşile vor fi menţinute deschise, dacă este posibil, pentru a evita
punctele de contact. Acest principiu nu trebuie să împiedice aplicarea regulilor de
evacuare în caz de incendiu (spre exemplu, uşile de incendiu neutilizate vor fi
menţinute închise). Uşile claselor vor fi menţinute deschise până la sosirea tuturor
elevilor.
b) Organizarea sălilor de clasă - Sala de clasă va fi amenajată astfel încât să fie
asigurată distanţarea fizică între elevi, ceea ce implică următoarele: -- Eliminarea
mobilierului care nu este necesar; -- Dispunerea mobilierului astfel încât să fie
obţinută distanţarea de minimum 1 metru între elevi sau montarea de separatoare
transparente în situaţia în care distanţarea nu este posibilă; -- Stabilirea modurilor
de ocupare a sălii de clasă în funcţie de numărul de elevi (realizarea oglinzii clasei);
-- Băncile vor fi poziţionate astfel încât elevii să nu stea faţă în faţă; -- Băncile vor fi
poziţionate astfel încât să nu fie blocat accesul în sala de clasă. - Va fi păstrată
componenţa grupelor/claselor. Elevul va putea schimba clasa/grupa pe perioada
semestrului doar în situaţii justificate. Contactul între preşcolarii/elevii din
grupe/clase diferite va fi evitat; - Deplasarea elevilor în interiorul instituţiei trebuie
limitată prin alocarea unei săli de clasă unei clase de elevi, iar profesorii vor
schimba sala de predare. Principiul de urmat este "1 clasă de elevi = 1 sală de clasă";
- Locurile din clasă trebuie să fie fixe; după aranjarea elevilor în bănci, aceştia nu
vor mai schimba locurile între ei pe toată perioada cursurilor; - Vor fi limitate
deplasările în clasă, pe cât posibil; - Este interzis schimbul de obiecte personale; -
Întâlnirile dintre elevi vor fi limitate în perimetrul clasei, spre exemplu prin
stabilirea unui sens de circulaţie în interiorul clasei, care poate să fie indicat prin
marcaje aplicate pe podea; - Va fi asigurată aerisirea claselor înainte de sosirea
elevilor, prin deschiderea ferestrelor timp de minimum 30 minute, apoi în timpul
recreaţiilor minimum 10 minute şi la finalul zilei; - Trebuie evitate experimentele
practice care necesită mişcare şi/sau interacţiune strânsă între elevi. Elevii nu se
vor muta din clasa de bază în laboratoare; - Elevii şi personalul didactic/didactic
auxiliar/nedidactic vor purta mască atât în timpul orelor de curs, cât şi în timpul
recreaţiei, atunci când se află în interiorul unităţii de învăţământ. - Se vor stabili
locurile în care vor fi amplasate coşurile de gunoi destinate aruncării/eliminării
măştilor uzate. Coşurile de gunoi vor fi de tip coş cu capac şi pedală prevăzut cu
sac în interior.
c) Organizarea grupurilor sanitare - Acolo unde este posibil, se va asigura decalarea
pauzelor încât să fie limitat numărul de persoane prezente în grupurile sanitare şi
în curtea şcolii, cu scopul respectării distanţării fizice; - Va fi gestionat fluxul de
elevi care merg la toaletă (plecarea şi întoarcerea de la/la clasă, evitarea
aglomerării în interiorul grupului sanitar); Elevii trebuie să se spele pe mâini
înainte şi după ce merg la toaletă; - Se va verifica în permanenţă dacă grupurile
sanitare permit elevilor şi membrilor personalului să-şi spele (cu apă şi săpun lichid)
sau să îşi dezinfecteze mâinile; sunt recomandate prosoapele de hârtie de unică
folosinţă. Sunt interzise uscătoarele electrice de mâini şi prosoapele pentru mâini
din material textil); - Se va verifica şi se va face completarea, reîncărcarea cu
regularitate pe parcursul zilei, astfel încât să existe consumabile în cantităţi
suficiente la toaletă (săpun lichid, hârtie igienică, prosoape de unică folosinţă etc.);
- Se va verifica realizarea curăţeniei zilnice şi a dezinfectării regulate a suprafeţelor
atinse în mod frecvent (conform Planului de curăţenie şi dezinfecţie); - Se vor afişa
materiale de informare (postere) privind igiena corectă.
d) Organizarea cancelariei - Cadrele didactice se vor dezinfecta obligatoriu pe mâini
în următoarele situaţii: -- la intrarea în cancelarie; -- la preluarea catalogului sau a
altor materiale utilizate în comun; - Se va păstra distanţa fizică de minimum 1
metru între persoane;
e) Organizarea curţii şcolii - Se va organiza mobilierul exterior (acolo unde este
cazul) astfel încât să se păstreze distanţarea fizică; - Spaţiile de joacă prevăzute cu
jucării de exterior vor fi curăţate, igienizate cu jeturi de apă şi apoi dezinfectate cu
soluţii avizate pentru suprafeţe, zilnic şi înaintea începerii cursurilor fiecărui ciclu
de învăţământ; - Curtea şcolii va fi măturată şi spălată zilnic cu jeturi de apă
dimineaţa, înaintea începerii cursurilor.

