FIŞĂ 

 DE  LECTURĂ
Opera epică (model)
 
Am început lectura (data) _____13 August                       Am terminat lectura (data) 13 August
___________
Titlul operei literare: __Hronicul si cântecul vârstelor _________________
Autorul:___Lucian _Blaga __________________________
Opera face parte din volumul:
Volumul 6_____________________________________
Editura:__Minevra____________________________
Anul apariţiei volumului: ___1979____________
Date importante din viaţa şi activitatea scriitorului:  
Lucian Blaga s-a nascut la 9 mai 1895, in satul Lancram din judetul Alba, sat ce poarta-n nume"sunetele Iacrimei". 
Copilaria sa a stat, dupa cum el insusi marturiseste, "sub semnul uneifabuloase absente a cuvantului", autodefinindu-
se "mut ca o lebada", deoarece viitorul poet nu avorbit pana la varsta de 4 ani. Clasele primare le face la Sebes, dupa 
care urmeaza cursurileliceului "Andrei Saguna" din Brasov. Dupa studiile de teologie de la Sibiu, Lucian Blagaurme
aza cursurile Universitatii din Viena (1917 - 1920), unde studiaza filozofia si sustine sidoctoratul. Reintors in Roma
nia reintregita, este redactor la revistele "Cultura" din Cluj si"Banatul" din Lugoj. in 1926 intra in diplomatie, ocupa
nd posturi la legatiile Romaniei dinVarsovia, Praga, Berna, Viena si Lisabona. in 1939 este profesor de filozofia cult
urii laUniversitatea din Cluj. Din 1948 lucreaza la Institutul de Istorie al Academiei Romane.
_____________________________________
Alte opere ale autorului
 : 1919 - Poemele luminii.
 1921 - Pașii profetului.

 1924 - În marea trecere.

 1929 - Lauda somnului.

 1933 - La cumpăna apelor.

 1938 - La curțile dorului.

 1942 - Poezii, ediție definitivă

 1943 - Nebănuitele trepte.

________________
Genul literar: epic_________________________ 
Specia literară: roman ______ (poveste, basm, schiţă, nuvelă, legendă, roman, povestire, fabulă,
baladă)
Opera e structurată în: capitole_________________ (cărţi / părţi / volume / capitole) 
Opera este scrisă în: proza___________________ (proză / versuri)
Locul desfăşurării acţiunii:  Locul acestei opere este casa părintească a autorului
______________
Timpul desfăşurării acţiunii: Timpul in care se desfășoară acțiunea este perioada copilăriei
pana la maturizare______________
Naratorul (tipul de narator, indici ai prezenţei acestuia): ________________
Personaje:
Personajul             Tipul de personaj                    Trăsături                  Citate
 
            (principal/ secundar, pozitiv/ negativ, real/ fantastic)          (fizice, morale)     
_____________________         _________________           _____________________
  Rezumat / Idei principale: CAPITOLUL 1

            In primul capitol autorul dezvaluie ca a inceput sa vorbeasca dupa varsta de 4 ani, rusinat
fiind de insistentele mamei care l-a dus chiar si la doctor pentru a cauta un leac. A inceput sa
vorbeasca tocmai in perioada in care sora lui mai mare, Letitia, se casatorea cu Ion Pavel. O
intamplare amuzanta din acea perioada este cea cu zlotul, “soda” si berea. Finalul capitolului ne
prezinta povestea premergatoare nasterii sale si a golului pe care el trebuia sa-l umple, gol lasat
de moartea surorii sale, Lelia, intr-un accident casnic

CAPITOLUL 2

            In acest capitol este prezentata in detaliu gospodaria parinteasca care fusese mostenita de
la Mosul Simion, bunicul autorului. Sunt amintite cele pasiuni ale tatalui: cititul carei ii acapara
aproape timpul si il facea sa-si neglijeze familia si indatoririle gospodaresti si meteorica pasiune
pentru masinariile Agricole, pasiune greu de inteles pentru autor. In final, autorul povesteste
despre traditia scolara a familiei care era strans legata de cultura germana. Astfel toti copii
familiei Blaga au invatat la gimnaziul sasesc din Sebes, mai putin autorul.

