Sunteți pe pagina 1din 7

CALCULUL ŞI ANALIZA PRAGULUI DE

RENTABILITATE

Analiza Cost – Volum – Profit reprezintă analiza modelelor de evoluţie a costului,


care pune în evidenţă relaţiile dintre cost, volumul producţiei şi profit. Este un instrument
necesar atât pentru planificare, cât şi pentru controlul managerial. Metoda cuprinde o serie de
tehnici ce exprimă relaţiile dintre venituri, structura vânzărilor, costuri, volumul producţiei şi
profit, incluzând analiza pragului de rentabilitate şi procedee de planificare a profitului.
Relaţia Cost – Volum – Profit se exprimă prin următoarea formulă simplă de
planificare a profitului:
Venituri din vânzări = Cheltuieli variabile + Cheltuieli fixe + Profit
Analiza pragului de rentabilitate utilizează elementele de bază ale relaţiilor cost-
volum-profit.
Pragul de rentabilitate (punctul de echilibru) este punctul din care întreprinderea
începe să obţină profit, respectiv punctul în care costurile totale sunt egale cu veniturile totale.
Modul de calcul al pragului de rentabilitate diferă în funcţie de tipologia producţiei
realizate: omogene sau eterogene.

A. Determinarea pragului de rentabilitate în cazul producţiei omogene


Pornind de la relaţia de calcul a cifrei de afaceri, se pune condiţia ca profitul să fie nul
(la acest nivel este atins pragul de rentabilitate):

q × pv = q × cv + CF + P
unde:
pv – preţ vânzare unitar;
cv – cost variabil unitar;
q – cantitatea de produse vândute;
CF – costuri fixe totale;
P – rezultatul obţinut (profit sau pierdere).

Diferenţa dintre preţul de vânzare unitar şi cheltuielile variabile unitare reprezintă


marja costurilor variabile unitare (m/cv) sau contribuţia brută unitară la profit (CBU).
Marja costurilor variabile reprezintă ceea ce câştigă întreprinderea fabricând sau vânzând un
produs (rentabilitatea reală a activităţii de exploatare). Calculul se realizează cu formula:
m/cv = pv – cv
Dacă se notează cu „qe” cantitatea fizică de produse a cărei vânzare determină un
rezultat nul (pragul de rentabilitate fizic) şi dacă se ia în considerare faptul că la nivelul
pragului de rentabilitate rezultatul este nul (P =0), calculul pragului de rentabilitate cantitativ
se realizează astfel:

qe × pv = qe × cv + CF + 0
(pv – cv) × qe = CF
CF
qe 
m/cv

unde:
qe - producţia fizică la nivelul căreia este atins pragul de rentabilitate.

De asemenea, se poate exprima un prag de rentabilitate valoric (CAe), care exprimă

cifra de afaceri suficientă pentru acoperirea cheltuielilor.

CAe = qe × pv

Aplicaţie rezolvată 
La o întreprindere care fabrică „saltele pentru plajă” se cunosc următoarele date:
- preţ de vânzare unitar 108 lei/buc.;
- cheltuieli variabile unitare 93 lei/buc.;
- cheltuieli fixe totale 75.000 lei.
Se cere să se determine care este volumul fizic al vânzărilor şi cifra de afaceri care
asigură acoperirea integrală a costurilor. Să se calculeze ce rezultat va obţine societatea în
cazul în care întreaga producţie de 5.500 buc. este vândută.

Rezolvare
Se determină pragul de rentabilitate fizic şi valoric.
Pentru determinarea pragului de rentabilitate fizic se aplică formula:
CF 75.000
qe    5.000 buc.
m/cv 108  93
Rezultă că, dacă unitatea va vinde 5.000 de saltele pentru plajă ea îşi va acoperi
cheltuielile iar rezultatul va fi nul (adică nu obţine nici profit, nici pierdere).
Deci se va demonstra că :
qe × pv = qe × cv + CF + 0
5.000 × 108 = 5.000 × 93 + 75.000 + P
Rezolvând această ecuaţie de gradul I, se obţine P = 0.
Verificarea rezultatului obţinut se realizează pornind de la presupunerea că pragul de
rentabilitate ar fi mai mare, respectiv mai mic cu o unitate cantitativă faţă de cel determinat.

