COLEGIUL NAŢIONAL „ANASTASESCU”

ROŞIORII DE VEDE

PROIECT PENTRU CERTIFICAREA

COMPETENŢELOR PROFESIONALE ÎN
INFORMATICĂ

MAREA NEAGRA
Pagină WEB

Profesor coordonator Ele!

 Do"re Valent#na N#t$ N#colae %ar#$s
  Clasa a &II'a C
  %ate(at#c)'Infor(at#ca
 

*
 

CUPRINS

I.Argumentarea temei ................................................................. .............. 3

II.Prezentarea programului Web Page Maker ............................................... 4
III.Prezentare site: MAREA NEAGRA......................................................... 5
  III.. !ome........................................................................................... 5
  III.". #tatiuni................. $$$........................................................................ %

  III.3. Porturi...$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$..$$.. &

  III.4. 'urism.......................................................................................... 5
  III.5. E(osistem...................................................................................... %
  III.). 'ransport....................................................................................... &
  III.%. Galerie *oto.................................................................................... "
  III.+. ,onta(t..$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ ""
I-.,oul sursa........................................................................................... "3
-./ibliogra*ie ............................................................................................ "&

+
 

I. Argumentarea temei

 
Marea Neagra prezinta anumite particularitati privind conditiile de viata ale
organismelor,care o deosebesc de celelalte mari de pe suprafata TERREI.
  Cea mai importanta caracteristica a Marii Negre aste existenta a doua
straturi de apa suprapuse :
  unul de suprafata, adanc de aproximativ !"# M, cu o concentratie
moderata de saruri $
  unul de adancime , care coboara pana la fundul marii $acest strat se
caracterizeaza printro concentratie mare de saruri minerale.
 %ona litorala &care coincide cu platforma continentala', care coboara
pana la !(# M &ea ocupa o treime din suprafata marii'
 %ona pelagica, care cuprinde masele de apa din largul marii $
 %ona abisala, care cuprinde adancurile marii &pana la adancimea
maxima de ))*" m'.
  In fiecare din aceste zone traiesc diferite vietuitoare.
C+R+CTERITICI +-E I/T/01-1I
Temperatura apei variaza sezonier &iarna, la tarm,minima coboara la #
grade C $ vara,a2unge la )3)4 grade C ' $intre iarna si vara, pe verticala, se
inregistreaza o inversare a anotimpurilor pana la 3"!## m adancime $ catre
fundul marii, temperatura este in 2ur de 34 grade C $
-umina patrunde pana la )## m $ intensitatea scade invers proportional cu
adancimea $
alinitatea apei este scazuta, mai ales in gurile de varsare ale 51N+RII si
ridicata in paturile adanci de apa $
/xigenarea apei variaza in functie de anotimp si adancimea apei : iarna ,
paturile superficiale sunt saturate in oxigen $ sub !"#)## m, oxigenul lipseste
cu desavarsire,gazul solvit fiind mai ales, acid sulf6idric $
Miscarea apei inregistreaza curenti orizontali & unii paraleli cu tarmul si altii in
interior ', verticali &care vantura apa pe o grosime de !(#)## m ' si valurile
produse de vant &*" m inaltime in timpul furtunilor'

II. Prezentarea programului Web Page Maker 

,
 

Web Page Maker  este un program estinat 0iitorilor 1ebmasteri2 in

prezent (ei (are 0or sa in0ete tainele limbaelor 1eb sau a resurselor. ,u
WebPage Maker2 (um ii spune si titlul2 poti (rea siteuri 1eb *ara prea
multe batai e (ap2 insa repet (e0a e in(eput2 nu (um 0a imaginati (a sunt
siteurile pro*esionale in ziua e astazi. Insa pentru a in(epe2 asta e un pas
bun pe (are il puteti *a(e (u pri0ire la asta.

  Are o 0arietate e *un(tionalitati pentru a((esibilitatea umnea0oastra2 e

la aaugarea e imagini , sunete , tabele , linkuri , flash , video ,
iframe , javascript , butoane
intro pagina 1eb pana la (rearea si utilizarea *isierelor e tip .CSS
,as(aing #t6le #7eets8 si multe alte optiuni o*erite e a(est program
numit Web Page Maker.

III. Prezentare site: MAREA NEAGRA

III.1. HOME

-
 

ituata intre Europa sudestica si +sia mica, Marea Neagra este o mare
continentala apartinand bazinul atlantic. Tarmul Romaniei la Marea Neagra
este de )*" 7m si cuprinde numeroase statiuni si porturi maritime.-a Marea
Neagra mai au desc6idere si urmatoarele tari : 1craina, Rusia, 8eorgia,
Turcia si ulgaria.

M+RE+ NE+8R+
Marea Neagra comunica prin stramtorea osfor cu Marea Marmara,
stramtoarea 5ardanele, cu Marea Egee &Marea Mediterana', iar prin
stramtoarea 9erci cu Marea +zov  mare care este o anexa in partea nordica
a Marii Negre intre peninsula Crimeea si Rusia. +vand o forma ovala si
tarmuri putin crestate exceptie facand peninsulei Crimeea, in partea de nord
.
 

vest Marea Neagra are numeroase limanuri iar platforma continentala este
foarte extinsa, adancimile crescand in celelalte parti, a2ungand in regiunea
centralsudica la ).*)" m.uprafata Marii Negre este de *!.### 7m; ,
adancimea maxima fiind inregistrata langa Ialta de cca. ))#< m.

In Marea Neagra nu intalim foarte multe insule sau peninsule, cele mai
cunoscute si importante fiind Insula erpilor,Insula acalinul Mare si cele
create de 5unare iar ca peninsule cea mai importanta fiind peninsula
Crimeea.
8olfurile Marii Negre precum urgas, =arna, inop, amsun, /dessa, etc., fie
sunt largi un dezavanta2 pe timp de furtuna sau colmatate de curentii
orizontali, curentii verticali fiind inexistenti ceeace ii ofera Marii Negre
originalitate.
5e mica amploare , mareele sunt de cca !)cm iar salinitatea in larg
inregisreaza valori de !3  !( > in comparatie cu alte mari si oceane care au
valori de )*  * >. alinitatea Marii Negre in zona litoralului romanesc
a2unge la valori cuprinse intre 3  !) > .

