Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Capitolul 12 – Datorita faptului ca era intotdeauna bolnav, Tatal lui Blaga
hotaraste sa petreaca cateva saptamani la Bistra in muntii Sebesului.
Trece prin mai multe sate pana ajunge la Bistra, dar este fascinat de locurile
pe care le vede. Leaga prietenii, desi de scurta durata. Acesta se indragosteste
de fata unui ungur, Erji. De asemenea, isi doreste sa se intoarca in acele
locuri. Nu s-a mai intors acolo niciodata, totusi, fiind chemat de alte
meleaguri.
• Capitolul 13 – In anul 1904, incepe o seceta cum nu se mai pomenise pana atunci.
Dogoare secase raurile si lasese holdele pustii. De fiecare data cand zareau un nor pe cer,
ieseau la poarta si se rugau sa ploua. Intr-o zi, se raspnadeste vorba ca au sosit transporturi
de porumb din America. Vestea aceea il bucura pe Blaga, care, de atunci, a considerat
America un semn al sperantei.
Capitolul 14 – Odata cu venirea verii, veni si Alexe N., un bun prieten cu Liviu, unul
dintre fratii lui Lucian. Liviu, care era acum student, isi petrecea majoritatea timpului
studiind niste carnete pline cu cifre si formule. Dar, de asemenea, baiatul isi petrece
timpul si cu Alexe. Pasiunea lui Liviu era de a discuta cu Tatal sau despre articolele din
“Semanatorul”, de multe ori existau dispute intre ei pe tema aceasta. In clasa a IV-a, in
timp ce era la scoala din Sebes, Blaga observa ca dascalul Hans Wolf, desi era sever,
prezenta o simpatie deosbita pentru el. Acesta considera ca Lucian este cel mai stralucit
elev al scolii.
• Capitolul 15 – In 1906, Lucian impreuna cu fratele sau Liciniu,
plecau cu trenul la Brasov, pentru a-si urma studiile la liceul Saguna.
Acestia aveau sa stea la Liviu, fratele lor care era acum profesor.
Lucian se acomodeaza repede si isi face curand prieteni, dar din
clasele superioare. Gheorge Popa este, insa, cel mai bun prieten al lui.
De asemenea, baiatul ii castiga simpatia profesorului de latina si in
curand, acesta ii asculta pe ceilalti elevi, pentru ca este cel mai bun la
latina. Lucian si Liciniu se muta la Rupi, un macelar de care se teme
Lucian. Dar baiatului nu ii este frica doar de gazda, ii este frica si de
ceilalti oameni de pe strada.
• Capitolul 16 – Baiatul isi da seama ca parintii lui nu isi mai permit sa
il tina la liceu. Acesta aude mai multe conversatii cand ei vorbesc
despre datorii si restante. Cu toate acestea, Lucian a continuat sa
citeasca. Era pasionat de problemele de stiinta, era un geograf inedit,
se descurca foarte bine la astronomie si ii placea foarte mult mitologia.
S-a angajat ca preparator la colegiul Vechiul Regat, pentru a strange
niste bani de buzunar. Prima lui iarna in Brasov este cumplita, dar
reuseste sa treaca peste ea. In mai, a avut loc o petrecere a elevilor de
la toate scolile romanesti din Brasov, numita “maial”. Stiind ca este un
elev bun, niste baieti mai mari il imbata pe Blaga si isi bat joc de el.
• Capitolul 17 – Ajuns la facultate, in clasa a II-a, Blaga constata ca nu
era in relatii atat de bune cu ceilalti elevi. A fost batut de cei care
fumau in spatele scolii, pentru ca le raspunsese cu superioritate. Cu
toate acestea, mergea la vechea lui scoala, atat pentru produsele de
patiserie, cat si pentru a le da o mana de ajutor elevilor cu hartile la
geografie, in schimbul unei sume de bani.
• Capitolul 18 – In primavara anului 1908, in ziua de Florii, cei trei frati
se intorc acasa, chiar daca ei nu paraseau Brasovul. Dar de indata ce au
ajuns acasa, au aflat ca Tatal lor era bolnav. Acesta a fost trimis in
Muntii Boemei pentru a fi tratat, acolo sta 2 luni, dar la sfarsitul lui
iunie, boala parea sa se agraveze. Cat parintii lor sunt plecati in Oasa,
Blaga descopera biblioteca Tatalui sau. Aceasta continea diferite carti,
atat despre literatura, cat si de matematica, fizica si lecturi abstracte.
Intr-o zi de august, acesta este intrerupt din lectorat, de o femeie care il
intreaba daca tatal sau a murit intr-adevar. Dupa cateva ore, afla de la
fratii sai, care fusesera dusi la Sebes, ca tatal lor murise. Acesta se
refugiaza pentru catva timp, sfasiat de vestea primita.
• Capitolul 19 – Lucian pleaca la Cugir pentru a se detasa de atmosfera trista de acasa.
