0% au considerat acest document util (0 voturi)
677 vizualizări9 pagini

Ghicitori

Documentul conține o serie de ghicitori sub formă de enunțuri cu sens ascuns ce descriu diverse animale, obiecte sau concepte prin aluzii și metafore.
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
677 vizualizări9 pagini

Ghicitori

Documentul conține o serie de ghicitori sub formă de enunțuri cu sens ascuns ce descriu diverse animale, obiecte sau concepte prin aluzii și metafore.
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOCX, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Ghicitori

Am un frate cu buricu-n spate Am un copăciu , 


(capacul) Cu doisprezece craci;
În tot cracul,
Cine umblă mult prin lume Douăsprezece cuiburi.
Și tot se strigă pe nume? (anul)
(cucul)
Am un frate cu buricu-n spate
Am un cârd de oi,                                    (capacul)
De le poți paște, fârtate,
Știi multe de toate. Am un moș 
(literele) Cu cojocul pe dos.
(ursul)
Am un cuptoraș, 
Plin cu iepurași. Casa mare-și duce-n spate, 
(gura și dinții) Pe tălpici adevarate,
Iar pe unde trece lasă
Am un dorobanț  Fir de-argint și de mătase.
Ferecat în lanț. (melcul)
(câinele)
Am o pasăre rotată
Nu e cal, dar are coamă  Stă cu coada învolburată
Și-i puternic fără seamă,  Și te-aleargă în curtea toată.
Îl ghicești ușor, cînd vrei,  (curcanul)
Că e scris pe banii mei!  
(leul) Ea este bună la toate,
  Ne dă carne, ne dă lapte,
La cap limbă cu miere, Iar vițeii mititei
La coadă limbă cu venin. Se numesc copiii ei.
(albina) (vaca)
 
Animal cu capu-n jos Are-o coada înfoiată,
Și este foarte țepos Hoața este și șireată
De vrei să-l ridici de jos Dar e vai de coada ei
(ariciul) Cînd dă peste ea grivei.
  (vulpea)
Este un prieten bun,
El mă duce unde-i spun Urechi are, dar n-aude,
Cu căpăstru și cu șa E micuț și tot împunge.
Iarna-mi plimbă sania. (acul)
(calul)
 
Roade oase, Nu-i băiat ca să nu-l știe.
Stă în cușcă, Făurit e din hîrtie,
Pe dușmanii săi îi mușcă. Vînt puternic vrea și sfoară
(cîinele) Și-atunci zbîrnîie și zboară.
  (zmeul)
Am o casă văruită  
Nicăieri nu-i găurită. Tortul, untul, fripturica
(oul) Le-a vîrît în el mămica,
Pare un dulap vopsit,
Arunci sus, îi alb Înăuntru-i ger cumplit.
Pică jos, îi galben. (frigiderul)
(oul)  
  Ce dihanie ciudată,
Am o păsărică-n sac, Cu gît lung și gura mare,
Soție de pitpalac! A-nghițit, așa, deodată,
(prepelița) Tot ce-i pulbere-n covoare
(aspiratorul)
Cocoloș pe sub măsuță  
Își ia coada în lăbuță Pe bătrani îi sprijinesc,
Și isteț precum e el Pe călători întovărășesc,
Îl prinde pe șoricel. Pe cei răi îi pedepsesc.
(pisoiul) (bastonul)
 
Are blana mătăsoasă, Zi și noapte,
La căldură toarce-n casă; Stau de pază;
La labuțe-are gheruțe –  N-am picioare 
Stau ascunse în pernuțe. Și tot umblu
(pisica) (ceasul)
 
Am un frate Chip de om, dar minte n-are
Țese-o pînză minunată Nici nu cere de mîncare. 
Fără ițe, fără spată. E îndrăgită de copii
(păianjenul) Că le-aduce bucurii.
  Oare ce e?
Am aici în bătătură (păpușa)
O uzină cu untură,  
Care umblă prin ogradă Mic, mititel
C-un șurub în loc de coadă. Îngrădește frumușel.
(porcul) (acul)
Iarna-și vîră nasu-n blană  
Și din unghii își sug hrana De ziua ta tu îl primești.
Iar vara, sus pe munți, Oare ce o fi el?
Zmeură culeg desculți. (cadoul)
(urșii)  
Cumetrița cea șireată Mititelu-ntr-o ureche
Vine-adesea prin vecini Face nouă haina veche.
Și-amatoare se arată (acul)
De a "cumpăra" găini.  
(vulpea) Mama sau bunica-l face,
Îl frămîntă și îl coace.
Roșcovana cea isteață Cu stafide, nuci sau mac.
Umblă pe la coștireață Ați ghicit! E… 
(vulpea) (cozonac)
 
