CURSUL 3

PROCEDEE DE REPARTIZARE A CHELTUIELILOR

INDIRECTE DE PRODUCŢIE

B. Forma numerelor (cifrelor) relative de structură a procedeului suplimentării

Aplicarea acestei variante a procedeului suplimentării impune parcurgerea
următoarelor etape:
- alegerea bazei de repartizare;
- determinarea ponderii bazei de repartizare corespunzând fiecărui produs, sector etc.,
faţă de total bază:

bj
gj  n

b
j 1
j

unde:
g – ponderea bazei de repartizare corespunzând unui produs, sector etc., faţă de total
bază;
b – mărimea bazei de repartizare corespunzând unui produs, sector etc.;
j – produsul (sectorul, activitatea) asupra căruia trebuie repartizate cheltuielile indirecte
(comune).
- aplicarea coeficienţilor obţinuţi asupra cheltuielilor care fac obiectul repartizării
(CHr), determinându-se cota de cheltuieli ce revine fiecărui produs:

Rj = gj × CHr

Aplicaţie rezolvată
Considerând datele din exemplul rezolvat la prezentarea variantei clasice a
procedeului suplimentării, să se repartizeze cheltuielile indirecte asupra celor directe utilizând
forma numerelor relative de structură.
Produsul Cheltuieli cu materii prime Cheltuieli cu salarii directe
A 1.650 710

B 3.950 1.300

C 2.530 950
 Total 8.130 2.960

Rezolvare
Alegerea bazei de repartizare: se consideră că baza de repartizare este cheltuiala cu
salariile directe.
Calculul coeficienţilor de structură corespunzători celor 3 produse fabricate A, B şi
C:
710
gA   0,24
2.960

1.300
gB   0,44
2.960

950
gC   0,32
2.960
Determinarea cotei de cheltuieli indirecte ce revine fiecărui produs fabricat:
Cheltuielile indirecte = 4.580 lei
RA = 0,24 × 4.580 lei = 1.099 lei
RB = 0,44 × 4.580 lei = 2.015 lei
RC = 4.580 – (1.099 + 2.015) = 1.466 lei sau
0,32 × 4.580 lei ≈ 1.466 lei

Aplicaţii de rezolvat
1. Să se rezolve aplicaţia 1 dată spre rezolvare la varianta clasică, în condiţiile în care
se utilizează forma numerelor relative de structură a procedeului suplimentării, baza de
repartizare fiind cheltuielile cu salariile directe.
O întreprindere fabrică produsele A, B, C, şi D, efectuând cheltuielile directe
prezentate mai jos:
Tabel . Situaţia cheltuielilor directe, colectate pe purtători de costuri
Produsul Cheltuieli cu materii prime Cheltuieli cu salarii directe
A 250 320

B 440 270

C 360 310
 D 790 600

TOTAL 1.840 1.500

Să se repartizeze cheltuielile indirecte în sumă de 1.900 lei asupra purtătorilor de

costuri, baza de repartizare fiind cheltuielile cu salariile directe.
Verificaţi dacă atunci când folosiţi ca bază de repartizare cheltuielile cu materii prime
ajungeţi la aceleaşi rezultate ca în cazul în care folosiţi forma clasică a procedeului
suplimentării (baza de repartizare fiind tot consumul de materii prime).
2. Să se rezolve aplicaţia 2 dată spre rezolvare la varianta clasică, în condiţiile în care
se utilizează forma numerelor relative de structură a procedeului suplimentării, baza de
repartizare pentru cheltuielile comune ale secţiei I fiind totalul cheltuielilor directe iar pentru
cele ale secţiei II, cheltuielile cu materii prime.