Intr-o incercare de a-si plati datoriile, Mama lor se hotaraste sa vanda casa si pamanturile
si sa se mute cu ei la Sebes. Impreuna cu Liciniu, pleca la Brasov, in luna mai, aproape
de examene. La sfarsitul lui iunie, Lucian si Liciniu afla ca au trecut examenele, dar
Login a picat, tocmai pentru ca a trebuit sa le asigure fratilor lui mai mici masa de trei
ori pe zi.
Capitolul 20 – Blaga isi petrece o parte din vacanta in satul Vinerea, si in cealalta parte
a vacantei, urma sa-l mediteze pe Remus, un prieten de familie, un copil destept, dar
neglijent. Cu toate acestea, Remus era un baiat ce se tinea de cuvant, caci in toamna
aceea, il primise pe Lucian sa stea cu el in camera, cum ii promisese. Daca Lucian era
interesat de carti si de lectura, Remus traia in afara preocuparilor lui. In primavara anului
1910, cuprins de inspiratie, creeaza si publica poezia “Noaptea” in ziarul “Romanul”.
• Capitolul 21 – Ajuns in clasa a V-a, el cunoaste multi colegi noi. Il
cunoaste pe Aurel Vlaic. In prima zi in care l-a cunoscut, acesta tinea
in mana un aparat alb, mic ca o jucarie. Le explica tuturor ca este un
aeroplan, si continua prin a-l prezenta.
Capitolul 25 – In clasa a VI-a, Blaga incepe a indragi cartile filozofice, dar cel mai
mult ii plac cartile lui Henri Bergson. Intr-o perioada, tanarul nu se simte bine, se
imbolnaveste din ce in ce mai des. In acele saptamani, vine Simion Lasita, un var
de-al doilea, ce avusese de gand sa se inscrie la Facultatea de filosofie. Dupa 6-7 ani
de studiu, acesta a picat examenele. Lucian se duce sa-l viziteze. Acesta avea o
biblioteca foarte mare, plina cu carti de filosofie. Blaga este impresionat de aceasta
colectie de carti si in fiecare saptamana venea la Simion pentru a alte carti.
• Capitolul 26 – Lucian Blaga observa ca il inceraca o raceala. Febra
persista, asa ca acesta ramane in grija Mamei sale, si in acest timp
citeste tot ce doreste pentru a nu ramane in urma cu scoala. Acesta isi
revine abia dupa 3 luni. Catre inceputul primaverii, ia parte la ultima
petrecere cu dans a elevilor. Acolo o intalneste pe Domnisoara
Cornelia, fiica unui om politic din Banat. Acesti fac cunostiinta si se
indragostesc. Cornelia avea sa ii devina sotie peste cativa ani.
• Capitolul 27 – La inceputul toamnei, Lionel isi deschide un birou advocatial.
De asemenea, el este ajutat de Lucian, care a fost de acord sa ramana cu el. De
multe ori, Blaga ramanea la birou, si de aceea, el era confundat cu fratele sau.
In primavara anului 1914, Blaga publica un articol in revista “Romanul”, dar
sub alta semnatura, semnatura lui Ion Albu, din dorinta de a-si vedea scrisul
inflorind in litera tiparului.
Capitolul 28 – La sfarsitul lui iunie, 1914, Lucian se intoarce acasa pentru a-si
anunta mama ca a trecut bacalaureatul. In timp ce isi schimba trenul care urma
sa il duca la Sebes, auzi ca Franz Ferdinand a fost asasinat. La sfarsitul lui
iunie, a pornit un razboi. Pe 20 septembrie, acesta se inscrie la Facultatea de
teologie.
• Capitolul 29 – In cele doua saptamani pe care le petrece la Sibiu, Lucian
isi cunoaste verisoara. Pe timpul iernii, acesta scrie niste lucrari despre
concepte de “materie” si “energie”, pe care i le trimite acestei verisoare cu
rugamintea de a le duce la Bucuresti si de a i le da directorului revistei
Convorbiri literare. Revista a publicat documetarul lui Lucian Blaga.
Capitolul 32 – In vara anului1916, Lionel este chemat de urgenta la Viena, si stiind ca va
sta cateva saptamani, il ia si pe Lucian cu el. Deoarece Lionel avea treaba la spitalulu
militar, Lucian cutreiera prin centrul orasului. In timp ce admira splendoare orasului,
acesta se intalneste cu un vechi prieten din liceu, Ion Clopotel. Acestia stau de vorba, iar
Ion il invita pe el si pe fratele sau la o cafea a doua zi. Acolo se mai intaneste cu cativa
romani intelectuali cu care comunica. Dupa 4 saptamani de asteptare, acestia sunt instintati
ca pot pleca acasa.
• Capitolul 33 – Dupa doua zile de la intoarcerea lor din Viena, acestia
aud ca Romania a declarat razboi. Lionel ii indeamna sa se duca la
politie pentru a-si face o autorizatie pentru a invata in strainatate.