In Marea Neagra se varsa numeroase fluvii mari, ca: 5unarea, Nistru, ug,
Nipru, Rioni, 9izilIrma7 si de aceea salinitatea ei este scazuta &in medie )#
)) >' in comparatie cu cea a oceanului planetar.
Temperatura medie anuala in sectorul romanesc este de ?!)." @C, depasind
cu ) @C temperatura medie a aerului. Iarna temperaturile scad destul de mult,
bat frecvent vanturile de nordvest care provoaca valuri mari foarte
periculoase pentru navigatie. In iernile mai reci, in zona litorala nordica Marea
Neagra ing6eata.
ub influenta vinturilor se formeaza un curent circular, diri2at de linia
tarmurilor, care, datorita 0eninsulei Crimeea, se impart in doua ramuri inc6ise:
estica si vestica. 1n curent de suprafata transporta prin osfor apele mai dulci
ale Marii Negre spre Marea Mediterana$ in adancime se formeaza un curent
copmensator, care transporta in sens contrar ape cu salinitate mare. 5in
cauza lipsei de circulatie verticala, la adincimi mai mari nu patrunde suficient
oxigen si predomina 6idrogenul sulfurat.

/
 

III.2. STATIUNI

Costinesti  statiune balneoclimaterica estivala, situata la )( 7m. sud de

municipiul Constanta, denumita si Atatiunea TineretuluiA, cu pla2a intinsa cu
nisip fin. tatiunea Costinesti dispune de baze de grement moderne, aici au
loc numeroase manifestari culturalartistice si tot aici emite postul Radio
=acanta. +ccesul in statiune se face cu trenul  gara Costinesti, situata pe
ruta ucurestiConstantaMangalia sau rutier, pe 5N 4 de la Constanta.
Mamaia  cea mai mare si renumita statiune din Romania, situata in partea de
nord a Municipiului Constanta, denumita si 0erla -itoralului Romanesc, este o
fasie de pla2a cu nisip fin, ce se intinde pe o lungime de circa ( 7m. in partea
de vest a acesteia aflanduse lacul iutg6iol. 0la2a este presarata cu
numeroase 6oteluri, piscine in aer liber, discoteci, parcuri de agrement,
0
 

terenuri de sport, precum si un teatru de vara. tatiunea Mamaia ofera

turistilor posibilitatea practicarii sporturilor de apa, precum si pescuitul in lacul
Mamaia.
Eforie Nord  statiune balneoclimaterica permanenta, situata la !* 7m. sud de
Constanta, intre -acul Tec6irg6iol si Marea Neagra. + doua statiune ca
marime a litoralului romanesc, este renumita pentru tratamentele sale
curative, statiunea dispunand de doua baza de tratament permanente, ce
poseda instalatii pentru bai calde cu apa sarata provenita din -acul
Tec6irg6iol sau din Marea Neagra. 0la2a statiunii ce se intinde pe aproximativ
 7m. dispune de terenuri de sport, piscine, precum si alte facilitati pentru
practicarea sporturilor de apa.
Eforie ud  statiune balneoclimaterica situata la !( 7m. sud de Constanta, ce
se intinde pe o lungime de circa ) 7m. dea lungul Marii Negre. In statiune se
afla un sanatoriu reumatologic permanent si altul pentru tratarea ra6itismului
si a debilitatii, ce functioneaza numai in sezonul estival, ambele pentru copii.
 +tractiile statiunii Eforie ud sunt discotecile, teatrul in aer liber, precum si
multe altele.
Mangalia  statiunea balneoclimaterica permanenta, situata la ** 7m de
Constanta, intemeiata de greci in sec. =I I.Br. este cea mai sudica statiune de
pe litoralul Marii Negre fiind si singura statiune maritima ce detine izvoare
minerale sulfuroase, mezotermale si radioactive, folosite inca din antic6itate.
Mangalia dispune de o baza de tratament cu sectii de recuperare medicala,
bai calde cu apa sulfuroasa, impac6etari cu namol, 7inetoterapie,
6idroterapie, sali de gimnastica medicala si cabinete de geriatrie. 0rincipalele
atractii ale statiunii sunt Muzeul de ar6eologie, Mosc6eea Esma6an ultan,
Colectia Mercurius, vestigiile bazilicii romanobizantine, si tot aici putanduse
practica si ec6itatia.
upiter si Cap +urora  statiuni climaterice estivale, situate la *# 7m. de
Municipiul Constanta, intre tarmul Marii Negre si 0adurea Comorova.
tatiunea Cap +urora este cea mai recenta statiune de pe litoralul romanesc,
care atrage numerosi turisti veniti aici pentru pla2a cu nisip fin, terenuri de
sport, teatru si cinama in aer liber, piscine, discoteci, precum si pentru
plimbarile cu ambarcatiuni pe -acul Tismana.
Neptun/limp  statiune balneoclimaterica situata la < 7m de Mangalia, pe o
fasie de nisip intre Marea Neagra si padurea Comorova, ce ofera o oaza de
liniste in peisa2ul litoralului romanesc. 1n adevarat complex turistic modern,
statiunea dispune de 6oteluri si vile deosebite, terenuri de tenis, de ec6itatie,
debarcader pentru o plimbare pe lac, precum si numeroase cluburi si parcuri
de distractie. In statiune se mai afla deasemeni si o baza de tratament ce
ofera electroterapie, impac6etari cu namol, 6idroterapie, sali de gimnastica
medicala, sauna.