3. Organizarea accesului în unitatea de învăţământ - Accesul şi fluxul de persoane

vor fi gestionate la intrarea în instituţia de învăţământ de către persoane
desemnate din unitatea de învăţământ; - Distanţarea fizică va fi menţinută la
intrare folosind orice mijloc posibil (panouri, marcaje aplicate pe sol, dispozitive de
distanţiere, bariere etc.); - Se recomandă intrarea eşalonată la intervale orare
stabilite în funcţie de zone sau de clădiri (etaj, aripă etc.); - Este recomandată
intrarea prin mai multe uşi de acces pentru a reduce fluxul de elevi. În cazul în care
această separare nu este posibilă, respectarea distanţării fizice a persoanelor care
intră în instituţia de învăţământ este esenţială; - Vor fi amplasate indicatoare
vizibile şi uşor de înţeles (panouri, săgeţi etc.); - Căile de acces (de tip poartă, uşă
sau intrare prevăzută cu turnichet) vor fi menţinute deschise în timpul primirii
elevilor pentru a limita punctele de contact. - Va fi asigurată comunicarea cu elevii şi
cu familiile acestora în vederea respectării intervalelor de sosire, cu scopul de a
evita aglomerarea la intrare; - După dezinfecţia mâinilor, elevii vor merge direct în
sălile de clasă; - Accesul oricăror persoane străine (părinţi, alţi însoţitori etc.) va fi
interzis în afara cazurilor excepţionale, unde este necesară aprobarea conducerii
unităţii de învăţământ.

4. Organizarea programului şcolar

a) Organizarea procesului de învăţământ va avea în vedere posibilitatea începerii
cursurilor la intervale orare diferite astfel încât să se evite aglomerările la intrarea
şi la ieşirea în pauze.
b) Organizarea activităţilor şi supravegherea în timpul pauzelor - Intervalele
aferente recreaţiilor vor putea fi stabilite în mod eşalonat pentru fiecare clasă în
parte, acolo unde este posibil; - Va fi evitată crearea de grupuri de elevi din clase
diferite; - Elevii vor fi supravegheaţi pe toată durata pauzelor de către cadrele
didactice, pentru păstrarea distanţării fizice; - Elevii vor fi instruiţi să nu
interacţioneze fizic (nu se vor îmbrăţişa, nu îşi vor atinge reciproc mâinile şi nu vor
sta aproape unul de celălalt); - Nu vor fi practicate jocuri de contact sau cu mingea,
nici activităţi care implică schimbul de obiecte. Vor fi evitate, de asemenea,
structurile de joc ale căror suprafeţe de contact nu pot fi dezinfectate; - Nu vor fi
utilizate băncile/scaunele exterioare (acest lucru fiind indicat prin aplicarea unor
marcaje, dispozitive de distanţiere etc.). În caz contrar, va fi asigurată în mod
regulat o dezinfectare adaptată; - Jocurile şi alte activităţi care implică formarea
unor grupuri vor fi organizate cu respectarea distanţei dintre elevi, în conformitate
cu prevederile legale în vigoare; - Elevii nu vor consuma în comun mâncarea sau
băuturile şi nu vor schimba între ei obiectele de folosinţă personală (telefoane,
tablete, instrumente de scris, jucării etc.).
c) Organizarea activităţilor sportive - Se pot desfăşura doar jocurile sportive care
permit distanţarea fizică, exclusiv în aer liber; - Nu vor fi utilizate echipamente
sportive care să fie manevrate de toţi elevii (sau manevrarea va fi efectuată doar de
un adult); în caz contrar, va fi asigurată în mod regulat o dezinfectare adaptată; -
Orele de educaţie fizică efectuate în sala de sport trebuie limitate la activităţi
sportive care nu presupun efort mediu/intens, cu asigurarea obligatorie a distanţei
fizice de minimum 1,5 metri, situaţie în care portul măştii nu este indicat; - Pentru
desfăşurarea orelor de educaţie fizică, elevii vor fi instruiţi ca pe tot parcursul
activităţii să nu îşi atingă faţa, gura, ochii, nasul cu mâinile neigienizate; - La
începerea şi finalul orelor de educaţie fizică, toţi elevii trebuie să efectueze igiena
mâinilor cu un dezinfectant pe bază de alcool; - Se vor efectua curăţenia, dezinfecţia
cu soluţii avizate şi aerisirea sălii de sport după fiecare grupă de elevi; - Activităţile
sportive în cadrul liceelor cu program sportiv şi al cluburilor sportive şcolare se vor
desfăşura în conformitate cu prevederile ordinului comun al ministrului tineretului
şi sportului şi al ministrului sănătăţii.
d) Organizarea activităţilor practice în învăţământul tehnic/tehnologic/profesional
- Instruirea practică a elevilor la operatorul economic se organizează conform
reglementărilor pentru operatorii economici; - Atelierele din cadrul liceelor
profesionale vor fi organizate astfel încât să fie menţinută distanţarea fizică şi să nu
fie partajate posturile de lucru; - Va fi limitată la minimum utilizarea de materiale
didactice de către mai mulţi elevi. Vor fi prevăzute modalităţi de dezinfectare
adaptate; - Vor fi organizate activităţi individuale pentru a evita schimbul de
materiale; - Materialele didactice vor fi curăţate şi dezinfectate după utilizare; -
Atunci când grupe diferite de elevi se succedă în ateliere, vor fi realizate curăţenia
şi dezinfecţia suprafeţelor, echipamentelor şi a materialelor cu care elevii intră în
contact, după fiecare grupă de elevi; - Se va asigura o aerisire a spaţiilor de
minimum 10 minute la fiecare oră; - La finalul orelor vor fi curăţate uşile,
dezinfectate podelele, băncile, scaunele, mobilierul, materialele pedagogice şi
echipamentele de lucru utilizate de elevi.
e) Monitorizarea prezenţei: - La nivelul fiecărei unităţi de învăţământ se vor
monitoriza absenţele elevilor şi ale personalului. Direcţiile de sănătate publică vor fi
anunţate în cazul înregistrării unei creşteri mari a numărului de absenţe ale
elevilor şi/sau personalului, cauzate de boli respiratorii.