Dupa ce o obtine, Lucian pleaca spre Viena. Dupa cateva zile, afla
cateva vesti bune in legatura cu razboiul. Cu toate acestea, fratele sau
nu vine in Viena.
Capitolul 42 – Acesta isi scrie lucrarile pentru doctorat. Intre timp,
Cornelia ii trimite scrisorile cu poeziile unu profesor de la Cernauti,
care apreciaza lucrarile acestuia si le publica.
• Capitolul 43 – Auzind de la Doamna Roman ca articolul sau a fost publicat
in “Glasul Bucovinei”, se hotaraste sa publice cele doua volume, unul cu
poeme si altul cu aforisme.
Capitolul 44 – Odata ce volumele sale au fost tiparite, numele sau apare
unde in multe ziare importante. El a aparut prima oara mentionat asfel : “un
dar facut de Ardeal Romaniei”.
Capitolul 47 – Lucian Blaga incearca sa obtina o bursa pentru studii in strainate. Pe
timpul vizitei lui, acesta se familiarizeaza cu orasul. Dupa o discutie indelungata cu
Nicolae Iorga, acesta se intoarge la Sebes. Este foarte dezamagit sa vada ca nu a primit
nici o veste de la Paris.
Capitolul 48 – Starea lui de tristete nu se risipeste, decat in momentul cand primeste o
scrisoare de la Cornelia, care ii spune ca va veni in septembrie la Viena. Lucian decide
sa pleca la Viena pentru a se intalni cu tanara.
• Capitolul 49 – Acesta ajunge la Viena si incepe sa o caute, dar nu o
poate gasi. Acesta incearca sa dea de ea, ii trimite scrisori, dar aceasta
nu ii raspunde. Pe 7 octombrie, acesta gaseste o scrisoare de la
Cornelia, si decid sa se intalneasca in Biblioteca. Aceasta ii spune ca
doreste sa se casatoreasca.
D e f I n I r e - ROL
Rezumatul este o redare, o prezentare pe
scurt , orală sau scrisă a ideilor unei lucrări sau expuneri.
Ca lucrare scrisă ori ca prezentare orală, rezumatul este
o prelucrare concisă , impersonală, lipsită de originalitate
în alegerea mijloacelor de expresie şi de structură, a unei
opere literare sau a unei scrieri ştiinţifice.
Între variatele modalităţi de însuşire a deprinderilor de
exprimare, rezumatul are un rol de seamă, deoarece
contribuie la disciplinarea gândirii, la formarea şi
consolidarea deprinderilor de folosire corectă a resurselor
lexicale, sintactice şi stilistice ale limbii române, impuse de
conţinutul mesajului, în vederea realizării unei comunicări
clare şi concise.
E t a p e DE R E A L I Z A R E
Formarea capacităţii de a reda în puţine cuvinte
conţinutul unui text literar se desfăşoară în mai
multe etape:
a. Încercarea de reducere a unei propoziţii
dezvoltate, pentru a demonstra posibilitatea
exprimării aceluiaşi conţinut în mai multe variante.
b. Contragerea, adică reducerea numărului de
propoziţii dintr-o frază, prin transformarea
propoziţiilor în părţi de propoziţie echivalente.
Precizare: Rezumatul nu trebuie confundat cu
planul simplu de idei sau cu cel dezvoltat ori cu o
simplă succesiune de idei.
INTERDICŢII
Pentru ca rezumatul să poată fi o compunere
clară, logică, bine organizată, redactată îngrijit, nu
se admit:
a. exprimarea eliptică, adică exprimarea din care
lipsesc anumite părţi de propoziţie;
b. notaţia schematică şi punctele de suspensie;
c. folosirea formelor de persoana întâi sau a doua
ale pronumelor personale şi ale verbelor;
d. utilizarea figurilor de stil şi a topicii afective,
ori a unui limbaj regional sau arhaic;
e. nu se vor folosi citatele în exprimarea
conţinutului operei literare.
Condiţii
a. Este foarte important ca în redactare
să se facă un efort de prelucrare a
gândirii autorului, gândire care trebuie
apoi turnată în tipare proprii, fără să se
apeleze la cuvintele scriitorului.
b. În ce priveşte structura rezumatului,
acesta va înregistra evenimentele în
cronologia lor reală, chiar dacă ele nu
sunt prezentate a se fi desfăşurat în
ordinea firească.
Se recomandă :
exprimarea prin verbe la persoana a III- a , modul indicativ, timp prezent, perfect
compus, mai-mult-ca-perfect,
- evitarea dialogului şi a descrierii,
- evitarea expresiilor autorului
- să nu se dea citate,
- să nu se caracterizeze personajele,
- să nu se exprime păreri personale,
- să nu se folosească noţiuni de teorie sau istorie literară,
- folosirea aspectului îngrijit al limbii române , fără expresii populare, fără
arhaisme, fără regionalisme,
- respectarea regulilor de ortografie şi de punctuaţie
https://voxvalachorum.ro/rezumatul-unui-text-la-prima-vedere-reguli-m
oduri/