1
 

=enus  statiune balneoclimaterica estivala, situata la " 7m. de Mangalia, ce

poarta numele zeitei frumusetii, ce dispune de 6oteluri construite intrun stil
ar6itectonic aparte.
aturn  este o statiune climaterica estivala, situata la ! 7m. de Mangalia, care
beneficiaza de soare in ma2oritatea zilelor, apa marii atingand o temperatura
medie in timpul verii de circa )" grade C, si dispune de un teatru in aer liber,
terenuri de sport, vile si 6oteluri, teren de ec6itatie.
Tec6irg6iol  statiune balneoclimaterica permanenta, situata la !( 7m. de
Constanta, pe malul lacului Tec6irg6iol. 0rincipalele caracteristici ale statiunii
sunt apa sarata si namolul sapropelical lacului, aici aflanduse cinci baze de
tratament cu bai calde cu apa sarata provenita din lac, impac6etari cu namol,
pentru aerosoli si 6idroterapie.

III.3.PORTURI

Odessa
latitudinea:*<D)#N,longitudinea:#D*<E$
8MTF?$
cel mai mare port comercial al 17rainei$
2
 

este situat pe coasta de NG a Marii Negre in partea de G a 8olfului

/dessa.
ancora2ul in rada portului este prevazut in doua zone neadapostite$
dispune de ( dane de operare a diverselor marfuri, inclusiv ale terminalului
petrolier$
aici opereaza mineraliere,spargatoare de
g6eata,gaziere,containiere,pasagere,nave pt lic6ide$
adHncimi ale bazinelor portuare (!) m.
portul este desc6is pentru navigatie n toate lunile anului,
n iernile grele este necesara asistenta spargatoarelor de g6eata ncepHnd
din a doua 2umatate a lunii decembrie si pHna n luna februarie.

Nicolayev
latitudinea:*<D"(N$longitudinea:!D"4E$
8MT:?$
aici opereaza mineraliere,rorouri$
port maritim comercial situat la gura de varsare a rHului ug si in apropierea
gurii de varsare a fluviului Nipru.
desc6is pentru navigatie in tot timpul anului, dar in timpul iernii, atunci cHnd
se anunta g6eturi, intrareaJiesirea din port este permisa n convoi sub escorta
spargatoarelor de g6eata. 86eturile apar in a doua 2umatate a lunii decembrie
si pot fi prezente pana in ultima 2umatate a lunii martie.
o nava este considerata sosita la intrarea in rada interiora a portului.
Timpul de stalii &-aKtime' va incepe in conformitate cu uzul portului &Code of
Customs of NicolaKev Commercial ea 0ort', pilota2ul in port si pe senal este
obligatoriu pentru toate navele. avizarile despre sosire si cererea de pilota2
vor fi facute cu *( ore, )* ore si < ore inainte.
este necesar sa se transmitL lungimea maxima a navei si pesca2ul.
pentru ancora2 sunt stabilite doua zone in interiorul radei
adapostite.

Portul Sevastopol
latitudinea:**D3N$ longitudinea:D)E$
8MT:?.
 situat pe coasta de G a 0eninsulei Crimeea si cuprinde portul comercial,
portul de pescuit, baza navala militara si porturi mici.
aici opereaza mineraliere,nave pt marfuri generale. navigatia in port este
desc6isa tot timpul anului.
pilota2ul este obligatoriu.
pilotul se imbarca la bordul navei comerciale cu ) Mm inainte de intrare.

*3
 

ancora2ul navelor se poate face in afara drumurilor de navigatie de la ! Mm la

*Mm de coasta.
 intrarea in port este planificata cu )* 6 inainte. 0e timpul noptii apropierea
de port a navelor cu lungime mai mare de !)# m poate fi efectuata cu
permisiunea Capitaniei portului. Navigatia pe senal se face cu o viteza de
maximum " Nd, iar in acvatoriul portului cu maximum 4 Nd.
5imensiunile maxime ale navelor sunt:
la c6eul de marfuri: pesca2ul (,<m$ lungimea: !("m$
la c6eul de pasageri: pesca2ul 4,! m, lungimea )## m$
la c6eul tancurilor petroliere: pesca2ul 4, Im$ lungimea !(" m$ c6eul pentru
operarea marfurilor este dotat cu cranice de " tf. reparatii sunt posibile pt
nave de pana la *# ### td.  are un doc uscat pentru nave cu -/+ de
maximum )(# m.

Nicolayev
latitudinea:*<D"(N$longitudinea:!D"4E$
8MT:?$
aici opereaza mineraliere,rorouri$
port maritim comercial situat la gura de varsare a rHului ug si in apropierea
gurii de varsare a fluviului Nipru.
desc6is pentru navigatie in tot timpul anului, dar in timpul iernii, atunci cHnd
se anunta g6eturi, intrareaJiesirea din port este permisa n convoi sub escorta
spargatoarelor de g6eata. 86eturile apar in a doua 2umatate a lunii decembrie
si pot fi prezente pana in ultima 2umatate a lunii martie.
o nava este considerata sosita la intrarea in rada interiora a portului.
Timpul de stalii &-aKtime' va incepe in conformitate cu uzul portului &Code of
Customs of NicolaKev Commercial ea 0ort', pilota2ul in port si pe senal este
obligatoriu pentru toate navele. avizarile despre sosire si cererea de pilota2
vor fi facute cu *( ore, )* ore si < ore inainte.
este necesar sa se transmitL lungimea maxima a navei si pesca2ul.
pentru ancora2 sunt stabilite doua zone in interiorul radei
adapostite.

Portul Sevastopol
latitudinea:**D3N$ longitudinea:D)E$
8MT:?.
 situat pe coasta de G a 0eninsulei Crimeea si cuprinde portul comercial,
portul de pescuit, baza navala militara si porturi mici.

**
 

aici opereaza mineraliere,nave pt marfuri generale. navigatia in port este

desc6isa tot timpul anului.
pilota2ul este obligatoriu.
pilotul se imbarca la bordul navei comerciale cu ) Mm inainte de intrare.
ancora2ul navelor se poate face in afara drumurilor de navigatie de la ! Mm la
*Mm de coasta.
 intrarea in port este planificata cu )* 6 inainte. 0e timpul noptii apropierea
de port a navelor cu lungime mai mare de !)# m poate fi efectuata cu
permisiunea Capitaniei portului. Navigatia pe senal se face cu o viteza de
maximum " Nd, iar in acvatoriul portului cu maximum 4 Nd.
5imensiunile maxime ale navelor sunt:
la c6eul de marfuri: pesca2ul (,<m$ lungimea: !("m$
la c6eul de pasageri: pesca2ul 4,! m, lungimea )## m$
la c6eul tancurilor petroliere: pesca2ul 4, Im$ lungimea !(" m$ c6eul pentru
operarea marfurilor este dotat cu cranice de " tf. reparatii sunt posibile pt
nave de pana la *# ### td.  are un doc uscat pentru nave cu -/+ de
maximum )(# m.