5. Măsuri de protecţie la nivel individual Mesaje importante: - Spălaţi-vă des pe

mâini! - Tuşiţi sau strănutaţi în pliul cotului sau într-un şerveţel! - Utilizaţi un
şerveţel de unică folosinţă, după care aruncaţi-l! - Salutaţi-i pe ceilalţi fără să daţi
mâna! - Nu vă strângeţi în braţe! - Păstraţi distanţarea fizică, evitaţi aglomeraţiile! -
Purtaţi mască atunci când vă aflaţi în interiorul şcolii!
a) Spălarea/Dezinfectarea mâinilor: Toţi elevii şi personalul trebuie să se
spele/dezinfecteze pe mâini: - imediat după intrarea în şcoală şi înainte de a intra
în sala de clasă; - înainte de pauza/pauzele de masă; - înainte şi după utilizarea
toaletei; - după tuse sau strănut; - ori de câte ori este necesar.
b) Purtarea măştii de protecţie - Masca de protecţie este obligatorie pentru întreg
personalul unităţii de învăţământ şi va fi purtată în sălile de clasă, în cancelarie,
în timpul deplasării prin unitatea de învăţământ şi în timpul recreaţiei (atunci
când se află în interior şi exterior); - Masca de protecţie este obligatorie pentru
elevii din învăţământul primar, gimnazial şi liceal şi va fi purtată în sălile de clasă,
în timpul deplasării prin unitatea de învăţământ sau în timpul recreaţiei (atunci
când se află în interior şi în exterior); - Masca de protecţie nu este obligatorie în
cazul preşcolarilor; - Schimbul măştii de protecţie între persoane este interzis.

6. Măsuri igienico-sanitare în unitatea de învăţământ Curăţenia şi dezinfecţia

spaţiilor şi a echipamentelor reprezintă componente esenţiale în lupta împotriva
răspândirii virusului. Fiecare unitate de învăţământ are obligaţia de a adopta şi
implementa normele din prezentul ghid, cu sprijinul autorităţilor publice locale.
Acolo unde procesul de învăţare se desfăşoară în schimburi, este necesară o
pauză de minimum 1 oră între schimburi, pentru realizarea curăţeniei, dezinfecţiei
şi aerisirii spaţiilor. Planul de curăţenie şi dezinfecţie a sălilor de clasă, cancelariei,
spaţiilor comune (holuri, săli de sport etc.), precum şi de aerisire a sălilor de clasă
trebuie să conţină: - operaţiunile şi ordinea în care se vor efectua (de exemplu,
colectarea deşeurilor, măturarea pardoselii, spălarea pardoselii, dezinfecţia
pardoselii, ştergerea şi dezinfectarea suprafeţelor de scris ale băncilor, cât şi a
spaţiului interior de depozitare în acestea a obiectelor şcolare, a separatoarelor
transparente, dezinfectarea dulapurilor personale ale elevilor, acolo unde există,
ştergerea şi dezinfecţia pervazurilor, dezinfectarea clanţelor, mânerelor ferestrelor,
cuierelor pentru haine, întrerupătoarelor etc.); - materialele care se vor utiliza
pentru fiecare operaţiune (de exemplu, produse de curăţenie, produse biocide
avizate pentru suprafeţe etc.); - tehnica ce va fi aplicată pentru fiecare operaţiune; -
frecvenţa curăţeniei şi dezinfecţiei, ţinând cont şi de timpul necesar de aerisire a
spaţiului: -- în clasă, imediat după ieşirea din clasă a elevilor la finalul orelor unei
clase de elevi din ziua respectivă sau după fiecare utilizare de către un grup diferit
de elevi; -- în cancelarie, imediat după ieşirea din cancelarie a profesorilor la finalul
orelor din ziua respectivă sau după fiecare utilizare de către un grup diferit de
