Rezumat Hronicul si Cantecul Varstelor – Lucian Blaga

CAPITOLUL 1

In primul capitol autorul dezvaluie ca a inceput sa

vorbeasca dupa varsta de 4 ani, rusinat fiind de insistentele mamei care l-a
dus chiar si la doctor pentru a cauta un leac. A inceput sa vorbeasca
tocmai in perioada in care sora lui mai mare, Letitia, se casatorea cu Ion
Pavel. O intamplare amuzanta din acea perioada este cea cu zlotul, “soda”
si berea. Finalul capitolului ne prezinta povestea premergatoare nasterii
sale si a golului pe care el trebuia sa-l umple, gol lasat de moartea surorii
sale, Lelia, intr-un accident casnic

CAPITOLUL 2

In acest capitol este prezentata in detaliu gospodaria

parinteasca care fusese mostenita de la Mosul Simion, bunicul autorului.
Sunt amintite cele pasiuni ale tatalui: cititul carei ii acapara aproape
timpul si il facea sa-si neglijeze familia si indatoririle gospodaresti si
meteorica pasiune pentru masinariile Agricole, pasiune greu de inteles
pentru autor. In final, autorul povesteste despre traditia scolara a familiei
care era strans legata de cultura germana. Astfel toti copii familiei Blaga
au invatat la gimnaziul sasesc din Sebes, mai putin autorul.

CAPITOLUL 3

Autorul isi aduce aminte de primii pritenii din copilaria sa si

de felul in care isi petreceau timpul de dis-de-dimineata, cand prietenii il
chemau la joaca, pana spre seara, cand se intorcea acasa cu gastele. Ne
sunt povestite doua intamplari care au marcat perioada respectiva: cand a
pierdut gastele si tatal sau a trebuit sa plateasca o amenda pentru a le
recupera si aceea in care un caine turbat a muscat aproximativ 30 de
sateni inainte de a fi omorat de un taran. Una dintre victim era chiar
prietenul sau Vasile Banateanu care a fost nevoit sa petreaca cateva
saptamani la Instititul Antirabic din Budapesta de unde s-a intors cu
impresii despre capitala imperiului.

CAPITOLUL 4

In capitolul IV al acestei carti, autorul ne povesteste cum

tatal lui voia sa transforme satul intr-o asezare model, desi majoritatea
satenilor nu isi doreau acest lucru.

1
 Pentru ca satenii erau obligati sa plateasca preotului
contributii in natura in fiecare an, un satean care era nemultumit de
comasarea terenurilor, comasare realizata la initiativa tatalui Isidor Blaga
care era si preotul satului, a pus in maduva cocenilor o seama de cartuse o
seama de cartuse care la contactul cu flacarile au explodat si au distrus
soba, lucru care ii putea rani grav pe Lulu si mama sa. Din fericire planul
sateanului a functionat doar partial, focul a fost stins si cei doi membri ai
familiei Blaga doar s-au umplut de funingine.

CAPITOLUL 5

In partea de inceput autorul ne povesteste basmul sau

preferat din copilarie, basm care se aseamana cu “Tinerete fara batranete
si viata fara de moarte”. Pe parcursul capitololui autorul ne povesteste
cum, intr-o zi prietenul sau Vasile al Banateanului a venit sa-i ceara
ajutorul pentru a sparge usa de la tinda pentru ca el credea ca acolo se
odihneste Tartorul dracilor.

Ne mai este povestit si cum autorul credea ca zenitul merge

dupa el si cum a pastrat secretul numai pentru el pentru o vreme. Intr-o zi,
in pauza dintre doua jocuri a dezvaluit secretul si amicului sau Adam al
Vicii. Acesta a testat imediat teoria lui Lulu si ajuns la concluzia ca cerul
venea si dupa el atunci cand alerga intr-o directie. Atunci lui Lulu i-a venit
o idee grozava: daca zenitul venea si dupa el dar si dupa Adam atunci daca
alergau in directii opuse cerul avea sa se rupa in doua.

Ultima intamplare amintita de autor in acest capitol este cea

petrecuta atunci cand a mers la cules de vie impreuna cu tatal sau. Pe
drum tatal i-a spus, glumind, ca cei ce sunt scuipati de cuci raman mici
pentru totdeauna. La vie, dupa ce tatal sau a atipit, Lulu a auzit un cuc
care parea ca se apropie de copacul sub care se odihneau si speriat ca va
fi scuipat de cuc si va ramane vesnic mic, a sarit in bratele tatalui care s-a
amuzat teribil si apoi l-a linistit explicandu-i ca a glumit.