  NovorossiKs7
este situat in partea de NE a Marii Negre in 8olful NovorossiKs7. dispune de
terminale petroliere,minereuri, dane pentru operarea cerealelor, a marfurilor in
vrac uscate si marfuri generale.
 latitudinea:**D*N$ longitudinea:3D*3E$
8MT:?.
aici opereaza nave pt marfuri generale,mineraliere si nave pt produse lic6ide.
n portul petrolier situat in partea de est a portului pot fi operate nave cu un
pesca2 cuprins intre *,"!4 m, inregistrand un trafic anual de circa *# milioane
t titei. c6eurile portului de marfuri uscate &5R C+R8/ B+R/1R' sunt
dotate cu cranice de *# tf, precum si cu macarale plutitoare de !## tf. 0ot fi
operate containere de )# si *# picioare si au acces nave avHnd un pesca2 de
maximum !!," m. Marfurile frecvent operate la aceste dane sunt carbuni,
minereuri, metale, za6Lr, cereale, ciment, fructe, vegetale. pilota2ul este
obligatoriu.

Tuapse
este situat in partea de NE a Marii Negre, in apropierea de
varsarea rHului Tuapse in mare.
 latitudinea:**D#<N$ longitudinea:4D#*E$
8MT:?.
aici opereaza nave pt marfuri generale,mineraliere si nave pt produse lic6ide.
*+
 

are  dane pentru mLrfuri uscate, unde pot opera nave avHnd pesca2ul de !)
m si -/+ de pana la ))# m si < dane in portul petrolier pentru tancuri
petroliere si navecisterna cu pesca2e de maximum !) m si -/+ de )" m.

Tuapse
este situat in partea de NE a Marii Negre, in apropierea de
varsarea rHului Tuapse in mare.
 latitudinea:**D#<N$ longitudinea:4D#*E$
8MT:?.
aici opereaza nave pt marfuri generale,mineraliere si nave pt produse lic6ide.
are  dane pentru marfuri uscate, unde pot opera nave avHnd pesca2ul de !)
m si -/+ de pana la ))# m si < dane in portul petrolier pentru tancuri
petroliere si navecisterna cu pesca2e de maximum !) m si -/+ de )" m.

0ortul Constanta este situat pe coasta vestica a Marii Negre acoperind o

suprafata totala de .4)< 6a.

 +cesta este mpartit n trei subdiviziuni:

0ortul maritim, care are o capacitate de operare anuala de !## milioane de

tone si este deservit de catre !*# dane functionale permitHnd accesul navelor
cu o capacitate de pHna la ))#.### td.
0ortul fluvial permite accesul oricarui tip de nava fluviala avHnd o capacitate
de operare anuala de !# milioane de tone. 0rin acest port trec zilnic
aproximativ )## de nave fluviale.
0ortul turistic este un punct de reper important pentru navele de pasageri care
navig6eaza dea lungul Marii Negre.
5e asemenea, 0ortul Constanta are mai multe terminale:

vrac lic6id: petrol brut, produse petroliere rafinate si nerafinate

vrac solid: minereu, carbune, cocs, cereale, ciment vrac si materiale de
constructii
marfuri generale: produse c6imice, produse alimentare, c6erestea si produse
metalice
containere: este cel mai mare terminal de containere de la Marea Neagra cu o
capacitate anuala de peste !.###.### TE1
roroJferrK: nave ce pot acomoda pana la *.(## de ve6iculeJlegaturi prin ferrK
boat cu alte tari riverane Marii Negre
pasageri: o capacitate anuala de !##.### de pasageri.

*,
 

0ortul Constanta are legaturi rutiere si feroviare cu toate rutele ma2ore de

transport ale RomHniei si de asemenea este cel mai mare port situat la Marea
Neagra.

 On anul )##3, pe platforma portuara din 0ortul Constanta lucrau )#.### de
oameni, iar ".### dintre acestia lucrau ilegal, !< ore pe ziP!Q.

 On anul )##(, 0ortul ConstanLa a nregistrat un trafic de <!,4 milioane tone,
din care "#," milioane tone transport maritim Li !!,* milioane tone transport
fluvialP)Q.

marfuri generale: produse c6imice, produse alimentare, c6erestea si produse

metalice
containere: este cel mai mare terminal de containere de la Marea Neagra cu o
capacitate anuala de peste !.###.### TE1
roroJferrK: nave ce pot acomoda pana la *.(## de ve6iculeJlegaturi prin ferrK
boat cu alte tari riverane Marii Negre
pasageri: o capacitate anuala de !##.### de pasageri.
0ortul Constanta are legaturi rutiere si feroviare cu toate rutele ma2ore de
transport ale RomHniei si de asemenea este cel mai mare port situat la Marea
Neagra.

III.4.TURISM

*-
 

#s#4$r# a$r## se #nt#nd 4e o d#stanta de 0+ 5( de'a l$n6$l l#toral$l$# ro(anesc al %ar## e6  

=acante in stil mediteranean pe pla2e superbe

=remea minunata din primavara pana in toamna si intinderile imense de nisip

auriu fac din statiunile de pe litoralul romanesc al Marii Negre o destinatie
ideala pentru petrecerea vacantelor la mare.

0uteti gasi aici tot ceea ce va doriti: 6oteluri dotate cu toate facilitatile
moderne, o viata de noapte activa, o mare varietate de terenuri si sali de sport
si numeroase obiective de interes turistic pe coasta, de la castele la podgorii.
 +cum, cand tara se indreapta spre un nou viitor, litoralul Marii Negre revine pe
agenda turistica europeana.