Varianta 1
Se presupune că pragul de rentabilitate ar fi de 5.001 buc. Rezultă:
Preţ de vânzare total = 5.001 buc. × 108 lei/buc. = 540.108 lei
Cheltuieli variabile totale = 5.001 × 93 lei/buc. = 465.093 lei (-)
Cheltuieli fixe = 75.000 lei (-)
Rezultat (profit) = 15 lei
Rezultă că aceasta nu este cantitatea din punctul de echilibru deoarece întreprinderea
obţine un rezultat financiar, altul decât 0 (respectiv profit de 15 lei).

Varianta 2
Se presupune că pragul de rentabilitate ar fi de 4.999 buc. Rezultă:
Preţ de vânzare total = 4.999 buc. × 108 lei/buc. = 539.892 lei
Cheltuieli variabile totale = 4.999 × 93 lei/buc. = 464.907 lei (-)
Cheltuieli fixe = 75.000 lei (-)
Rezultat (pierdere) = - 15 lei

Rezultă că aceasta nu este cantitatea din punctul de echilibru deoarece întreprinderea


obţine un rezultat financiar, altul decât 0 (respectiv pierdere de 15 lei).
Din proba efectuată rezultă că punctul de echilibru, în care întreprinderea nu obţine
nici profit, nici pierdere este cantitatea de 5.000 buc.

Pentru determinarea pragului de rentabilitate valoric se va aplica formula:


CAe = qe × pv = 5.000 buc. × 108 lei/buc. = 540.000 lei
Rezultatul (profit sau pierdere) obţinut din vânzarea întregii producţii de saltele de
plajă este următorul:
CA = CV + CF + P
CA = pv × q
unde :
CV – cheltuieli variabile totale
CV = cv × q
În cazul exemplului prezentat, rezultatul se determină prin rezolvarea ecuaţiei:
5.500 buc. × 108 lei/buc. = 5.500 buc. × 93 lei/buc. + 75.000 + P
Rezultă:
P = 7.500 lei
Deci unitatea obţine un profit de 7.500 lei din vânzarea întregii producţii.

B. Determinarea pragului de rentabilitate în cazul producţiei eterogene


Modul de calcul al pragului de rentabilitate este similar, doar că în cazul producţiei
eterogene (când se obţin două sau mai multe produse) se vor utiliza mărimi medii (marja
medie a costurilor variabile, preţul de vânzare mediu etc).
În cazul producţiei eterogene se determină marja medie a costurilor variabile:

m/cv 
  m/cv  q 
i vi

q vi

unde:
qvi – cantitatea vândută din produsul i;
m/cv - marja medie pe costul variabil unitar.

Pragul de rentabilitate fizic se determină conform relaţiei:


CF
qe 
m/cv

Aplicaţie rezolvată
O întreprindere realizează trei produse, despre care se cunosc următoarele informaţii:
Tabel 21. – Informaţii privind fabricarea produselor:
Nr. crt. Explicaţii A B C
1. Cantitatea vândută (qv) 500 2.000 1.500

2. Preţ de vânzare unitar (pv) 60 80 80

3. Cost variabil unitar (cv) 50 75 85

4. Cheltuieli fixe 37.500

Rezolvare

Pe baza datelor cunoscute se calculează marja costurilor variabile (m/cv) şi rata

marjei costurilor variabile (ri).