profesori; -- pentru grupurile sanitare, după fiecare pauză, la finalul zilei şi ori de
câte ori este necesar; - persoana care va face curăţenia şi care va supraveghea
efectuarea conformă a curăţeniei, modalitatea de afişare a monitorizării (de
exemplu, tabel cu cine a efectuat, ora şi cine a controlat); - frecvenţa şi durata de
aerisire a sălilor de clasă, cancelariei şi a altor încăperi (de exemplu, după
curăţenie şi dezinfecţie, minimum 10 minute), precum şi asigurarea aerisirii în
timpul orelor de clasă cu geamul rabatat; - în fiecare dintre zonele care sunt
igienizate va fi afişat, la loc vizibil, graficul de curăţenie şi dezinfecţie, care să
conţină operaţiunile de curăţare şi dezinfecţie, frecvenţa acestora, orarul şi un loc
pentru semnătura persoanei care le efectuează şi a celei care verifică. Se determină
modul în care trebuie dezinfectate zonele. Se ia în considerare tipul de suprafaţă şi
cât de des este atinsă suprafaţa. Se prioritizează dezinfecţia suprafeţelor atinse
frecvent, precum: - clanţe, încuietori, butoane şi mânere ale uşilor; - treptele
scărilor; - băncile, catedrele şi scaunele din clasă; - separatoarele montate pe bănci;
- mesele şi scaunele din sălile de cantină; - blaturi; - balustrade; - întrerupătoare de
lumină; - mânerele echipamentelor şi aparatelor (precum cele sportive); -
butoanele ascensoarelor şi ale automatelor de vânzare; - obiecte didactice comune;
- calculator, tastatură, mouse, laptop şi tablete partajate între persoane; Notă:
Tastatura computerului poate fi acoperită cu o folie de plastic, care se
îndepărtează după fiecare utilizator. Nu este necesară aplicarea de rutină a
dezinfectanţilor pe suprafeţe care nu sunt atinse frecvent sau cu risc scăzut (de
exemplu, rafturile bibliotecilor, blaturile dulapurilor din depozite). Se au în vedere
resursele şi echipamentele necesare. Se evaluează periodic necesarul şi
disponibilitatea produselor de curăţare şi dezinfecţie şi a echipamentelor de
protecţie personală (PPE) adecvate pentru utilizarea acestora. Pe durata activităţilor
de curăţenie şi dezinfecţie se poartă mască de protecţie, mănuşi, iar după
îndepărtarea mănuşilor şi a măştii, se spală mâinile. Modelul planului-cadru de
curăţenie şi dezinfecţie pentru unităţile de învăţământ este prevăzut în anexa nr. 1
B la prezentul ghid. Aplicarea planului de curăţenie şi dezinfecţie Se curăţă
suprafeţele cu detergent şi apă înainte de dezinfecţie. Se foloseşte un dezinfectant
avizat împotriva virusurilor (cu acţiune virucidă/virulicidă). Se respectă
întotdeauna indicaţiile de pe etichetă. Se achiziţionează doar produse în ambalaje
originale, sigilate, nedeteriorate, închise etanş. Eticheta va include informaţii de
siguranţă şi instrucţiuni de aplicare. Dacă produsul concentrat se diluează conform
indicaţiilor producătorului, soluţia de lucru poate fi utilizată în cel mult 24 de ore.
Pe flacon se notează numele produsului, concentraţia, data şi ora preparării.
Detergenţii şi dezinfectanţii vor fi depozitaţi în spaţii special amenajate în care nu
au acces elevii. În timpul utilizării produsului, este obligatorie purtarea măştii şi a
mănuşilor şi asigurarea ventilaţiei adecvate. Se recomandă protecţia ochilor şi
accesul imediat la o sursă de apă pentru spălarea ochilor, în cazul accidentelor.