Cele mai frumoase locuri la tarmul Marii Negre

*.
 

0rintre cele mai apreciate statiuni se numara Neptun si /limp, initial

construite ca centre de vacanta pentru imbogatitii perioadei comuniste. +cum,
aici va puteti bucura de confortul unor vile de lux sau al unor 6oteluri de
calitate excelenta, unele dintre aflanduse c6iar pe pla2a, iar altele in linistea
padurii Comorova, care se intinde intre coasta si lac.

8usturile celor mai exigenti turisti sunt satisfacute de terenurile de tenis si

pentru alte sporturi, de restaurantele in aer liber, de discoteci, de baruri de
noapte si de cabarete.

=acante mai ieftine si pentru tineret

Mai la sud, statiunile upiter, Cap +urora, =enus si aturn ofera o mare
varietate de 6oteluri foarte accesibile, de campinguri si de camere de inc6iriat,
iar Costinesti este in primul rand o statiune a tineretului, asigurand cazare
ieftina si distractii zgomotoase.

=izite organizate in aceasta regiune

0e langa excursiile la distanta mai mare pe care le puteti face in 5elta

5unarii, in universul ei misterios, in lumea salbatica a pasarilor si a apelor,
sau c6iar in ucovina, pentru a vizita legendarele manastiri pictate, sau la
ucuresti, exista multe obiective de interes turistic in impre2urimi. 0rintre ele
se numara cateva care var putea tenta sa renuntati la baile de soare zilnice.
 +m mentionat de2a ruinele cetatii grecesti din secolul al =IIlea i.Br., Bistria.

-a +damclisi, la <) de 7m spre centrul tarii, de la Constanta, se afla un

monument circular impresionant, construit la sfarsitul primului secol d.Br.
pentru a comemora victoria imparatului Traian asupra dacilor. Mestesuguri
locale, cum ar fi sculptura in lemn sau olaritul, infloresc in satele din
apropiere. 5ealurile sunt acoperite de podgoriile care produc aromatele vinuri
romanesti, inclusiv faimosul Murfatlar.

In centrele etnografice puteti admira expozitii de costume populare. Iar daca

doriti sa patrundeti in sufletul primitor al spiritului romanesc, luati parte la
sarbatorile locale, cu mancaruri traditionale, cu tuica, vin, muzica si dans care
va vor ramane in amintire ca parte a unei vacante deosebite la malul marii.

*/
 

III.5.ECOSISTEM

ECOSISTEM MAREA NEAGRA-BIOTOPUL

=ariatiile de nivel sezoniere ale apei sunt cuprinse intre !")3 cm. 0oseda
curenti orizontali: in exterior unul circular paralel cu tarmul, avand sensul
invers acelor de ceasornic si unul interior care consta din ) curenti
ciclonali.Exista si curenti verticali de mica amplitudine &curenti de convectie'.
Ei apar la finele iernii si vantura apa pe o grosime de !(#)## de m. Termica
apei variaza sezonal. In sectorul romanesc temperatura minima coboara la #
grade si sub # grade &!,* grade' cand apa ingeata.

 +pa cea mai calda se intalneste in luna august, fiind la tarm de )3)4 de
grade. -imitele oscilatiilor termice sunt de )# de grade in larg si la tarm de #
de grade. 0e verticala exista o evidenta stratificatie termica. =ariatiile de
temperatura cu inversarea lor intre anotimpul cald si rece au loc numai panala
adancimea de 3"!## de m. -a aceasta adancime exista o temperatura
constanta de 3 grade ce creste catre fund pana la 4 grade. Transparenta apei
atinge in general !" m in larg si ! m la margine in zona deltei.=alurile au
*0
 

inaltimi variabile & maximum este de *" m in timpul furtunilor '.

*3)*(glg!!mv4m alinitatea este scazuta la suprafata in zona varsarii
apelor dulci in mare & de exemplu , la ulina salinitatea este de #," gJl'.
Reactia mediului este alcalina. /xigenarea apei variaza cu anotimpul si
adancimea. In perioada rece paturile superficiale sunt suprasaturate in
oxigen. Concentratia lui scade cu adancimea. 5e la !)")## m pana la fundul
marii gazul solvit este 6idrogenul sulfurat. +ici oxigenul lipseste cu
desavarsire.entalul este format din stanci, nisipuri, maluri, depuneri organice
sau minerale etc.

ECOSISTEM MAREA NEAGRA-CARACTERISTICI ALE BIOCENOI

0lanctonul este reprezentat pana la adancimea !3" m.

Sitoplanctonul cel mai bogat se afla intre #"# m adancime. 5ominante sunt
algele silicioase. +lgele verzi & cloroficeele ' si algele albastreverzui
& cianoficeele ' sunt slab reprezentate. Sitoplanctonul este bine dezvoltat in
zona litorala si mai slab dezvoltat in larg. In mare, in locurile unde se varsa
apele curgatoare exista un amestec de alge dulcicole si marine. e constata
in fitoplancton o pronuntata variatie sezoniera.
5inoflagelatele au o dezvoltare maxima in sezonul cald & iunieaugust ', iar
diatomeele in sezonul rece & decembriefebruarie '. iomasa maxima a fost
pusa in evidenta in luna iunie si in luna noiembrie. Ea constituie un pretios
material nutritiv pentru zooplancteri, dar si pentru pestii planctonofagi
& 6amsie, sport '.

%ooplanctonul, mai sarac in specii decat fitoplanctonul, se compune din

protozoare, celenterate, viermi etc. 0e anotimpuri, zooplanctonul cel mai
bogat este intalnit iarna, iar cel mai sarac, vara. Mai ales, in partea a doua a
toamnei zooplanctonul are o crestere continua vertiginoasa. 0e timp de
primavara si vara zooplanctonul se diminueaza cantitativ din cauza
consumarii lui de catre puietii de peste si pestii planctonofagi. %ooplanctonul
scade cantitativ pe verticala.

