Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative

Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice

GEOPOLITICĂ
Referat
"Where is will, there's a weapon "

Petrescu Mădălina Nicoleta

An II, grupa 6
Bucureşti, 2011

1
 „Lord of War” - Traficantul de arme
„Gloanţele schimbă guvernele mult mai repede ca voturile!”

Într-o lume în care răul conduce şi reuseşte să se impună prin metode mai mult sau mai
puţin vizibile, trebuie să operăm cu acei termeni care ne vor conduce la deconspirarea
mijloacelor care asigură această dominaţie. In cazul de faţă, accentul cade pe terorism, mai mult
decât atât, pe traficul de arme, ca activitate criminală încadrată în actele teroriste şi pentru a
exemplifica modul cum se realizează, la nivel global, Lord of War, este un film care subliniază
exact această idee: „Sunt peste 550 milioane arme de foc în circulaţie, adică una la fiecare 12
persoane. Întrebarea e... cum îi înarmăm şi pe ceilalţi 11?”
Când vrem să înţelegem în ce constă geopolitica, nu este de ajuns să ne raportăm doar la
stat, abordat separat şi la aşezarea lui teritorială. Geopolitica înseamnă mult mai mult decît atât,
şi anume, relaţiile internaţionale dintre state, după cum îşi exprimă Ion Conea viziunea strategică
asupra geopoliticii.
După Ion Conea „ geopolitica nu va studia statele în parte, ci jocul politic dintre state”,
„geopolitica va fi ştiinţa relaţiilor sau -şi mai bine- a presiunilor dintre state”. Tot pentru el, într-
un sens mai cuprinzator, „geopolitica apare ca ştiinţa atmosferei sau a stării politice planetare. Ea
trebuie să ne prezinte şi să ne explice harta politică.” 1
Raportându-ne exclusiv doar la o anumită perioadă din istorie, şi anume, perioada
dinainte şi de după terminarea Războiului Rece, este necesar să amintim că perioada de pace şi
stabilitate pe care o traversează Europa la sfârşitul secolului XX şi începutul secolului XXI se
datorează existenţei Uniunii Europene, al cărei principal rol este de menţinere a securităţii. La
nivel mondial încheierea Războiului Rece a plasat SUA, cel puţin din punct de vedere militar, pe
o poziţie dominantă, la foarte mare distanţă de oricare alt stat.2
Legat de jocul politic dintre state, trebuie să ne referim în mod special la starea
conflictuală resimţită la nivelul acestora şi care se extinde treptat la un nivel global.
Pe un teritoriu dominat de o stare conflictuală, terorismul se afirmă ca făcând parte dintr-
o mare categorie de violenţă politică3, cu deosebirea că este vorba de un conflict asimetric între

1
Paul Dobrescu, Geopolitica, Comunicare.ro, Bucureşti, 2008, pg 32-33
2
Politica Europeană de Securitate şi Apărare, Institutul European din România, 2005, pg.1
3
Ion Marin, Ţuţu Pişleag, Geopolitica şi terorismul, ed. SITECH, Craiova, 2009, pg.10
2
diverse formaţiuni statale. Terorismul se individualizează ca un fenomen complex, cu
manifestări extrem de violente şi în susţinerea căruia se află traficul de arme, droguri şi persoane,
ca cele mai înfloritoare forme de „comerţ” de pe glob.
„Comertul cu arme uşoare” continuă să fie una dintre cele mai profitabile afaceri din
lume, cea mai mare căutare având-o armele de foc individuale. Conform datelor statistice, în
fiecare an, în lume, se fabrica peste şapte milioane de arme de foc. Principalii exportatori de
arme au fost SUA (36,6%), fosta URSS (29,9%), Franţa (6,1%), Germania (5,4%), China (5%),
Marea Britanie (5%) şi alte state (12,3%). Zonele conflictuale sunt bine aprovizionate cu arme,
legal sau ilicit (Bosnia, Afganistan, zona Golfului, Orientul Apropiat, unele state africane). După
cum se constată marile puteri ale lumii sunt şi cei mai de seama producători şi exportatori (licit
sau ilicit!!). 4
Traficul cu arme aduce profituri uriaşe şi în afară de asta constituie principala sursă de
alimentare a conflictelor, locale sau la scară largă, a criminalităţii şi corupţiei. Trebuie avute în
vedere consecinţele tragice ale acestei „afaceri”, şi anume, milioane de victime, dintre care
aproape 90% civili, îndeosebi copii, femei şi bătrâni.
Vorbind despre traficul de arme, principalii producători şi susţinători, dar şi despre
consecinţele la nivel macro, cel mai bine sunt evidenţiate, într-o maniera ecranizată, de filmul
„Lord of War”, al lui Andrew Niccol. Filmul prezintă o lume în care armele se vând ca pânea
caldă, respectând o regulă principală, şi anume, traficanţii să nu se lase împuşcaţi de propria lor
marfă. Bazat pe întâmplări reale, filmul aduce în prim plan cele mai controversate aspecte ale
Razboiului Rece, avându-l ca principal exponent pe Yuri Orlov, unul dintre cei mai cunoscuţi
traficanţi de arme al tuturor timpurilor.
O consecinţă mai puţin cunoscută a încheierii Razboiului Rece a fost cantitatea uriaşă de
arme care a intrat pe piaţă spre a fi vândute de fosta Uniune Sovietică către state aflate în proces
de dezvoltare (mai ales în Africa) şi sumele mari de bani câştigate de cei ce le vindeau. Mulţi
consideră cel mai mare furt al secolului XX, având în vedere că în Ucraina, între 1982-1992,
arme în valoare de 32 bilioane de $ au fost furate. De subliniat că niciun vinovat nu a fost prins
sau judecat.