CAPITOLUL 6

In partea de inceput a capitolului autorul ne dezvaluie faptul

ca lui nu-i placea scoala, mergea acolo doar pentru a face schimb de
gustari, o prescure pentru o turta de seminte, si pentru recreatii cand se
putea juca cu prietenii sai.

Autorul isi aduce aminte ca ii era rusine cu tablita lui cea

veche, tablita pe care o mai folosisera si fratii sai atunci cand le venise
2
vremea. Intr-o zi, pe cand se aflau la scoala, dascalul i-a anuntat ca
satul a luat foc i-a trimis acasa. In acea zi, vanzand-o pe mama sa hotarata
sa se lupte cu flacarile, a capatat un sentiment de siguranta pe care apoi l-
a simtit mereu cand mama sa ii era in preajma.

CAPITOLUL 7

In capitolul VII autorul ne descrie prima lui vacanta de vara.

Acesta mergea impreuna ci prietenii lui la scaldat, asemenea lui Nica al lui
Stefan a Petrii din Amintiri din Copilarie de Ion Creanga.

Este rememorate ziua in care autorul si prietenii lui au mers

la spectacolul organizat in dupa-amiaza de Sfantul Ilie, calare pe
martoage, dezbracati si manjiti pe fete cu noroi. I se parea curios ca nici
spectatorii si nici actorii nu-i observau ceea ce pentru el a insemnat
inceputul experientelor futuriste de mai tarziu.

CAPITOLUL 8

In satul in care autorul a copilarit exista o moara de apa ale

carei vartejuri isi cerea jertfa in fiecare an. Jertfa era un copil pe care il
luau curentii si il duceau pana la moara acolo unde apa il scoatea la
suprafata cu burta umflata.

Dupa ce avea loc aceasta tragica intamplare toti copii din

sat promiteau ca nu se vor mai intrece niciodata cu vartejurile de la
moara.

Intr-o zi, la amurg, Lulu statea impreuna cu prietenii lui in

fata casei Banateanului si ascultau clopotele care bateau si anul acela
pentru copilul inecat. Toti se intrebau cum o fi oare cand esti mort si
fiecare isi imagina raspunsul in mintea sa.

CAPITOLUL 9

Naratorul ne povesteste despre inceputul studiilor lui la

Sebes, acolo unde erau elevi si fratii sai si despre cum a ajuns cel mai bun
elev din clasa intr-un timp scurt. Primul an de scoala petrecut la Sebes a
fost marcat de dorul de casa si parinti, dor pe care avea sa-l cunoasca
pentru prima oara si care il face sa depene amintiri despre mama sa.

CAPITOLUL 10

3
 Lucian Blaga dezvaluie ca atunci cand scoala l-a absorbit si
la „cuprins cu al ei aer” a descoperit cum o pasiune mai veche prinde
radacini in sufletul sau si anume religiozitatea.

CAPITOLUL 11

In acest capitol Blaga ne descrie atat felul in care arata

micul oras Sebes-Alba cat si farmecul exercitat de localul scolii.
Deasemenea, ne povesteste despre cum s-a intalnit pentru prima oara cu
baladele lui Schiller datorita baietilor de gimnaziu care locuiau la aceeasi
gazda si care erau nevoiti sa invete pe de rost operele acestuia.

CAPITOLUL 12

Autorul ne povesteste cum in vacanta mare a anului 1903 si-

a largit orizontul prin calatoria la munte impreuna cu familia lui. Destinatia
a fost Bistra iar drumul pana acolo a durat mai multe zile, cu popasuri in
mai multe locuri, fiecare cu frumusetea lui aparte. In aceasta calatorie si-a
facut o prietena si impreuna au alcatuit o colectie de gandaci.

CAPITOLUL 13

In toamna in care s-a intors de la munte si si-a reluat studiile

la Sebes a fost o seceta puternica si ceea ce l-a marcat a fost ca America
a ajutat Transilvania cu porumb. Acesta perioada grea a trezit in Blaga un
mod mai matur de a intelege evenimentele istorice.