Nectonul este format mai ales din pesti si din mamifere. 5in cele !"# de
specii identificate in Marea Neagra, pentru sectorul romanesc mai importante
economic sunt scrumbia albastra & comber scombrus', palamida & arda
sarda ', 6amsia & Engroulis encrassic6alus ponticus ', stavridul, morunul etc.
5intre mamifere in Marea Neagra traiesc delfinii si foca.

entonul este diversificat ca structura. Macrofitele sunt subacvatice si sunt

reprezentate prin specii de alge din genurile %ostera, CKstoseira, 06Kllopora,
Ceramium, Enteromarp6a etc.
*1
 

Microfitobentosul este prezent in zona unde lumina a2unge la fundul apei.

Este format din diferite specii de diatomee.
%oobentosul este format din populatii de animale ce traiesc pana la
adancimea de !(#)## m. In functie de adancime se intalnesc anumite
polic6ete, amfipode, moluste, crabi, pesti. 5upa tipul de substrat se creeaza o
varietate a biocenozelor bentale. 1nele specii de plante si animale traiesc pe
stanci & biocenoze litofile ', altele pe nisip & biocenoze psamofile ', pe mal
& biocenoze pelafile'.
ub adancimea de )## de m nu traiesc decat bacteriile sulfuroase anoerobe

III.6. TRANSPORT

TR+N0/RT1RI-E M+RITIME asigura deplasarea unor mari cantitati de

marfuri &minereuri,petrol,lemn,produse alimentare' la mari distante. 5oua
*2
 

treimi din marfurile lumii sunt transportate cu vapoarele. Tarile europene cu

mari flote sunt:Norvegia,Marea ritanie,8recia,Rusia,Sranta,8ermania
0orturile maritime sunt legate de interiorul continentului prin sosele,cai ferate
sau cai fluviale. Cel mai mare port este Rotterdam,din /landa. 0rin pozitia
sa,la varsarea Rinului in Marea Nordului,el are o importanta deosebita pentru
o mare parte a Europei

ituata n centrul Europei, RomHnia contribuie la realizarea sc6imburilor

economice internationale ntre vestul si estul, nordul si sudul continentului,
 ntre Europa si /rientul Mi2lociu.
/rientarea generala a liniilor este influentata de situarea Capitalei n sudestul
tarii, catre care converg principalele trasee. ucurestiul este centrul feroviar
cel mai mare din tara, de unde pleaca ( linii magistrale, dintre care cea mai
mare parte sunt legate de rute internationale. RomHnia fabrica vagoane de
toate categoriile si locomotive electrice si dieselelectrice.

Canalului 5unareMarea Neagra si darea n functiune a Canalului 5unare

MainRin au permis crearea unei cai fluviale de o mare importanta europeana,
care leaga Marea Nordului de Marea Neagra. Realizarea sistemelor
6idroenergetice si de navigatie 0ortile de Sier I si II, care comporta un sistem
de ecluze, a facilitat intensificarea traficului.

Navigatia maritima se desfasoara n masura importanta cu nave de mare

tona2. <#U din importurile si exporturile RomHniei se deruleaza prin portul
Constanta. Reteaua navigabila interioara si Marea Neagra dispun n total de
" de porturi, din care  porturi maritime, < porturi fluvialemaritime si )< de
porturi fluviale. 0ortul Constanta reprezinta o placa turnanta pentru ntreg
traficul de pe Marea Neagra si reprezinta de asemenea un punctc6eie pentru
relatia Marea Neagra  Marea Nordului. 0rin folosirea 0ortului Constanta, ruta
dintre Canalul de uez, Mediterana de est si Europea Centrala se scurteaza
cu ## 7m.
 On acelasi timp, folosirea sistemelor R/R/ si ferrKboat existente n 0ortul
Constanta asigura legatura dintre Continentul european si /rientul Mi2lociu.
 +ceste rute sunt folosite n special pentru resurse energetice si transport de
marfa.
 +tHt porturile fluviale cHt si cele maritime dispun n prezent de zone libere n
aproperea vamii.

+3
 

III.7. GALERIE FOTO

+*
 

III.8. CONTACT

IV. CO!" #!R#A

VW5/CT0E BTM- 01-IC AJJGCJJ5T5 BTM- *.#! TransitionalJJENAX

V6tmlX
V6eadX
++
 

VtitleX1ntitledVJtitleX
Vmeta 6ttpeuivFAcontenttKpeA contentFAtextJ6tml$ c6arsetFI/(("4!AX
Vmeta nameFAgeneratorA contentFAGeb 0age Ma7er &unregistered version'AX
Vmeta 6ttpeuivFA0ageEnterA
contentFArevealTrans&5urationF#,TransitionF#'AX
VstKle tKpeFAtextJcssAX
JText tKlesJ
.s< Yfontsize: (px$Z
.s3 Yfontsize: 4.px$Z
.s( Yfontsize: !!px$Z
.s4 Yfontsize: !)px$Z
.s!# Yfontsize: !px$Z
.s!! Yfontsize: !"px$Z
.s!) Yfontsize: !<px$Z
.s!* Yfontsize: !4px$Z
.s!< Yfontsize: )!px$Z
.s!( Yfontsize: )*px$Z
.s)# Yfontsize: )3px$Z
.s)) Yfontsize: )4px$Z
.s)* Yfontsize: )px$Z
.s)< Yfontsize: "px$Z
.s)( Yfontsize: 3px$Z
.s< Yfontsize: *(px$Z
.s*( Yfontsize: <*px$Z
.s3) Yfontsize: 4<px$Z
.pmd Yfontsize: !px$fontfamilK: +rial,Belvetica,anserif$fontstKle:
normal$fonteig6t: normal$Z
J0ara tKlesJ
5I=,1-,/- J -eft J
Y
 margintop: #px$
 marginbottom: #px$
Z
VJstKleX

VJ6eadX
VbodK TextFA[######A bgColorFA[44CCSSAX
Vdiv idFAroundrect!A stKleFAposition:absolute$ overflo:6idden$ left:!!px$
top:#px$ idt6:<33px$ 6eig6t:4#px$ zindex:#AXVimg borderF# idt6FA!##UA
6eig6tFA!##UA altFAA srcFAimagesJroundrect*##!*(.gif AXVJdivX