CAPITOLUL 3

            Autorul isi aduce aminte de primii pritenii din copilaria sa si de felul in care isi petreceau
timpul de dis-de-dimineata, cand prietenii il chemau la joaca, pana spre seara, cand se intorcea
acasa cu gastele. Ne sunt povestite doua intamplari care au marcat perioada respectiva: cand a
pierdut gastele si tatal sau a trebuit sa plateasca o amenda pentru a le recupera si aceea in care un
caine turbat a muscat aproximativ 30 de sateni inainte de a fi omorat de un taran. Una dintre
victim era chiar prietenul sau Vasile Banateanu care a fost nevoit sa petreaca cateva saptamani la
Instititul Antirabic din Budapesta de unde s-a intors cu impresii despre capitala imperiului.

CAPITOLUL 4

            In capitolul IV al acestei carti, autorul ne povesteste cum tatal lui voia sa transforme satul
intr-o asezare model, desi majoritatea satenilor nu isi doreau acest lucru.

            Pentru ca satenii erau obligati sa plateasca preotului contributii in natura in fiecare an, un
satean care era nemultumit de comasarea terenurilor, comasare realizata la initiativa tatalui Isidor
Blaga care era si preotul satului, a pus in maduva cocenilor o seama de cartuse o seama de
cartuse care la contactul cu flacarile au explodat si au distrus soba, lucru care ii putea rani grav
pe Lulu si mama sa. Din fericire planul sateanului a functionat doar partial, focul a fost stins si
cei doi membri ai familiei Blaga doar s-au umplut de funingine.

CAPITOLUL 5

            In partea de inceput autorul ne povesteste basmul sau preferat din copilarie, basm care se
aseamana cu “Tinerete fara batranete si viata fara de moarte”. Pe parcursul capitololui autorul ne
povesteste cum, intr-o zi prietenul sau Vasile al Banateanului a venit sa-i ceara ajutorul pentru a
sparge usa de la tinda pentru ca el credea ca acolo se odihneste Tartorul dracilor.

            Ne mai este povestit si cum autorul credea ca zenitul merge dupa el si cum a pastrat
secretul numai pentru el pentru o vreme. Intr-o zi, in pauza dintre doua jocuri a dezvaluit secretul
si amicului sau Adam al Vicii. Acesta a testat imediat teoria lui Lulu si ajuns la concluzia ca
cerul venea si dupa el atunci cand alerga intr-o directie. Atunci lui Lulu i-a venit o idee grozava:
daca zenitul venea si dupa el dar si dupa Adam atunci daca alergau in directii opuse cerul avea sa
se rupa in doua. Ultima intamplare amintita de autor in acest capitol este cea petrecuta atunci
cand a mers la cules de vie impreuna cu tatal sau. Pe drum tatal i-a spus, glumind, ca cei ce sunt
scuipati de cuci raman mici pentru totdeauna. La vie, dupa ce tatal sau a atipit, Lulu a auzit un
cuc care parea ca se apropie de copacul sub care se odihneau si speriat ca va fi scuipat de cuc si
va ramane vesnic mic, a sarit in bratele tatalui care s-a amuzat teribil si apoi l-a linistit
explicandu-i ca a glumit.

CAPITOLUL 6

            In partea de inceput a capitolului autorul ne dezvaluie faptul ca lui nu-i placea scoala,
mergea acolo doar pentru a face schimb de gustari, o prescure pentru o turta de seminte, si pentru
recreatii cand se putea juca cu prietenii sai.