Explicaţii Secţia I Secţia II

Materii prime Manoperă Materii prime Manoperă
A 50.000 60.000 40.000 35.000

B 62.000 67.000 39.000 34.000

Cheltuieli indirecte 45.000 48.000

PROCEDEE DE CALCULAŢIE A COSTULUI UNITAR

Pentru calculul costului unitar al producţiei fabricate, lucrărilor executate şi serviciilor

prestate se folosesc procedee diferite, în raport cu numărul produselor fabricate, cu caracterul
şi importanţa lor, cu corelaţia existentă între produse şi cheltuielile de producţie. Procedeele
utilizate sunt:
a) procedeul diviziunii simple;
b) procedeul cantitativ;
c) procedeul echivalării cantitative a produsului secundar cu produsul principal;
.
 A. Procedeul diviziunii simple
Este folosit în cazul fabricării unei cantităţi date de produse perfect omogene. Relaţia
de calcul este:
n

 Ch i

ctj  i 1

Qj
unde:
ct – costul unitar;
Ch – cheltuieli de producţie pe articole de calculaţie;
Q – cantitatea de produse pentru care se calculează costul;
j – produsul;
i – articole de calculaţie.

Aplicaţie rezolvată
O întreprindere cu producţie omogenă realizează produsul A pentru care efectuează
într-o perioadă de gestiune cheltuieli de 480.000 lei. Cantitatea totală de produse obţinută este
de 5.000 t. Să se determine costul de producţie unitar.

Rezolvare
Se calculează costul de producţie unitar aplicând formula matematică de mai sus.
480.000 lei
ctA   96 lei/t
5.000 t

Aplicaţie de rezolvat
O întreprindere cu producţie omogenă realizează 150 buc. din produsul X, efectuând
cheltuieli directe de 14.000 lei şi cheltuieli indirecte de 9.000 lei. Să se calculeze costul de
producţie unitar al produsului X.

B. Procedeul cantitativ (al costului mediu al producţiei simultane)

Se utilizează pentru determinarea costului produselor colaterale (cuplate, simultane,
asociate), în cazul în care acestea au valori de întrebuinţare apropiate şi sunt considerate în
totalitatea lor produse principale. Se calculează un cost mediu pe unitatea de produs:
 n

 Ch i

ct  i 1
m

qj 1
j

Aplicaţie rezolvată
Dintr-o instalaţie de electroliză a clorurii de sodiu se obţin şi se valorifică următoarele
cantităţi de produse cuplate, după cum rezultă din tabelul următor.

Tabel 11. - Situaţia produselor cuplate

Denumirea produselor Cantitatea obţinută (t) Cantitatea valorificată Pierderi / Neutilizări
Leşie de sodă caustică 10.000 9.200 800
Hidrogen 500 450 50
Clor 9.000 8.600 400
Total 19.500 18.250 1250

Cheltuielile delimitate şi colectate la nivelul instalaţiei de electroliză sunt de 23.400

lei.

Rezolvare
Se determină costul mediu unitar al produselor simultane:
23.400 lei
ct   1,20 lei/t
19.500 t
Se determină cheltuielile efective aferente cantităţilor obţinute din fiecare produs
simultan:
- pentru leşie: 10.000 t × 1,20 lei/t = 12.000 lei
- pentru hidrogen: 500 t × 1,20 lei/t = 600 lei
- pentru clor: 9.000 t × 1,20 lei/t = 10.800 lei
total 23.400 lei
Se determină costul unitar al fiecărui produs simultan efectiv valorificat, aplicând
relaţia:
qj  ct
ct 
qju

unde:
qju – cantitatea utilizată efectiv din fiecare produs j.
Astfel:
- pentru leşie de sodă caustică: ct = 12.000 lei ÷ 9.200 t = 1,30 lei/t
 - pentru hidrogen: ct = 600 lei ÷ 450 t = 1,33 lei/t
- pentru clor: ct = 10.800 lei ÷ 8.600 t = 1,26 lei/t

Aplicaţie de rezolvat
La un combinat chimic, din procesul de producţie, prin combinarea acetilenei cu
acidul clorhidric rezultă 6.000 t clorură de vinil, 250 t acetilenă şi 300 t acid clorhidric exces
de consum care nu a intrat în reacţie. Cu ocazia captării se pierd 6% la acetilenă şi 10% la
acidul clorhidric. Cheltuielile totale efectuate pentru obţinerea clorurii de vinil au fost de
200.000 lei. Să se determine costul unitar al fiecărui produs simultan.