7.Instruirea personalului şi comunicarea permanentă de informaţii pentru elevi şi

părinţi privind măsurile de prevenire a infecţiei cu SARS-CoV2 a) Personalul
medico-sanitar sau, în absenţa acestuia, persoana desemnată de unitatea de
învăţământ, va efectua instruirea personalului didactic pentru a observa starea de
sănătate a elevilor şi pentru implementarea normelor din prezentul document şi va
furniza informaţii privind: elemente generale despre infecţia SARS-CoV-2, precum
cele privind igiena respiratorie, tehnica spălării pe mâini, recunoaşterea
simptomelor COVID-19, modul de purtare şi eliminare corectă a măştilor, măsurile
de distanţare fizică necesare. Cadrele didactice au obligaţia să anunţe cadrul medical
şcolar sau responsabilul desemnat de conducerea unităţii în cazul în care elevii
prezintă în timpul orelor de curs simptomatologie de tip respirator (de exemplu,
tuse, febră, probleme respiratorii), sau alte simptome de boală infecţioasă
(vărsături, diaree, mialgii, stare general modificată), însoţite sau nu de creşteri de
temperatură, în vederea aplicării protocolului de izolare. b) Instruiri periodice ale
elevilor: în prima zi de şcoală şi cel puţin odată pe săptămână elevii vor fi instruiţi
de către cadrele didactice în vederea respectării măsurilor de protecţie şi prevenţie
a infecţiei cu SARS-CoV-2: Tipuri de mesaje: - Spălaţi-vă frecvent şi regulat pe mâini,
cel puţin 20 de secunde cu apă şi săpun; - Menţineţi o distanţă cât mai mare faţă de
celelalte persoane; - Poartă corect masca de protecţie. AŞA DA: -
Spală-te/Dezinfectează-te pe mâini înainte de a pune mâna pe mască - Verifică
masca să nu aibă rupturi sau găuri - Identifică partea de sus, care trebuie să aibă
banda metalică sau marginea tare - Pune masca cu partea colorată spre exterior -
Aşază banda metalică sau marginea tare deasupra nasului - Acoperă nasul, gura şi
bărbia - Potriveşte masca pe faţă fără a lăsa spaţii libere pe lateralele feţei - Evită să
atingi masca - Scoate masca apucând-o de barete - Ţine masca departe de tine şi de
suprafeţe în timp ce o scoţi - După folosire, aruncă imediat masca, într-un coş cu
capac - Spală-te/dezinfectează-te pe mâini după ce arunci masca AŞA NU: - Nu
folosi o mască ruptă sau umedă - Nu purta masca doar peste gură sau sub bărbie -
Nu purta o mască prea largă - Nu atinge partea din faţă a măştii - Nu scoate masca
pentru a vorbi cu cineva sau pentru a face altceva ce necesită reatingerea măştii -
Nu-ţi lăsa masca la îndemâna altor persoane - Nu refolosi masca - Nu schimba
masca cu altă persoană - Evitaţi să vă atingeţi ochii, nasul şi gura cu mâinile
neigienizate. Acoperiţi gura şi nasul cu o batistă de unică folosinţă sau folosiţi cotul
îndoit în cazul în care se întâmplă să strănutaţi sau să tuşiţi. După aceea, aruncaţi
batista utilizată. - Curăţaţi obiectele/suprafeţele utilizate sau atinse frecvent
folosind şerveţele/lavete/produce biocide/virucide. - Solicitaţi consult de
specialitate dacă prezentaţi simptome precum febră, tuse sau dificultăţi la respiraţie
sau orice altă simptomatologie de boală. - Discutaţi cu profesorii dacă aveţi
întrebări sau griji. În unităţile de învăţământ (în clase, pe coridoare şi în
grupurile sanitare) vor fi afişate, în locuri vizibile, postere cu informaţii în acest
sens. c) Comunicarea de instrucţiuni/informaţii pentru părinţi: Părinţii vor fi
încurajaţi să participe la educaţia pentru igiena şi sănătatea copiilor, astfel încât
revenirea în şcoală să fie în siguranţă. Părinţii vor fi încurajaţi să monitorizeze
starea de sănătate a copiilor şi să acţioneze responsabil. Sfaturi utile pentru părinţii:
- Vorbiţi cu copilul despre cum acesta se poate proteja pe el, dar şi pe cei din jur
împotriva infecţiei cu noul coronavirus; - Explicaţi-i copilului că, deşi şcoala se
redeschide, viaţa de zi cu zi nu va fi la fel ca înainte, deoarece trebuie să avem grijă
de noi şi să evităm răspândirea infecţiei; - Acordaţi atenţie stării mentale a copilului
şi discutaţi cu el despre orice modificări ale stării lui emoţionale; - Învăţaţi-vă
copilul cum să se spele pe mâini corespunzător şi vorbiţi cu acesta despre cum
respectăm sfaturile generale cu privire la o igienă corespunzătoare şi la păstrarea
distanţei; - Învăţaţi-vă copilul să se spele pe mâini: atunci când ajunge la şcoală,
când se întoarce acasă, înainte şi după servirea mesei, înainte şi după utilizarea
toaletei şi ori de câte ori este necesar; - Învăţaţi-vă copilul cum să poarte corect
masca de protecţie şi explicaţi-i importanţa şi necesitatea purtării acesteia; -
Sfătuiţi-vă copilul să nu consume în comun mâncarea sau băuturile şi să nu
schimbe cu alţi elevi obiectele de folosinţă personală (atenţie la schimbul de
telefoane, tablete, instrumente de scris, jucării etc. De exemplu, nu oferiţi nimic de
mâncat sau de băut întregii grupe/clase la ziua de naştere sau cu alte ocazii); -
Curăţaţi/dezinfectaţi zilnic acasă obiectele de uz frecvent ale copilului (telefon,
tabletă, computer, mouse etc.); - Evaluaţi zilnic starea de sănătate a copilului
înainte de a merge la şcoală; - În situaţia în care copilul are febră, simptome
respiratorii (tuse, dificultăţi în respiraţie), diaree, vărsături, contactaţi telefonic
medicul de familie sau serviciile de urgenţă, după caz, şi nu duceţi copilul la şcoală;
- În cazul în care copilul se îmbolnăveşte în timpul programului (la şcoală), luaţi-l
imediat acasă şi contactaţi telefonic medicul de familie sau serviciile de urgenţă,
după caz. Este nevoie ca părinţii să conştientizeze cât este de importantă izolarea la
domiciliu şi netrimiterea în colectivitate a copiilor cu cel mai mic semn de boală
infecto-contagioasă. Părinţii/Aparţinătorii nu vor avea acces în curtea unităţii de
învăţământ şi nu vor însoţi copiii în clădirea acesteia, cu excepţia cazurilor
speciale, pentru care există aprobarea conducerii şcolii. Comunicarea cu părinţii se
va realiza telefonic sau prin mijloace electronice în vederea identificării din timp a
semnelor de îmbolnăvire şi a iniţierii măsurilor de prevenire a îmbolnăvirilor în
colectivitate. Părinţii au obligaţia să anunţe unitatea de învăţământ cu privire la
absenţa elevului în următoarele situaţii: - Elevul prezintă simptome specifice
infectării cu virusul SARS-CoV-2; - Elevul a fost diagnosticat cu SARS-CoV-2; - Elevul
este contact direct al unei persoane diagnosticate cu SARS-CoV-2 şi se află în
carantină.