            Autorul isi aduce aminte ca ii era rusine cu tablita lui cea veche, tablita pe care o mai
folosisera si fratii sai atunci cand le venise vremea.       Intr-o zi, pe cand se aflau la scoala,
dascalul i-a anuntat ca satul a luat foc i-a trimis acasa. In acea zi, vanzand-o pe mama sa hotarata
sa se lupte cu flacarile, a capatat un sentiment de siguranta pe care apoi l-a simtit mereu cand
mama sa ii era in preajma.

CAPITOLUL 7

            In capitolul VII autorul ne descrie prima lui vacanta de vara. Acesta mergea impreuna ci
prietenii lui la scaldat, asemenea lui Nica al lui Stefan a Petrii din Amintiri din Copilarie de Ion
Creanga.

            Este rememorate ziua in care autorul si prietenii lui au mers la spectacolul organizat in
dupa-amiaza de Sfantul Ilie, calare pe martoage, dezbracati si manjiti pe fete cu noroi. I se parea
curios ca nici spectatorii si nici actorii nu-i observau ceea ce pentru el a insemnat inceputul
experientelor futuriste de mai tarziu.

CAPITOLUL 8

            In satul in care autorul a copilarit exista o moara de apa ale carei vartejuri isi cerea jertfa
in fiecare an. Jertfa era un copil pe care il luau curentii si il duceau pana la moara acolo unde apa
il scoatea la suprafata cu burta umflata.

Intr-o zi, la amurg, Lulu statea impreuna cu prietenii lui in fata casei Banateanului si ascultau
clopotele care bateau si anul acela pentru copilul inecat. Toti se intrebau cum o fi oare cand esti
mort si fiecare isi imagina raspunsul in mintea sa.

CAPITOLUL 9

            Naratorul ne povesteste despre inceputul studiilor lui la Sebes, acolo unde erau elevi si
fratii sai si despre cum a ajuns cel mai bun elev din clasa intr-un timp scurt. Primul an de scoala
petrecut la Sebes a fost marcat de dorul de casa si parinti, dor pe care avea sa-l cunoasca pentru
prima oara si care il face sa depene amintiri despre mama sa.
CAPITOLUL 10

            Lucian Blaga dezvaluie ca atunci cand scoala l-a absorbit si la „cuprins cu al ei aer” a
descoperit cum o pasiune mai veche prinde radacini in sufletul sau si anume religiozitatea.

CAPITOLUL 11

            In acest capitol Blaga ne descrie atat felul in care arata micul oras Sebes-Alba cat si
farmecul exercitat de localul scolii. Deasemenea, ne povesteste despre cum s-a intalnit pentru
prima oara cu baladele lui Schiller datorita baietilor de gimnaziu care locuiau la aceeasi gazda si
care erau nevoiti sa invete pe de rost operele acestuia.

CAPITOLUL 12

            Autorul ne povesteste cum in vacanta mare a anului 1903 si-a largit orizontul prin
calatoria la munte impreuna cu familia lui. Destinatia a fost Bistra iar drumul pana acolo a durat
mai multe zile, cu popasuri in mai multe locuri, fiecare cu frumusetea lui aparte. In aceasta
calatorie si-a facut o prietena si impreuna au alcatuit o colectie de gandaci.

CAPITOLUL 13

            In toamna in care s-a intors de la munte si si-a reluat studiile la Sebes a fost o seceta
puternica si ceea ce l-a marcat a fost ca America a ajutat Transilvania cu porumb. Acesta
perioada grea a trezit in Blaga un mod mai matur de a intelege evenimentele istorice.

CAPITOLUL 14

            La inceputul verii se intoarce in Lancram, de la studii, Alex Henegarul, fiul boldasului.
Acesta, dupa ce terminase cele 4 clase ale gimnaziului sasesc de la Sebes, plecase pe jos in
Germania unde in cautarea aventurii ajunsese sa studieze fotografia si tehnica tiparitului iar acum
lucra la Moscova unde se inscrisese in miscarea socialista. Sub influenta lui acestuia, Liviu,
fratele autorului, la randul sau student la Facultatea de Matematica de la Budapesta a inceput sa
fie interesat de politica iar acest fapt a condus la discutii aprinse cu tatal sau care avea conceptii
mai conservatoare. Autorul povesteste despre cel mai luminat dascal al sau – Hans Wolf,  care
dupa o scurta perioada petrecuta la scoala din Sebes, si-a gasit o slujba inalta in Ministerul
Afacerilor Externe din Germania.