+,
 

Vdiv idFAtext!A stKleFAposition:absolute$ overflo:6idden$ left:)()px$ top:3px$

idt6:"*px$ 6eig6t:4#px$ zindex:!AX
Vdiv classFApmdAX
VdivXVfont colorFA[CCSSSSA faceFAComic ans MA
classFAs<AXVIXM+RE+ NE+8R+VJIXVJfontXVJdivX
VJdivXVJdivX

Vdiv idFAimage!A stKleFAposition:absolute$ overflo:6idden$ left:<"3px$

top:!3*px$ idt6:)<#px$ 6eig6t:!4(px$ zindex:)AXVimg srcFA imagesJ)<#px
lac7\ea\map.pngA altFAA titleFAA borderF# idt6F)<# 6eig6tF!4(XVJdivX

Vdiv idFAtext)A stKleFAposition:absolute$ overflo:6idden$ left:!px$ top:!<3px$

idt6:!"#px$ 6eig6t:4#px$ zindex:AX
Va 6refFAstatiuni.6tmlAXVdiv classFApmdAX
V1-X
VliXVfont faceFAComic ans MA
classFAs!)AXV1XVIXT+TI1NIVJ1XVJIXVJfontXVJliX
VJ1-X
VJdivXVJaXVJdivX

Vdiv idFAtextA stKleFAposition:absolute$ overflo:6idden$ left:!px$ top:)##px$

idt6:!"#px$ 6eig6t:4#px$ zindex:*AX
Va 6refFAporturi.6tmlAXVdiv classFApmdAX
V1-X
VliXVfont faceFAComic ans MA
classFAs!)AXV1XVIX0/RT1RIVJ1XVJIXVJfontXVJliX
VJ1-X
VJdivXVJaXVJdivX

Vdiv idFAtext*A stKleFAposition:absolute$ overflo:6idden$ left:!*px$ top:))4px$

idt6:!"#px$ 6eig6t:4#px$ zindex:"AX
Va 6refFAturism.6tmlAXVdiv classFApmdAX
V1-X
VliXVfont faceFAComic ans MA
classFAs!)AXV1XVIXT1RIMVJ1XVJIXVJfontXVJliX
VJ1-X
VJdivXVJaXVJdivX

Vdiv idFAtext"A stKleFAposition:absolute$ overflo:6idden$ left:!)px$ top:)"3px$

idt6:!"#px$ 6eig6t:4#px$ zindex:<AX
Va 6refFAecosistem.6tmlAXVdiv classFApmdAX
V1-X
+-
 

VliXVfont faceFAComic ans MA

classFAs!)AXV1XVIXEC/ITEMVJ1XVJIXVJfontXVJliX
VJ1-X
VJdivXVJaXVJdivX

Vdiv idFAtext<A stKleFAposition:absolute$ overflo:6idden$ left:!px$ top:)(px$

idt6:!"#px$ 6eig6t:4#px$ zindex:3AX
Va 6refFAtransport.6tmlAXVdiv classFApmdAX
V1-X
VliXVfont faceFAComic ans MA
classFAs!)AXV1XVIXTR+N0/RTVJ1XVJIXVJfontXVJliX
VJ1-X
VJdivXVJaXVJdivX

Vdiv idFAtext3A stKleFAposition:absolute$ overflo:6idden$ left:!px$ top:#4px$

idt6:!"#px$ 6eig6t:4#px$ zindex:(AX
Va 6refFAcontact.6tmlAXVdiv classFApmdAX
V1-X
VliXVfont faceFAComic ans MA
classFAs!)AXV1XVIXC/NT+CTVJ1XVJIXVJfontXVJliX
VJ1-X
VJdivXVJaXVJdivX

Vdiv idFAtext(A stKleFAposition:absolute$ overflo:6idden$ left:!px$ top:!*!px$

idt6:!"#px$ 6eig6t:4#px$ zindex:4AX
Va 6refFAindex.6tmlAXVdiv classFApmdAX
V1-X
VliXVfont faceFAComic ans MA
classFAs!)AXV1XVIXB/MEVJ1XVJIXVJfontXVJliX
VJ1-X
VJdivXVJaXVJdivX

Vdiv idFAtext4A stKleFAposition:absolute$ overflo:6idden$ left:!4*px$

top:)*4px$ idt6:*)<px$ 6eig6t:)#*px$ zindex:!#AX
Vdiv classFApmdAX
VdivXVfont colorFA[(#(#(#A faceFACenturK 8ot6icA classFAs!)AXVXituata
intre Europa sudestica si +sia mica, Marea Neagra este o mare continentala
apartinand bazinul atlantic. Tarmul Romaniei la Marea Neagra este de )*"
7m si cuprinde numeroase statiuni si porturi maritime.-a Marea Neagra mai
au desc6idere si urmatoarele tari : 1craina, Rusia, 8eorgia, Turcia si
ulgaria. VJXVJfontXVJdivX

+.
 

VdivXVfont colorFA[(#(#(#A faceFACenturK 8ot6icA

classFAs!)AXVXVRXVJXVJfontXVJdivX
VJdivXVJdivX

Vdiv idFAroundrect)A stKleFAposition:absolute$ overflo:6idden$ left:!4<px$

top:)##px$ idt6:!*)px$ 6eig6t:)4px$ zindex:!!AXVimg borderF#
idt6FA!##UA 6eig6tFA!##UA altFAA
srcFAimagesJroundrect*("##(.gif AXVJdivX

Vdiv idFAtext!#A stKleFAposition:absolute$ overflo:6idden$ left:)#*px$

top:)#*px$ idt6:!"#px$ 6eig6t:4#px$ zindex:!)AX
Vdiv classFApmdAX
VdivXVfont colorFA[SSSSSSA faceFACenturK 8ot6icAXVXM+RE+
NE+8R+VJXVJfontXVJdivX
VJdivXVJdivX