8. Măsuri pentru elevii şi personalul din unităţile de învăţământ aflate în grupele

de vârstă la risc şi/sau având afecţiuni cronice şi/sau dizabilităţi - Personalul cu risc
(de exemplu, vârstnici, persoane cu diabet zaharat sau alte boli cronice, persoane cu
imunitate deficitară) va reveni în şcoli cu avizul medicului de medicina muncii; -
Preşcolarii/Elevii care fac parte dintr-un grup cu risc (de exemplu, boli respiratorii
cronice severe, obezitate severă, diabet zaharat tip I, boli inflamatorii, boli
imune/autoimune, boli rare, boli ereditare de metabolism, dizabilităţi, tratament
imunosupresiv), se vor prezenta la scoală, cu avizul şi recomandările specifice ale
medicului curant şi cu acordul scris al părinţilor. Pentru aceştia, reprezentanţii
unităţilor de învăţământ vor identifica, după caz, soluţii pentru asigurarea
procesului educaţional la distanţă sau în condiţii de siguranţă sporite. - Respectarea
măsurilor de protecţie şi cele de igienă recomandate tuturor elevilor trebuie
monitorizate cu mai multă atenţie în cazul elevilor cu boli cronice; - Elevii cu boli
cronice care privesc cu teamă întoarcerea la şcoală, precum şi părinţii acestora, vor
fi consiliaţi de medicii specialişti şi psihologii care îi au în îngrijire, în privinţa
măsurilor suplimentare necesare pentru a se simţi în siguranţă; - Copiii care locuiesc
în aceeaşi locuinţă cu o persoană care face parte dintr-un grup cu risc, se pot, în
mod normal, reîntoarce la instituţia de învăţământ. Pot exista anumite cazuri în
care, după o evaluare concretă şi individuală a gradului de boală al persoanei
respective şi a riscului de contaminare cu SARS-CoV-2 pe care copilul îl poate aduce
acasă, se poate recomanda de către medicul curant, cu acordul familiei, ca acel copil
să nu se prezinte fizic la şcoală. Pentru cei care nu pot reveni la şcoală,
reprezentanţii unităţilor de învăţământ vor identifica soluţii pentru asigurarea
procesului educaţional la distanţă; - Copiii cu dizabilităţi, ţinând cont de specificul
afecţiunii, vor beneficia de adaptarea măsurilor de prevenţie în mod adecvat
dizabilităţii specifice. - Măsurile de protecţie pentru învăţământul special, atât
pentru profesori, cât şi pentru elevi, vor fi adaptate conform cu nevoile acestora, cu
avizul DSP.

IV.Protocoale

1. Protocol pentru cantine -

În cazul în care este asigurată masa la cantină sau în sala de mese, organizarea
intervalelor aferente meselor şi a accesului va fi realizată astfel încât să se evite
aglomerările şi întâlnirile între grupe de elevi pe culoare; - Respectarea măsurilor
de distanţare fizică de 1,5 m se aplică în orice context şi în orice spaţiu, atât la
masă, cât şi pentru intervalele de tranzit, circulaţie, distribuirea felurilor de mâncare
etc.; - Gestionarea echipamentelor colective (tăvi, tacâmuri, carafe pentru apă etc.)
va fi adaptată, astfel încât contactele să fie limitate. Se recomandă folosirea de
tacâmuri de unică folosinţă; - Înainte şi după fiecare masă elevii se vor spăla pe
mâini; - Masca va fi scoasă doar în momentul în care elevii se vor aşeza la masă; -
În cazul în care elevii sunt supravegheaţi în timpul mesei, membrii personalului vor
purta măşti şi se vor spăla pe mâini după fiecare contact; - Sala de mese va fi
aerisită înainte şi după masă; - Se va realiza cu stricteţe curăţenia şi dezinfecţia
sălilor de mese, conform Planului de curăţenie şi dezinfecţie.

2. Protocol pentru internate şcolare -

Înainte de redeschiderea căminului se va efectua curăţenia şi dezinfecţia
aprofundată a tuturor spaţiilor comune şi de cazare; - Va fi organizată zilnic
curăţenia şi dezinfecţia spaţiilor colective; - Măsuri de protecţie: - Vor fi stabilite
modalităţile de ocupare a căminului în funcţie de numărul de elevi cazaţi; -
Camerele vor fi repartizate în funcţie de efectivele de elevi, cu respectarea
distanţării fizice de cel puţin 1 m între paturi. - Vor fi atribuite camere individuale
sau, dacă acest lucru nu este posibil, camerele vor fi ocupate de elevi din aceeaşi
grupă pentru a limita amestecarea elevilor din grupe diferite; - Va fi asigurată o
echipare optimă a grupurilor sanitare, în special cu săpun lichid; dacă este cazul, vor
fi furnizate elevilor soluţii lichide pe bază de alcool în cantităţi suficiente; - Vor fi
limitate deplasările în cadrul căminului şi vor fi evitate aglomerările; - Portul măştii
este obligatoriu în spaţiile comune; - Elevii vor fi instruiţi în permanenţă cu privire la
respectarea măsurilor de protecţie individuală; - Spaţiile comune vor fi curăţate,
dezinfectate şi aerisite în mod regulat; - Se va evita utilizarea de covoare/mochete; -
Elevilor cazaţi în cămin li se va recomanda să păstreze curăţenia, să dezinfecteze şi
să aerisească în mod regulat camerele; - Va fi organizat accesul prin rotaţie în
spaţiile comune (săli de baie, săli de mese sau săli destinate utilizării comune), astfel
încât să fie posibilă dezinfectarea adaptată înainte şi după fiecare utilizare; -
Elevilor li se va recomanda să evite pe cât posibil spaţiile comune, iar activităţile să
se desfăşoare în camera proprie; - Personalul care se ocupă de supraveghere va fi
instruit cu privire la regulile specifice de funcţionare a căminului în perioada
respectivă; - În situaţia apariţiei unui caz suspect sau confirmat cu SARS-CoV-2 se va
activa protocolul de izolare şi se va anunţa direcţia de sănătate publică sau se va
apela serviciul de urgenţă 112.