Cît e vara – cucurigu! Cine are o singură ureche
Cucurigu – cînd dă frigu! Dar nici cu aceea nu aude?
Cine-i frate dumnealui? (acul)
Cum il cheamă?  
Poți să-mi spui? Sînt rotundă sau pătrată
(cocoșul) Ascut creionul îndată.
  (ascuțitoarea)
În aer ramurile-și are  
Acest trofeu de vînătoare. Petale de flori micuțe,
(cerbul) Așezate-n cutiuțe,
Să putem picta cu ele
Mîndru, înalt și frumos, Oameni, case, floricele.
La ochi este luminos; (acuarele)
Urechi are, coarne n-are  
Și te poartă în spinare. Iarna fuge,
(calul) Vara zace.
(sania)
Către soare se avîntă  
Dimineața-n zori și cîntă.
(ciocîrlia)
Fără trup prin lume trece
 
Stol de frunze îl petrece,
Voinicel cu cornișoare 
Cum porneşte la plimbare,
Umblă cu casa-n spinare.
Pomii i se-nclină-n zare.
(melcul)
(Vîntul)

Tuș ghiduș, coadă roșcată


Primăvara te vesteşte,
Peste cetini aruncată.
Vara te umbreşte,
(veverița)
Iarna te-ncălzeşte,
  
Poftim de ghiceşte.
Barbă are,
(copacul)
Popă nu-i
Coarne are
După deal, dintr-un tezaur
Vacă nu-i
Au ţîşnit săgeţi de aur.
(capra)
(răsăritul)
Animalele din casă
Luminoasă şi ochioasă,
Umblă pe sub masă Strajă nopţii la fereastră.
Cînd se întîlnesc (luna)
Rău se ciondănesc Cuşma asta de argint,
(cîinele și pisica) Nu mă apără de vînt,
Dar pe deget, dac-o ţin,
O sportivă cu renume Niciodată nu mă-nspin.
Umblă-n pomi după alune. (degetarul)
(veverita)
Două mame sînt pe lume
Casa mare-și duce-n spate,  Care poartă-acelaşi nume,
Pe tălpici adevarate, Şi cu zece copilaşi
Iar pe unde trece lasă Hărnicei şi drăgălaşi.
Fir de-argint și de mătase. (mîinile)
(melcul)
Şi un an de mă priveşti,
Coada ei este stufoasă  Tot pe tine te zăreşti.
Dar de găini nu se lasă. (oglinda)
(vulpea)
Nu e furcă, nu e fus,
Vine moșul pe cărare,  Însă pe tors mi s-a pus.
Cu cojocul în spinare. (pisica)
(ursul)
Stă în apă pîn’ la brîu
Din grădina lui Mihai,  Şi te trece peste rîu.
De sub tufe de urzici (podul)
A ieșit un ghem de scai
Ca să caute furnici. Pe un deal rotat
Ce să fie oare, ghici? Şade un moşneag umflat.
(ariciul) (dovleacul)

Are-o coadă înfoiată,  Se pun pe masa,


Hoața este și șireată; se taie, se impart,
Dar e vai de coada ei, dar nu se mananca.
Cînd dă peste Grivei. (Cartile de Joc)
(vulpea)
Ce trece peste apa si nu se uda?
Corabie plutitoare  (Umbra)
Pe nisipuri, călătoare!
(cămila) Cu cît se lungeste,
cu atît se scurtează.
Din flori plicuri de dulceață (Viața)
Strînge de cu dimineață.
(albina)
Colorat e ca o floare, Patru Picioare are,
Trupul fin și mic el are, Să le miște nu e-n stare.
Zboară vara pe cîmpie, (Scaunul)
Spuneți ce-ar putea să fie.
(fluturele) Ce pierzi uneori,
dar totuși e cu tine?
Mică, dar voinică, (Capul)
În spate ridică
Sacul cu povară, Cine umbla mult prin lume
Să-l ducă la moară. Si tot se striga pe nume?
(furnica) (Cucul)