4
Carmen Boghean, Geopolitică. Sfidările şfârşitului de mileniu: terorismul, traficul ilicit de droguri şi de arme,
traficul de persoane, Suceava, 2008, pg. 10
3
 Sprijinindu-se pe evenimente reale, „Lord of War” urmăreşte traficul de arme la nivel
global ale dealer-ului Yuri Orlov (interpretat de Nicolas Cage), dar şi modul cum acesta încearcă
să fie mereu cu un pas înainte de agentul de la Interpol, aflat pe urmele sale în anumite zone de
conflict, dar şi faţă de unii clienţi, printre care unii dintre cei mai cunoscuţi dictatori ai lumii.
Ideea cea mare, de a începe această afacere, îi vine în momentul când, mergând pe
străzile New York-ului, pe care îl vedea ca pe mica lui Odessa, îşi dă seama că Mafia Rusească,
odată cu emigrarea din Uniunea Sovietică, a adus cu ea şi obiceiurile, astfel că în fiecare zi era
omorât în stradă câte un gangster. Facând o comparaţie cu restaurantele, el consideră că menirea
lui este să satisfacă o alta nevoie de bază a omului. Mergând cu fratele/partenerul de afaceri la o
expoziţie de arme în Berlin, îl întâlneşte pe cel mai mare dealer de arme din lume care îl tratează
ca pe un amator. Din acel moment el face tot ce îi stă în putinţă să fie de partea celor cărora le
vinde, dar să nu fie niciodată în preajmă când armele sunt folosite.
Cel mai important moment din viata lui ca traficant de arme îl constituie sfârşitul
Războiului Rece. Tancuri, elicoptere militare, grenade nefolosite şi aproape toate mijloacele
folosite la distrugerea în masă, erau aruncate în depozite ruseşti, aşteptând să fie luate de cineva.
Unchiul lui Yuri ajunge să aibă grijă de aceste depozite şi ca rezultat al acestei razii de arme
ruseşti, AK-47 devine arma cea mai disponibilă pentru toţi teroriştii din lumea întreagă.
Prin acest film se realizează o viziune paralelă asupra lumii războiului prin ochii unui om
care favorizează toate parţile conflictuale să se omoare între ei. Este o condamnare din partea
guvernelor lumii, care tolerează oameni ca Yuri, pentru că din când în când, oamenii politici au
nevoie să se folosească de serviciile unui astfel de om pentru a le înclocui pe cele pe care nu le
pot face publice.
Potrivit lui Andrew Niccol personajul lui Yuri se bazează, de fapt, pe 5 traficanţi de arme
diferiţi şi că aproape fiecare situaţie prezentă în film (suntem purtaţi din anii 1980 până aproape
în prezent) se bazează pe evenimente reale. Există şi supoziţii conform cărora Viktor Bout,
traficantul rus de arme ar fi cel care a inspirat filmul. În prezent Bout, fost ofiţer în forţele
aeriene sovietice, este judecat în SUA, dupa ce în martie 2008 a fost prins în Bangkok, unde se
susţine că vroia să vândă rachete şi lansatoare de rachete.
Deşi pe tot parcursul filmului Yuri este urmărit de un agent al Interpolului, când în
sfârşit îl prinde, nu reuşeşte să îl ţină închis prea mult timp. Marele dar al lui Yuri poate că este