3. Protocol pentru transport

Pe parcursul transportului la şi de la unitatea de învăţământ, elevii vor respecta
măsurile generale de conduită prevăzute de normele aprobate pentru transportul
în comun, în special: asigurarea distanţei fizice de minimum 1 m, purtarea măştii.
Şoferul autobuzului şcolar şi personalul de însoţire vor respecta măsurile generale
de protecţie. Autobuzul va fi aerisit şi dezinfectat temeinic după fiecare cursă.

4. Protocol de triaj
a) Triajul epidemiologic al preşcolarilor şi elevilor se efectuează conform
prevederilor legale în vigoare, astfel: Personalul medical care va efectua triajul
conform Ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului şi al
ministrului sănătăţii nr. 1.668/5.298/2011 pentru aprobarea Metodologiei privind
examinarea stării de sănătate a preşcolarilor şi elevilor din unităţile de învăţământ
de stat şi particulare autorizate/acreditate, privind acordarea asistenţei medicale
gratuite şi pentru promovarea unui stil de viaţă sănătos, cu modificările şi
completările ulterioare, şi Ordinului ministrului sănătăţii nr. 653/2001 privind
asistenţa medicală a preşcolarilor, elevilor şi studenţilor, cu modificările şi
completările ulterioare. Acesta va fi echipat conform normelor standard de echipare:
halat impermeabil, bonetă, ochelari de protecţie/vizieră, mască de protecţie,
mănuşi de unică folosinţă.
b) Triajul zilnic: Este important ca: - părinţii/reprezentanţii legali ai copilului să fie
clar informaţi şi să înţeleagă de ce copiii cu simptome nu ar trebui aduşi la şcoală; -
întreaga comunitate să colaboreze în observarea copiilor şi a personalului pentru a
diminua riscurile de infectare.
1. Triajul zilnic se efectuează de către părinte, acasă, prin măsurarea temperaturii
corporale şi aprecierea stării de sănătate a copilului, în urma căreia părintele
decide prezentarea preşcolarului/elevului la cursuri. Nu se vor prezenta la cursuri în
ziua respectivă: - cei cu temperatură mai mare de 37,3°C şi/sau simptomatologie
specifică infectării cu SARS-CoV-2 (tuse, dificultăţi în respiraţie - scurtarea
respiraţiei, diaree, vărsături) sau alte boli infectocontagioase; - cei confirmaţi cu
infecţie cu SARS-CoV-2, aflaţi în perioada de izolare la domiciliu; - cei care sunt
declaraţi contacţi apropiaţi cu o persoană infectată cu SARS-CoV-2, aflaţi în
perioada de carantină la domiciliu/carantină instituţionalizată. Se pot prezenta la
cursuri în ziua respectivă: - când nu se regăsesc în niciuna dintre situaţiile de mai
sus; - dacă unul dintre membrii familiei prezintă simptome de infecţie a tractului
respirator, dar nu a fost confirmat cu virusul SARS-CoV-2; - cei cu simptome tipice de
alergie la polen (alergii cunoscute la polen, nasul curgător cu secreţie nazală clară,
ochi curgători/prurit);
2. Triajul zilnic în grădiniţe se efectuează conform normelor legale în vigoare;
3. De asemenea, la prima ora de curs a zilei, cadrul didactic va aprecia starea de
sănătate a elevilor prin observaţie atentă şi întrebări privind starea de sănătate
adresate elevilor;
4. În cazul în care preşcolarii şi elevii prezintă în timpul orelor de curs stare febrilă
sau simptomatologie specifică infectării cu SARS-CoV-2, se aplică Protocolul de
izolare;
5. Revenirea în colectivitate a copiilor care au avut probleme de sănătate şi au
absentat de la şcoală se va realiza obligatoriu în baza unei adeverinţe medicale,
care să precizeze diagnosticul şi pe care elevul o va preda cadrului didactic de la
prima oră de curs. Adeverinţele vor fi centralizate la nivelul cabinetul medical şcolar
sau la nivelul persoanei desemnate în cazul în care şcoala nu beneficiază de
cabinet medical;
6. Cadrele didactice, personalul didactic auxiliar şi nedidactic care prezintă
simptome specifice unei afecţiuni cu potenţial infecţios (febră, tuse, dureri de cap,
dureri de gât, dificultăţi de respiraţie, diaree, vărsături) se izolează la domiciliu,
contactează medicul de familie şi anunţă de îndată responsabilul desemnat de
conducerea unităţii de învăţământ.
5. Protocol de izolare a copiilor bolnavi
Se aplică în cazul în care elevii prezintă în timpul orelor de curs simptomatologie
de tip respirator (de exemplu, tuse, dificultăţi în respiraţie) sau alte simptome de
boală infecţioasă (vărsături, diaree, mialgii, stare generală modificată). -
Izolarea imediată a elevului. Elevul va purta mască, va fi separat de restul
grupei/clasei şi va fi supravegheat până când va fi preluat şi va părăsi unitatea de
învăţământ însoţit. Măsurile de protecţie individuală vor fi respectate cu stricteţe.
Se va deschide o fereastră pentru aerisire; - Vor fi anunţaţi imediat
părinţii/reprezentanţii legali şi, după caz, personalul cabinetului medical şcolar; -