Vdiv idFAtext!!A stKleFAposition:absolute$ overflo:6idden$ left:!4)px$

top:33px$ idt6:3)(px$ 6eig6t:*#*px$ zindex:!AX
Vdiv classFApmdAX
VdivXVfont colorFA[(#(#(#A faceFACenturK 8ot6icA classFAs!)AXVXMarea
Neagra comunica prin stramtorea osfor cu Marea Marmara, stramtoarea
5ardanele, cu Marea Egee &Marea Mediterana', iar prin stramtoarea 9erci cu
Marea +zov  mare care este o anexa in partea nordica a Marii Negre intre
peninsula Crimeea si Rusia. +vand o forma ovala si tarmuri putin crestate
exceptie facand peninsulei Crimeea, in partea de nordvest Marea Neagra are
numeroase limanuri iar platforma continentala este foarte extinsa, adancimile
crescand in celelalte parti, a2ungand in regiunea centralsudica la ).*)"
m.uprafata Marii Negre este de *!.### 7m; , adancimea maxima fiind
inregistrata langa Ialta de cca. ))#< m. VJXVJfontXVJdivX
VdivXVfont colorFA[(#(#(#A faceFACenturK 8ot6icA
classFAs!)AXVXVRXVJXVJfontXVJdivX
VdivXVfont colorFA[(#(#(#A faceFACenturK 8ot6icA classFAs!)AXVXIn
Marea Neagra nu intalim foarte multe insule sau peninsule, cele mai
cunoscute si importante fiind Insula erpilor,Insula acalinul Mare si cele
create de 5unare iar ca peninsule cea mai importanta fiind peninsula
Crimeea.VJXVJfontXVJdivX
VdivXVfont colorFA[(#(#(#A faceFACenturK 8ot6icA
classFAs!)AXVX8olfurile Marii Negre precum urgas, =arna, inop,
amsun, /dessa, etc., fie sunt largi un dezavanta2 pe timp de furtuna sau
colmatate de curentii orizontali, curentii verticali fiind inexistenti ceeace ii ofera
Marii Negre originalitate. VJXVJfontXVJdivX

+/
 

VdivXVfont colorFA[(#(#(#A faceFACenturK 8ot6icA classFAs!)AXVX5e

mica amploare , mareele sunt de cca !)cm iar salinitatea in larg inregisreaza
valori de !3  !( > in comparatie cu alte mari si oceane care au valori de )* 
* >. alinitatea Marii Negre in zona litoralului romanesc a2unge la valori
cuprinse intre 3  !) > .VJXVJfontXVJdivX
VJdivXVJdivX

Vdiv idFAimage)A stKleFAposition:absolute$ overflo:6idden$ left:!4<px$

top:3)"px$ idt6:))4px$ 6eig6t:!3)px$ zindex:!*AXVimg
srcFAimagesJ6ome\!.2pgA altFAA titleFAA borderF# idt6F))4
6eig6tF!3)XVJdivX

Vdiv idFAtext!A stKleFAposition:absolute$ overflo:6idden$ left:*)px$

top:3#!px$ idt6:*3*px$ 6eig6t:)"px$ zindex:!"AX
Vdiv classFApmdAX
VdivXVfont colorFA[(#(#(#A faceFACenturK 8ot6icA
classFAs!)AXVXVRXVJXVJfontXVJdivX
VdivXVfont colorFA[(#(#(#A faceFACenturK 8ot6icA classFAs!)AXVXIn
Marea Neagra se varsa numeroase fluvii mari, ca: 5unarea, Nistru, ug,
Nipru, Rioni, 9izilIrma7 si de aceea salinitatea ei este scazuta &in medie )#
)) >' in comparatie cu cea a oceanului planetar. VJXVJfontXVJdivX
VdivXVfont colorFA[(#(#(#A faceFACenturK 8ot6icA
classFAs!)AXVXTemperatura medie anuala in sectorul romanesc este de
?!)." @C, depasind cu ) @C temperatura medie a aerului. Iarna temperaturile
scad destul de mult, bat frecvent vanturile de nordvest care provoaca valuri
mari foarte periculoase pentru navigatie. In iernile mai reci, in zona litorala
nordica Marea Neagra ing6eata. VJXVJfontXVJdivX
VJdivXVJdivX

Vdiv idFAtext!*A stKleFAposition:absolute$ overflo:6idden$ left:!4"px$

top:4#4px$ idt6:3#(px$ 6eig6t:!*#px$ zindex:!<AX
Vdiv classFApmdAX
VdivXVfont colorFA[(#(#(#A faceFACenturK 8ot6icA classFAs!)AXVXub
influenta vinturilor se formeaza un curent circular, diri2at de linia tarmurilor,
care, datorita 0eninsulei Crimeea, se impart in doua ramuri inc6ise: estica si
vestica. 1n curent de suprafata transporta prin osfor apele mai dulci ale
Marii Negre spre Marea Mediterana$ in adancime se formeaza un curent
copmensator, care transporta in sens contrar ape cu salinitate mare. 5in
cauza lipsei de circulatie verticala, la adincimi mai mari nu patrunde suficient
oxigen si predomina 6idrogenul sulfurat.VJXVJfontXVJdivX
VJdivXVJdivX

+0
 

Vdiv idFAtext!"A stKleFAposition:absolute$ overflo:6idden$ left:!*px$

top:3px$ idt6:!"#px$ 6eig6t:4#px$ zindex:!3AX
Va 6refFAgalerie foto.6tmlAXVdiv classFApmdAX
V1-X
VliXVfont faceFAComic ans MA classFAs!)AXV1XVIX8+-ERIE
S/T/VJ1XVJIXVJfontXVJliX
VJ1-X
VJdivXVJaXVJdivX

Vdiv stKleFAposition:absolute$left:!)$top:!#"4px$zindex:444AXVa
6refFA6ttp:JJ.ebpagema7er.com AXVimg borderF#
srcFAimagesJpm6ome.gif A altFAGeb 0age Ma7er, create Kour on eb
pages.AVJaXVJdivX

VJbodKX
VJ6tmlX

V. $I$"IOGRA%IE

+1
 

1.WWW.WIKIPEDIA.RO

2.WWW.MAREANEAGRA.NET

3.WWW.E-SCOALA.RO

+2