CAPITOLUL 15

            Blaga calatoreste impreuna cu fratele sau mai mare, Liviu, spre Brasov pentru a incepe sa
studieze la Liceul Saguna. La liceu intalneste un profesor de istorie dezinteresat de meserie care
l-a pus pe autor sa-i examineze pe elevi in locul sau.

CAPITOLUL 16

            Parintii lui Lucian Blaga incep sa se confrunte cu probleme financiare iar el se simte
vinovat pentru ca plata cheltuielilor cu scoala devenise o povara iar el nu-i putea ajuta. La scoala
lucrurile mergeau bine fiind cel mai bun geograf din liceu si in acelasi timp foarte preocupat de
stiinta, astronomie si religie. Nu este uitata nici intamplarea de la finalul anului scolar in colegii
mai mari si-au propus si au reusit sa-l imbete.

CAPITOLUL 17

            Este descrisa viata de elev de liceu. Elevii mergeau duminica la biserica Sf. Nicolae unde
dupa 4-5 ore de stat in picioare la slujba primeau cate o portie de coliva pe care o mancau in
cimitir. Pe cand era in clasa a IIa a venit la Brasov si fratele lui Longin, care se inscrisese la
Scoala de Comert. Autorul mergea deseori la Scoala de Cormet pentru a le face temele la
geografie elevilor de acolo ceea ce ii aducea si un castig in bani.

CAPITOLUL 18

            In vacanta de Florii din primavara anului 1908 cei trei frati au plecat in graba de de la
Brasov la Lancram din cauza ca tatal lor era bolnav. Autorul ne impartaseste lunga suferinta a
tatalui sau si povesteste cum moartea acestuia i-a fost adusa la cunostinta de catre sateni.

CAPITOLUL 19

            Dupa moartea tatalui sau Lucian Blaga pleaca in vacanta de vara impreuna cu Liviu,
fratele sau mai mare, la Cugir, pentru a scapa de atmosfera trista de acasa. Acolo intalneste un
coleg de liceu si afla ca fratele sau, tanar profesor de matematica si fizica, isi suplimenta
veniturile jucand pocher pe bani in casa notarului. Dupa moartea tatalui, mama este nevoita sa
vanda casa si pamantul din Lancram si sa se mute impreuna cu cei mici la Sebes pentru a reusi
sa-i tina in continuare la scoala dar si in aceasta situatie viata lor a continuat sa fie marcata de
lipsuri.

CAPITOLUL 20

            Blaga isi petrece o vacanta de vara in satul Vinerea, langa Orastie, unde a mers sa
mediteze un prieten, Remus. Acesta avea multe lipsuri din cauza faptului ca nu acorda atentie
scolii, fiind un baiat dintr-o familie bogata. Toamna, la reinceperea scolii, Lucian si Remus au
locuit impreuna in Brasov si desi Remus a continuat sa fie dezinteresat de scoala l-a sustinut
financiar pe autor care astfel a putut sa cumpere o multime de carti scrie de intelectuali ai epocii.

CAPITOLUL 21

            Sunt povestite experientele din clasa a-Va de liceu in care a inceput sa studieze limba
greaca alaturi de noii sai colegi veniti de la alte licee. O parte importanta este dedicata intalnirii
impresionante cu tanarul aviator Aurel Vlaicu dar si placerii de a studia filozofia, placere care il
ajuta sa-si puna in dificultate profesorul de istorie atunci cand acesta il confunda la Descartes cu
Bacon.