Are gîtul foarte-nalt Curelușa unsă,


Și picioarele cam lungi Pe sub pămînt ascunsă.
Dacă vrei să-i dai o floare (șarpele)
E cam greu la ea s-ajungi.
(girafa) Pas, pas, prin tufiș
De dimineațî, pe rouă
Care-i dobitocul Ca să crească iarba nouă.
Ce păzește focul (coasa)
Și-și spală cojocul?
(pisica) Pînza mare, împănată,
De vînt este mînată
Cred că macu-i place tare Pe apă e călătoare
Zilnic cere-n gura mare Te duce în lumea mare.
După atîta mac-mac-mac (corabia)
Pleacă sa înoate-n lac.
(rața) Dintr-o casă mititică
Cinci capete se ridică
Zboară-n sus, (puii și cuibul)
Zboară-n jos,
Neagră este Șerveîel vărgat
De la coadă pînă la cioc. Frumos colorat
(rîndunica) Peste mare aruncat.
(curcubeul)
Curelușă verde
Prin iarbă se pierde. Limbi dogoritoare
(șopîrla) Unde joacă, iarba moare.
(focul)
Cine are barbă
Și totusi nu e bărbat? Cînd în sus și cînd în jos,
(țapul) Se învîrte bucuros
Face lucru de folos.
(fusul)
Ronțăie nuci și alune În pădure m-am născut,
Sare grațioasă În pădure am crescut,
Coada-i e stufoasă –  Din pădure m-au dus,
De-o ghicești, îndată spune! Să păzesc casa m-au pus.
(veverița) (gardul)
  
Cine poate să-l ajungă  Sînt cercel cu toartă
Pe acest alergător,  Și ușa mă poartă.
Care-și poartă puii-n pungă ?  (lăcatul)
Îl ghiciți foarte ușor!
(cangurul) Nu e bou, dar are coarne,
  Duce casa în spinare.
Uriaș cu nasul mare  (melcul)
Poartă oameni pe spinare!
(elefantul) Două ape-aprinse
  Sub două păduri întinse.
Animal cu trup tărcat  (Ochii şi genele)
Și cu gît nemăsurat!
(girafa) Am două ferestre
  Dimineaţa se închid
O șopîrlă de cinci coți,  Şi seara se deschid.
Hai, ghiceste-o dacă poți (Ochii)
(crocodilul)
  Pădure deasupra
Are-un ac micuț și fin, Pădure dedesubt.
Zboară lin din floare-n floare, (Genele)
Acul este cu venin
Iar polenu-i pe picioare. Sînt doi fraţi gemeni
(albina) Vor să se vadă,
  Dar un munte îi desparte.
Parcă-i un curcan golaș  (Ochii şi nasul)
Și fricos și uriaș! 
(struțul) Unul numai cuvîntează,
  Doi se uită şi veghează,
Are zeci de ace groase Iar alţi doi, care-au rămas,
Dar nu țese nici nu coase. Stau şi-ascultă fără glas.
(ariciul) (Gura, ochii şi urechile)
 
Animal cu chip de om  Două rînduri de soldaţi
Țopăie din pom în pom!  În straie albe îmbrăcaţi.
(maimuța) (Dinţii)
 

Atunci cînd sînt în ogradă Paca-pac


Ga, ga, ga se iau la sfadă Prin Copac.
Iar cînd sînt pe lîngă lac Toată ziua, cioca-cioca,
Baie întruna fac. Vine seara: boca -boca.
(gîștele) (Toporul)