4
capacitatea lui de a anticipa care sunt cei „de afară” care il vor înşfăca, fie ca este legea, un
concurent sau chiar clientul.
Alte exemple din film care îşi găsesc locul şi în lumea reală, sunt numele de cod folosite
pentru arme( ex: Angel Kings pentru AK-47), care este o practică folosită adesea între traficanţii
de arme şi clienţii lor. De exemplu, în 2000, armata Columbiană, a interceptat o discuţie în care
se discuta despre costul „ ananasului” în termeni de „frunze de salată”. Ananasul erau de fapt
grenadele iar frunzele de salată, dolarii americani.
De asemenea, în numeroase scene din film, cum ar fi aceea cu vasul Kristol, Niccol
construieşte un surprinzător portret al traficului ilegal de arme. În timp ce afacerile traficanţilor
privaţi de arme continuă să prospere, cei mai mari exportatori de arme rămân cei cinci membrii
permanenţi ai Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite. De exemplu, SUA a vândut în 2004
în valoare de 18,5 bilioane de $ articole de apărare, sau aşa numitele „arme mari”: avioane,
tancuri, nave, echipamente de supravieţuire sau comunicare pe care ei le-au folosit, şi nu puşti,
proiectile sau arme mici vândute ambulant de Yuri. Vânzarea de arme într-un mod legal nu
înseamnă că este neapărat şi mai puţin inofensivă!
Filmul expune o viziune ironică asupra lumii afacerilor cu arme, sau mai degrabă o
dramă care prezintă o realitate cruntă- trafincanţii cu arme şi tările sărace ale lumii. Este demn de
amintit aici una din secventele memorabile din film, care îşi are esenţa adânc înrădăcinată în ceea
ce se întamplă de fapt în lume. În momentul în care Yuri vine la dictatorul african pentru a face
schimb, el îi dă arme şi primeşte în schimb diamante, asistăm la o scenă pe atât de reală, pe atât
de frapantă. Trecând peste crizimea dictatorului african, acesta îi prezintă armata lui de „ copii
kalaşnikov” spunându-i: „Un glonţ tras de un copil de 14 ani e la fel de eficient ca cel tras de
cineva la 40 de ani. Câteodatã mai eficient.”
Această imagine ne trimite direct cu gândul la situaţia statelor africane, precum Sierra
Leone, Liberia sau Coasta de fildeş. Cu precădere în Sierra Leone, stim de situaţia de acolo, cum
baieţii erau luaţi de la familiile lor, care de cele mai multe erau ucise de dictatorii locali, li se
puneau arme în braţe şi îi antrenau să devină criminali de elită; dintre cei ce scăpau cu viaţă
deveneau sclavi şi erau puşi să muncească, în special în căutarea de diamante (care constituie
materia pentru alt tip ilegal de trafic, dar aceasta este o problemă ce necesită o abordare
separată).

5
 Dacă ne raportăm la alte zone unde Yuri face afaceri, în Columbia, de exemplu, se duce
un altfel de război între traficanţii de droguri şi guvern. Este imposibil trasnportul pe cale
aeriană, dar oceanul permite realizarea de transporturi ilegale, iar drogurile şi armele devin
puncte de atracţie pentru cei ce se ocupă cu astfel de afaceri.
Ca o ultimă remarcă, trebuie menţionat că filmul transmite un puternic mesaj anti-război,
excelent concentrat chiar în primele secvenţe, mesaj deconspirat de Yuri în ultimele sale replici
"Ştiţi cine va moşteni Pământul? Traficanţii de arme, deoarece ceilalţi vor fi prea ocupaţi să se
ucidă între ei. Secretul supravieţuirii este să nu mergi niciodată la razboi, mai ales cu tine însuţi.”
Niccol nu-şi încheie acida expunere înainte de a arunca câteva săgeţi la adresa Statelor
Unite. Motivul pentru care familia îl părăseşte şi părinţii îl dezmoştenesc este faptul că ei (ca şi
spectatorii de altfel) nu ştiau că "Cel mai mare traficant de arme este preşedintele SUA" şi habar
nu au cum stau lucrurile, de fapt, cu acest fenomen (războiul). Războaiele, carnagiul şi toate
atrocităţile care vin nu sunt pornite sau chiar întreţinute de către Yuri, ci de “barosanii” de la
Naţiunile Unite care au tot interesul ca el să continue.
Cum spunea şi Geroge Orwell, în 1984, "scopul războiului nu este de a impune o
anumită idee, ci de a menţine însăşi stabilitatea lumii". Yuri este doar un individ destul de
inteligent pentru a beneficia de un lucru inevitabil (de fapt el face şi o comparaţie - intrii în
afacerile cu restaurante deoarece oamenii vor dori mereu să mănânce). Intr-adevar Vitaly este
opusul lui Yuri, dar rolul lui este tocmai de a demonstra greseala tuturor in privinta tematicii
dezbătute. Dintre cei doi fraţi, Vitaly moare în Liberia dintr-un exces de zel (oamenii aceia au
murit oricum) iar Yuri este scos din puşcărie de către Guvernul SUA şi plătit ca să-şi continue
activitatea. Razboaie vor exista întotdeauna, este inevitabil, iar atitudinea noastra faţă de acest
fenomen este nepăsarea, ignorarea lui.

Bibliografie:

6
- Paul Dobrescu, Geopolitica, Comunicare.ro, Bucureşti, 2008;
- Politica Europeană de Securitate şi Apărare, Institutul European din România, 2005;
- Ion Marin, Ţuţu Pişleag, Geopolitica şi terorismul, ed. SITECH, Craiova, 2009;
- Carmen Boghean, Geopolitică. Sfidările şfârşitului de mileniu: terorismul, traficul
ilicit de droguri şi de arme, traficul de persoane, Suceava, 2008.

http://www.lordofwarthemovie.com/