Elemente de calculul probabilităţilor

Principalele noţiuni matematice care modelează fenomenele aleatoare sunt câmpul de

probabilitate asociat unui experiment aleator, evenimentele şi variabilele aleatoare.
 Experimentul aleator ℰ este o acţiune ale cărei rezultate nu pot fi pronosticate cu
certitudine. Efectuarea unui experiment se numeşte probă.
 Eveniment elementar { } este un rezultat obţinut prin efectuarea experimentului aleator.
 Eveniment sigur sau mulţime totală este mulţimea tuturor rezultatelor posibile ale unui
experiment aleator.
 Evenimentele reprezintă părţile mulţimii totale ( ).
 Evenimentul imposibil ∅ reprezintă un eveniment ce nu se poate realiza într-o probă.

Numărul evenimentelor este | ( )| = 2| | .

Exemple
1. La aruncarea unui zar obţinem = {1,2,3,4,5,6}. Faţă de această experienţă putem considera
evenimentele şi care se identifică ca submulţimi ale lui . Numărul rezultatelor este | | = 6,
iar numărul evenimentelor este | ( )| = 2| | = 2 .

: apariția unui număr par = {2,4,6} ⊂

: apariția unui număr mai mare decât patru = {5,6} ⊂

2. Dintre 100 consumatori de îngheţată, 60 preferă îngheţata cu ciocolată, 50 îngheţata cu vanilie

şi 30 îngheţata cu ciocolată şi vanilie. Aflaţi numărul celor care nu consumă îngheţată cu ciocolată
sau vanilie.

| | = 60 numărul consumatorilor de îngheţată cu ciocolată

| | = 50 numărul consumatorilor de îngheţată cu vanilie
| ∩ | = 30 numărul consumatorilor de îngheţată cu ciocolată şi vanilie
| ∪ | = | | + | | − | ∩ | = 60 + 50 − 30 = 80 numărul consumatorilor de îngheţată cu
ciocolată sau vanilie
100 − 80 = 20 este numărul celor care nu consumă îngheţată cu ciocolată sau vanilie.

Operaţii cu evenimente

1) ∪ dacă se realizează cel puţin unul din evenimentele sau

2) ∩ dacă se realizează simultan evenimentele şi
3) ̅ = − evenimentul contrar lui se produce dacă nu se produce
4) \ = ∩ dacă se realizează şi nu se realizează
5) = dacă şi numai dacă ⊂ și ⊂
6) Evenimentele şi sunt incompatibile dacă ∩ = ∅ şi compatibile dacă ∩ ≠ ∅.

Câmp de evenimente ( , ( ))
1) ∀ ∈ ( ) ⇒ ̅ ∈ ( )
2) ∀ , ∈ ( ) ⇒ ∪ ∈ ( )

1
 Probabilitatea unui eveniment
={ , ,…, }
numărul cazurilor favorabile realizării evenimentului A
∈ ( )⇒ ( )= ∈ [0,1]
numărul cazurilor posibile
Se numeşte probabilitate o funcţie : ( ) → ℝ cu următoarele proprietăţi
1) ( ) ≥ 0, ∀ ∈ ( )
2) ( ) = 1
3) ( ∪ ) = ( ) + ( ), dacă ∩ = ∅, ∀ , ∈ ( ).

Câmp de probabilitate ( , ( ), )
1) ( ̅) = 1 − ( )
2) (∅) = 0
3) ( ∪ ) = ( ) + ( ) − ( ∩ )
4) ( \ ) = ( ) − ( ∩ )
5) ⊂ ⇒ ( ) ≤ ( )

( ∪ ) = ( )+ ( )− ( ∩ )
( ∪ ∪ )= ( )+ ( )+ ( )− ( ∩ )− ( ∩ )− ( ∩ )+ ( ∩ ∩ )
Formula lui Poincaré este generalizarea rezultatelor anterioare.

= ( )− ( ∩ )+ ( ∩ ∩ ) − ⋯ + (−1)

termeni termeni termeni un termen

Exemplu. Dintre 100 consumatori de îngheţată, 60 preferă îngheţata cu ciocolată, 50 îngheţata cu

vanilie şi 30 îngheţata cu ciocolată şi vanilie. Aflaţi probabilitatea ca ei:
a) să prefere îngheţata cu ciocolată, dar nu şi cu vanilie,
b) să prefere îngheţata cu ciocolată sau cu vanilie,
c) să nu consume îngheţată cu ciocolată şi vanilie.

| | = 60 numărul consumatorilor de îngheţată cu ciocolată

| | = 50 numărul consumatorilor de îngheţată cu vanilie
| ∩ | = 30 numărul consumatorilor de îngheţată cu ciocolată şi vanilie
60 3
( )= =
100 5
50 1
( )= =
100 2
30 3
( ∩ )= =
100 10

a) ( \ )= ( ∩ )= ( )− ( ∩ )= − =
b) ( ∪ ) = ( )+ ( )− ( ∩ ) = + − =
c) ( ̅∩ )= ( ∪ ) = 1− ( ∪ )= 1− =

2
 , ∈ ( ) se numesc evenimente independente dacă ( ∩ ) = ( ) ∙ ( )

( ∩ )
, ∈ ( ), ( ) ≠ 0. Probabilitatea lui condiționată de este ( )=
( )

Exemple
1. La aruncarea unui zar obţinem = {1,2,3,4,5,6}. Considerăm evenimentele şi
: apariția unui număr par = {2,4,6} ⊂
: apariția unui număr mai mare decât patru = {5,6} ⊂
Care este probabilitatea lui ştiind că s-a produs?

3 1
( )= =
6 2
2 1
( )= =
6 3
1
( ∩ )=
6
1
( ∩ ) 6 1
( )= = =
( ) 1 2
3
2. Se aruncă succesiv două zaruri. Fie − evenimentul ca pe primul zar să se obţină cel mult trei
puncte şi − evenimentul ca suma cifrelor de pe cele două zaruri să fie şapte. Calculaţi
( ), ( ).

= {1,2,3} ⊂ = {1,2,3,4,5,6}
3 1
( )= =
6 2
= {(1,6), (2,5), (3,4), (4,3), (5,2), (6,1)} ⊂ x
6 1
( )= =
6x6 6

x = {(1,1), (1,2), (1,3), (1,4), (1,5), (1,6), (2,1), (2,2), (2,3), (2,4), (2,5), (2,6), (3,1), (3,2), (3,3), (3,4), (3,5), (3,6)}
3 1
( ∩ )= =
6x6 12
1
( ∩ ) 12 1
( )= = =
( ) 1 2
6

1
( ∩ ) 12 1
( )= = =
( ) 1 6
2