Tabel 22. Situaţia vânzărilor şi costurilor variabile pentru produsele A, B şi C

Nr. Explicaţii A B C
crt.
1. Cantitatea vândută (qv) 500 2.000 1.500

2. Preţ de vânzare unitar (pv) 60 80 80

3. Cost variabil unitar (cv) 50 75 85

4. Cheltuieli fixe 37.500

5. Marja costurilor variabile unitare (m/cv) (2 - 3) 10 5 -5

6. Rata marjei costurilor variabile (ri) (5 ÷ 2)


0,167 0,0625 -0,0625

Se determină marja medie a costurilor variabile:


10  500  5  2.000  (5)  1.500
m/cv   1,875 lei/buc.
500  2.000  1.500

Pragul de rentabilitate fizic se determină conform relaţiei:


37.500
qe   20.000 buc.
1,875

Pentru a se calcula pragul de rentabilitate fizic pentru fiecare tip de produs, se


calculează greutatea specifică a fiecărui produs în cantitatea totală de produse.
- pentru produsul A: gA = 500 buc. / 4.000 buc. = 12,5%
- pentru produsul B: gB = 2.000 buc. / 4.000 buc. = 50%
- pentru produsul C: gC = 1.500 buc. / 4.000 buc. = 37,5%
total 4.000 buc. 100%

Pragul de rentabilitate pe fiecare tip de produs se determină prin înmulţirea pragului de


rentabilitate total cu greutatea specifică a fiecărui produs în parte:
- pentru produsul A: 20.000 buc. × 12,5% = 2.500 buc.
- pentru produsul B: 20.000 buc. × 50% = 10.000 buc.
- pentru produsul C: 20.000 buc. × 37,5% = 7.500 buc.
total 20.000 buc.

Pentru a se demonstra că acestea sunt cantităţile reprezentând pragurile de rentabilitate


pentru fiecare produs, se face verificarea pentru a se vedea dacă rezultatul este 0:

PV total = (2.500 buc. × 60 lei) + (10.000 buc. × 80 lei) + (7.500 buc. × 80 lei) =
1.550.000 lei
CV totale = (2.500 buc. × 50 lei) + (10.000 buc. × 75 lei) + (7.500 buc. × 85 lei) =
1.512.500 lei (-)
Cheltuieli fixe = 37.500 lei
(-)
Rezultat (profit/pierdere) 0

Se determină pragul de rentabilitate valoric, calculându-se mai întâi preţul de vânzare


mediu ( pv ):

pv 
  p  q   500  60  2.000  80  1.500  80  77,50 lei/buc.
vi vi

q vi 500  2.000  1.500

Pragul de rentabilitate valoric va fi:


CA e  pv  q e = 77,50 lei/buc. × 20.000 buc. = 1.550.000 lei

Aplicaţii propuse
1. O întreprindere cu producţie omogenă fabrică 1.000 buc. din produsul X, pentru
care vor încasa 80.000 lei. Pentru fabricaţie s-au cheltuit 60.000 lei iar pentru întreţinerea
capacităţilor de producţie s-au cheltuit 12.000 lei. Să se determine pragul de rentabilitate fizic
şi valoric şi să se facă proba.
2. O întreprindere fabrică jachete, hanorace şi sacouri sport, cunoscându-se
următoarele date pentru o perioadă de gestiune:
Tabel 23. – Informaţii privind realizarea produselor:
Produsul Cantitate (buc.) Cheltuieli variabile (lei/buc.) Preţ de vânzare (lei/buc.)

Jachete 200 45 60

Hanorace 500 40 50

Sacouri sport 300 35 30

Valoarea cheltuielilor fixe este de 3.380 lei.


Să se determine pragul de rentabilitate fizic şi valoric. Care ar trebui să fie preţul de
vânzare minim pentru produsul „sacouri sport”, astfel încât întreprinderea să obţină profit din
vânzarea sa şi care ar fi nivelul acestuia din urmă în cazul în care cantitatea obţinută ar fi
vândută integral ?

S-ar putea să vă placă și