Dacă pe perioada izolării elevul bolnav foloseşte grupul sanitar, acesta trebuie
curăţat şi dezinfectat, folosind produse de curăţare avizate, înainte de a fi folosit de
oricine altcineva; - Nu se va transporta elevul până la sosirea
părinţilor/reprezentanţilor legali la medicul de familie, farmacie, serviciul de urgenţă
sau spital, decât în situaţia în care simptomele/semnele sunt severe, caz în care se
va apela serviciul de urgenţă 112; - Persoana care ajută elevul izolat trebuie să
poarte mască şi se va spăla bine pe mâini timp de minimum 20 de secunde; -
Igienizarea încăperii se face cu dezinfectant avizat, după ce elevul a plecat, pentru a
reduce riscul de a transmite infecţia la alte persoane; - Elevul va reveni la şcoală cu
adeverinţă medicală, eliberată de medicul curant/medicul de familie, cu precizarea
diagnosticului. 6.Criterii de suspendare a cursurilor şcolare în unităţile de
învăţământ în contextul confirmării unui caz/mai multor cazuri de COVID-19 -
Direcţiile de sănătate publică trebuie să informeze unitatea de învăţământ şi
cabinetul medical şcolar despre fiecare caz confirmat pozitiv, la elevi sau adulţi; - În
cazul apariţiei unui caz/mai multor cazuri de COVID-19 într-o unitate de învăţământ
situaţia va fi analizata de DSP/DSPMB împreună cu directorul unităţii de
învăţământ; - Decizia de suspendare a cursurilor şcolare se va lua la nivel local, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare, în următoarele circumstanţe:
a) La apariţia unui caz confirmat de îmbolnăvire cu COVID-19 într-o clasă din
unitatea de învăţământ, se suspendă cursurile şcolare ale clasei respective pentru
o perioadă de 14 zile. În situaţia în care în aceeaşi sală de clasă cursurile sunt
organizate în schimburi, se vor suspenda doar cursurile pentru clasa în care a fost
confirmat cazul de îmbolnăvire cu virusul SARS-CoV-2. Se va face curăţenie,
dezinfecţie şi aerisire, urmând ca elevii din schimbul următor să îşi desfăşoare
normal cursurile;
b) La apariţia a 3 cazuri confirmate de îmbolnăvire cu COVID-19 în clase diferite ale
aceleiaşi unităţi de învăţământ, se suspendă cursurile şcolare ale unităţii de
învăţământ pe o perioada de 14 zile de la data de debut al ultimului caz;
c) În cazul apariţiei de cazuri de îmbolnăvire cu COVID-19 în rândul cadrelor
didactice, acestea au obligaţia de a anunţa conducerea unităţii de învăţământ, care
va informa DSP/DSPMB despre eveniment. DSP/DSPMB va efectua ancheta
epidemiologică şi va analiza situaţia în unitatea de învăţământ împreună cu
directorul unităţii, astfel:
d) Scenariul 1: În cazul în care cadrul didactic a predat numai la o singură clasă (de
exemplu, învăţător/profesor care a avut o singură oră) şi nu a venit în contact cu
alte cadre didactice din şcoală se vor suspenda cursurile de la clasa respectivă;
e)Scenariul 2: În cazul în care cadrul didactic a predat numai la o singură clasă (de
exemplu, învăţător/profesor care a avut o singură oră) şi a venit în contact cu alte
cadre didactice din şcoală (cadrele didactice dintr-unul dintre schimburi, în şcolile
cu mai multe schimburi de predare), se vor suspenda cursurile de la clasa respectivă
şi vor fi izolate la domiciliu cadrele didactice cu care acesta a venit în contact.
f)Scenariul 3: În cazul în care cadrul didactic a predat la mai multe clase şi nu a
venit în contact cu alte cadre didactice din şcoală (de exemplu, profesor de sport)
sau numărul cadrelor didactice a fost mic (cadrele didactice dintr-unul dintre
schimburi, în şcolile cu mai multe schimburi de predare) se vor suspenda cursurile
la clasele cu care acesta a venit în contact şi, în funcţie de caz, vor fi izolate la
domiciliu cadrele didactice cu care acesta a venit în contact.
g)Scenariul 4: În cazul în care cadrul didactic a predat la mai multe clase şi a venit
în contact cu multe cadre didactice (cadrele didactice din toate schimburile, în
şcolile cu mai multe schimburi de predare) se vor suspenda cursurile întregii unităţi
de învăţământ. - Personalul care efectuează curăţenia în unitatea de învăţământ
şi cel care este responsabil de pază, în condiţiile în care nu a intrat în contact cu
persoana confirmată cu COVID-19, îşi va desfăşura activitatea în continuare; - În
perioada de suspendare a clasei/unităţii de învăţământ, directorul unităţii de
învăţământ va dispune realizarea următoarelor activităţi obligatorii: -- curăţenia şi
aerisirea claselor; -- dezinfecţia curentă şi terminală a spaţiilor unităţii de
învăţământ (clase, holuri, toalete); - La reluarea cursurilor şcolare într-o unitate de
învăţământ, personalul medico-sanitar care are în arondare unitatea de
învăţământ va realiza un triaj epidemiologic riguros pentru identificarea posibilelor
cazuri de noi îmbolnăviri.