CAPITOLUL 14

La inceputul verii se intoarce in Lancram, de la studii, Alex

Henegarul, fiul boldasului. Acesta, dupa ce terminase cele 4 clase ale
gimnaziului sasesc de la Sebes, plecase pe jos in Germania unde in
cautarea aventurii ajunsese sa studieze fotografia si tehnica tiparitului iar
acum lucra la Moscova unde se inscrisese in miscarea socialista. Sub
influenta lui acestuia, Liviu, fratele autorului, la randul sau student la
Facultatea de Matematica de la Budapesta a inceput sa fie interesat de
politica iar acest fapt a condus la discutii aprinse cu tatal sau care avea
conceptii mai conservatoare. Autorul povesteste despre cel mai luminat
dascal al sau – Hans Wolf, care dupa o scurta perioada petrecuta la
scoala din Sebes, si-a gasit o slujba inalta in Ministerul Afacerilor Externe
din Germania.

4
CAPITOLUL 15

Blaga calatoreste impreuna cu fratele sau mai mare, Liviu,

spre Brasov pentru a incepe sa studieze la Liceul Saguna. La liceu
intalneste un profesor de istorie dezinteresat de meserie care l-a pus pe
autor sa-i examineze pe elevi in locul sau.

CAPITOLUL 16

Parintii lui Lucian Blaga incep sa se confrunte cu probleme

financiare iar el se simte vinovat pentru ca plata cheltuielilor cu scoala
devenise o povara iar el nu-i putea ajuta. La scoala lucrurile mergeau bine
fiind cel mai bun geograf din liceu si in acelasi timp foarte preocupat de
stiinta, astronomie si religie. Nu este uitata nici intamplarea de la finalul
anului scolar in colegii mai mari si-au propus si au reusit sa-l imbete.

CAPITOLUL 17

Este descrisa viata de elev de liceu. Elevii mergeau duminica

la biserica Sf. Nicolae unde dupa 4-5 ore de stat in picioare la slujba
primeau cate o portie de coliva pe care o mancau in cimitir. Pe cand era in
clasa a IIa a venit la Brasov si fratele lui Longin, care se inscrisese la
Scoala de Comert. Autorul mergea deseori la Scoala de Cormet pentru a le
face temele la geografie elevilor de acolo ceea ce ii aducea si un castig in
bani.

CAPITOLUL 18

In vacanta de Florii din primavara anului 1908 cei trei frati au

plecat in graba de de la Brasov la Lancram din cauza ca tatal lor era
bolnav. Autorul ne impartaseste lunga suferinta a tatalui sau si povesteste
cum moartea acestuia i-a fost adusa la cunostinta de catre sateni.

CAPITOLUL 19

Dupa moartea tatalui sau Lucian Blaga pleaca in vacanta de

vara impreuna cu Liviu, fratele sau mai mare, la Cugir, pentru a scapa de
atmosfera trista de acasa. Acolo intalneste un coleg de liceu si afla ca
fratele sau, tanar profesor de matematica si fizica, isi suplimenta
veniturile jucand pocher pe bani in casa notarului. Dupa moartea tatalui,
mama este nevoita sa vanda casa si pamantul din Lancram si sa se mute
impreuna cu cei mici la Sebes pentru a reusi sa-i tina in continuare la

5
scoala dar si in aceasta situatie viata lor a continuat sa fie marcata de
lipsuri.

CAPITOLUL 20

Blaga isi petrece o vacanta de vara in satul Vinerea, langa

Orastie, unde a mers sa mediteze un prieten, Remus. Acesta avea multe
lipsuri din cauza faptului ca nu acorda atentie scolii, fiind un baiat dintr-o
familie bogata. Toamna, la reinceperea scolii, Lucian si Remus au locuit
impreuna in Brasov si desi Remus a continuat sa fie dezinteresat de scoala
l-a sustinut financiar pe autor care astfel a putut sa cumpere o multime de
carti scrie de intelectuali ai epocii.

CAPITOLUL 21

Sunt povestite experientele din clasa a-Va de liceu in care a

inceput sa studieze limba greaca alaturi de noii sai colegi veniti de la alte
licee. O parte importanta este dedicata intalnirii impresionante cu tanarul
aviator Aurel Vlaicu dar si placerii de a studia filozofia, placere care il
ajuta sa-si puna in dificultate profesorul de istorie atunci cand acesta il
confunda la Descartes cu Bacon.

CAPITOLUL 22

Autorul povesteste in detaliu despre calatoria efectuata in

vacanta de vara pe traseul Bucuresti, Constantinopol, Atena, Mesina,
Pompei, Napoli, Roma, Florenta, Venetia si drumul de intoarcere prin
Fiume si Budapesta pana la Brasov. Din fiecare oras sunt amintite locuri,
intamplarii si impresii care au contribuit apoi la dezvoltarea felului sau de
a intelege lumea.