C. Procedeul echivalării cantitative a produsului secundar cu produsul principal

Se aplică în acele întreprinderi care obţin din procesul de producţie un produs
principal şi unul sau mai multe produse considerate secundare. În acest fel, întreaga producţie
obţinută devine teoretic produs principal. Etapele de calcul sunt:
- se transformă cantitatea de produse secundare în producţie teoretic principală:
qs
qsp 
E
unde:
qsp – cantitatea de produs principal provenind din transformarea cantităţii de produs
secundar;
qs – cantitatea de produs secundar;
E – relaţia de echivalenţă.
- se determină cantitatea teoretică de produs principal:
Qtp = qp + qsp
unde:
Qtp – cantitatea teoretică de produs principal;
qp – cantitatea de produs principal.
- se determină cheltuielile ce revin produsului secundar (Chs):
n

 CH i

Chs  i 1
 qsp
Qtp
unde:
CH – mărimea cheltuielilor de producţie dintr-un anumit articol de calculaţie;
i – articole de calculaţie.
 - se determină costul unitar al produsului principal (ctp) şi al celui secundar (cts):
n

 (CH - Ch )
i 1
s i

ctp 
qp

Chs
cts 
qs

Aplicaţie rezolvată
O baterie de cocs produce 30.000 t cocs metalurgic şi 850.000 m 3 gaz de cocs,
cheltuielile totale ocazionate de obţinerea acestora fiind de 3.000.000 lei. Relaţia de
echivalare a producţiei de gaze de cocs cu cea de cocs metalurgic este: 2000 m 3 gaze = 1 t
cocs. Să se determine costul de producţie unitar al produsului principal (cocs) şi al celui
secundar (gaz de cocs).

Rezolvare
Se transformă producţia secundară în producţie principală:
850.000
qsp   425 t cocs
2.000
Se calculează cantitatea teoretică de produs principal:
Qtp = 30.000 t + 425 t = 30.425 t cocs
Se calculează costul pe unitatea teoretică de produs principal:
3.000.000 lei
ctp   98,60 lei/t cocs
30.425 t
Se determină cheltuielile ce revin produsului secundar:
Chs = 425 t × 98,60 lei/t = 41.905 lei
Se calculează cheltuielile aferente produsului principal:
Chp = 3.000.000 lei – 41.905 lei = 2.958.095 lei

Se calculează costul unitar al produsului principal:

2.958.095 lei
ctp   98,60 lei/t cocs
30.000 t

Se calculează costul unitar al produsului secundar:

 41.905 lei
cts  3
 0,05 lei/m 3 gaz de cocs
850.000 m

Notă: Se recomandă ca rezultatele obţinute să fie verificate, înmulţind cantităţile

realizate cu costurile de producţie unitare calculate. Există posibilitatea ca cifrele obţinute să
nu fie foarte exacte datorită aproximărilor. Pentru aplicaţia prezentată verificarea se face
astfel:
- pentru cocs: 30.000 t × 98,60 lei/t = 2.958.000 lei
- pentru gaz de cocs: 850.000 m3 × 0,05 lei/m3 = 42.500 lei
total ≈ 3.000.000 lei

Aplicaţii de rezolvat
1. O rafinărie a produs 6.000 t ţiţei şi 4.000.000 m3 gaz de sondă, efectuând cheltuieli
totale de 1.000.000 lei. Relaţia de echivalare produs secundar – produs principal este: 1.000
m3 gaz sondă = 1 t ţiţei. Să se calculeze costul unitar al fiecăruia dintre cele două produse
(principal şi secundar).

2. O societate realizează două produse A şi B, cantitatea de produs principal A

obţinută este de 100 bucăţi, iar de produs secundar B 20 bucăţi. Între cele două produse se
poate stabili următoarea echivalentă 4 bucăţi de produs B = 1 bucată produs A. Determinaţi
costul celor două produse dacă cheltuielile totale de producţie sunt de 210.000 lei.