Jupîneasă durdulie Hoţul intră-n casă


Cu rochiță cenușie Şi capul afară-şi lasă.
Lucrată din pene lucii, (Cuiul)
Caută pe lac papucii.
(gîsca) Am o cloşcă,
Noaptea strînge puii,
Vine fuga pe cărare Ziua-i risipeşte.
Culegînd la pietrișoare. (Casa)
(găina)
Nici în casă, nici afară,
Cine cîntă toată vara Talpa mea e drum de ţară.
Prin fînețe cu ghitara? (Pragul casei)
(greierele)
Cerceluş cu toartă,
La deal repede și fără ocol, Nimeni nu mă poartă.
Iar la vale rostogol. Dar mă tot agaţă
(iepurele) La uşă în faţă.
(Lacătul)
Urecheat cu haine sure
Stă pe cîmp și în pădure. Eu la orice casă
(iepurele) Sînt slugă aleasă.
Eu pe orişicine
Poate fi un soricel Întîmpin cînd vine;
Însă are aripioare Cînd pleacă afară,
Zboară noaptea-n chip și fel Eu îl petrec iară.
Purtînd numele de floare. (Uşa)
(liliacul)
  În pădure naşte,
Are dînsul și picioare În pădure creşte;
Dar e-obișnuit să zboare; Vine-acasă,
Țin, țin, țin și pișcătura… Şi e mare jupîneasă.
Cine-i obrăznicătura? (Masa)
(țînțarul) Învîrtită
Şi legată,
Vara umblu după miere, Şi ţepoasă,
Iarna dorm să prind putere. Noduroasă,
(ursul) Dă ocol mereu la casă.
(Mătura)
În cojoc întors pe dos Am un bour roşu
Mormăind morocănos, Unde paşte
Umbla pustnic prin pădure Multă vreme
După miere, după mure. Se cunoaşte.
(ursul) (Focul)
  
Nu-i pisică, nici motan  Ce nu poţi cumpăra
E vărgat și roșcovan! Oricîţi bani ai avea?
(tigrul) (Timpul pierdut)

Soarele cînd îl zăreşte, Am o grebluţă cu cinci dinţişori


Pe dată se înroşeşte. Pe zi îmi trebuie de-o mie de ori.
O culegem vara toată (Mîna)
Tare-i bună în salată!
(Roşia) Am zece copilaşi
Cu cîte-o jumătate de căciulă pe cap.
Ban de aur colorat (Degetele)
Si pe margini dantelat
Prin poieni stă vara toată Dacă-i dulce, mult aduce.
Şi poartă nume de fată. Dacă-i rea, toţi fug de ea.
(Margareta) (Vorba)

Cupe albe, parfumate Am doi căluşei


Pe un lujer aşezate Cutreier lumea cu ei.
Dacă le vei mirosi (Picioarele)
Nasul ţi-l vei gălbeni.
(Crinul) Nu-l întrebi
Şi îţi răspunde.
Clopoţei mititei, Cîţi în jur
Albi şi frumusei, Nu ştii de unde
Pe o rămurică (Ecoul)
Foarte subţirică
In rînd aşezaţi, Albă păsărică
Foarte parfumați. Pe arîc se urcă,
(Mărgăritarul) N-are aripioare,
N-are nici picioare.
Rochiţa-i catifelată, (Fasolea)
Ce păcat că e …bălţată.
(Panseluţa) Cine trece pe la poartă
Şi cîinii la el nu latră?
În sabia voinicului (Vîntul)
Fesul roşu-al turcului. Copaie peste copaie,
(Macul) La mijloc carne de oaie.
(Scoica)
Primăvara cînd s-arată, Ba e lungă, ba e lată,
Prin grădini apar deodată Şi nu şade niciodată.
Ciorchini albi şi albăstrii (Apa)
Din steluţe, mii şi mii!
(Liliacul) N-are culoare, n-are miros,
Dar la toţi e de folos.
Primăvara înverzeşte, (Aerul)
Vara umbreşte,
Toamna rugineşte, Cureluşă verde
Iarna încălzeşte, Prin iarbă se pierde.
Hai acum, ghiceşte! (Şopîrla)
(Copacul)
Periuţă subtirica
Zece fraţi, Perii dinţii, chiar de-s mică.
Zece cumnaţi, Zilnic de mă foloseşti,
În aceeaşi casă De carii nu te-ngrijeşti.
Adunaţi. (Periuţa de dinţi)
Toamna ne grăbim,
Să îi întîlnim. Ziua cît este de mare
Să ducem acasă Stă tot cu faţa la soare
În coşurile pline De la pălăria ei
Multe vitamne. Poţi s-aduni ulei cît vrei.
(Merii şi perii) (Floarea soarelui)

S-ar putea să vă placă și