CAPITOLUL 22

            Autorul povesteste in detaliu despre calatoria efectuata in vacanta de vara pe traseul
Bucuresti, Constantinopol, Atena, Mesina, Pompei, Napoli, Roma, Florenta, Venetia si drumul
de intoarcere prin Fiume si Budapesta pana la Brasov. Din fiecare oras sunt amintite locuri,
intamplarii si impresii care au contribuit apoi la dezvoltarea felului sau de a intelege lumea.
            Dupa ce avea loc aceasta tragica intamplare toti copii din sat promiteau ca nu se vor mai
intrece niciodata cu vartejurile de la moara.

_____________________
Momentele subiectului:
 Expoziţiunea   _____________________            
 Intriga ___________________________         
 Desfăşurarea acţiunii ________________
 Punctul culminant __________________
 Deznodământul ____________________
Moduri de expunere: (indică modul prezent în opera literară , indică pagina / paginile şi
transcrie câte un citat):  
Naraţiune _____               
Dialog _______               
Descriere _____                   
Monolog _____
 
Caracterizarea personajului principal / a unui personaj  
preferat:  caracterizare
directă (exemple, citate, indicarea paginii): _______
 caracterizare indirectă (exemple, citate, indicarea paginii): _____
Titlul operei (structură, semnificaţie): ____________________________
 Mijloace artistice (figuri de stil,citate care conţin imagini artistice cu indicarea paginii): ____
 Vocabular (câteva cuvinte noi pe care le-ai învăţat din opera citită  şi sensurile lor): _______
   (Se poate utiliza dicţionarul!)
Citate preferate (scrise între ghilimele, indicând pagina): ___________________________
Impresii personale (de ce ţi-a plăcut lectura /ce ai învăţat din această lectură / cum ai fi vrut să
se termine acţiunea): Autobiografie ca o poveste… care m-a purtat din secolul XIX în secolul XX alături de un
erou cameleonic.Transformările surprind perioada copilăriei și a tinereții, până la debutul literar.
În primele pagini am aflat că Lucian Blaga a fost tăcut cu desăvârșire în primii patru ani, până când, zice
el, constrâns de împrejurări și de stăruințele ce nu mă cruțau ale Mamei, am ridicat mâna peste ochi, ca să-mi iau
în folosință cuvintele.
Recunosc, la  început, m-a bulversat topica inversată a frazei, diferită substanțial de modul de vorbire din mileniul
trei, dar în scurt timp am tras concluzia că tocmai aceasta dă savoare lecturii.
Autorul a făcut parte dintr-o familie numeroasă, între ai cărei membri s-au statornicit legături puternice. Din
descrierea părinților răzbate mândria și admirația pe care o nutrește față de aceștia. Complexitatea figurii paterne se
prefigurează pe parcursul a mai multor întâmplări. Tata, deși preot și un mare iubitor de carte, închinat grijilor
spirituale, fusese în tinerețe și un priceput, îndemânatec, harnic gospodar. Aproape ziua întreagă el citea, întins pe
pat. Cu noi nu mai ajungea decât la un schimb de tăceri. Am plâns de parcă aș fi fost în curte cu Lucian Blaga când,
în anul 1908, a intrat pe poartă carul cu trupul neînsuflețit al tatălui său. Ființă simplă, Mama, la rândul ei, are o
descriere aparte, e o persoană cu instincte materne și feminine preistorice.
________________________________________________________
Note de lectură (Continuă  enunţurile de mai jos cu idei din opera citită) 
Opera mi-a trezit sentimente de __________
Ceea ce impresionează este _____________
Surpinzător este momentul  _____________
Demn de admirat este fragmentul în care  ___
Am admirat ___________________________                                   
Am fost curios când _____________________
Aş vrea să trăiesc în lumea personajului pentru că _______
Nu aş  vrea să trăiesc în lumea personajului pentru că ____
Opinii critice / Referinţe critice: __________________