Hronicul si vornicul

Titlul este sugestiv. "Hronicul" inseamna desfasurarea cronologica a evenimentelor, iar

"cantecul varstelor " sugereaza momentele frumoase pe care autorul le-a retinut si le povesteste
cu drag.
Naratiunea se realizeaza la persoana I ceea ce confera credibilitate, autenticitate faptelor narate.
Exista si o dimensiune emotionala, evocatoare a celor intamplate in realitate.Tema familiei se
regaseste in acest text prin prezentarea parintilor si a altor membri ai familiei si prin oferirea
unor date autobiografice.Aspecte autobiografice."Inceputurtile mele stau sub semnul unei
fabuloase absente a cuvantului"Lucian Blaga ne ofera date importante despre sine- mutenia in
care alunecase pana la varsta de 4 ani si care consta intr-o fabuloasa absenta a cuvantului.
Explicatiile care le da poetul acestei absente cuvantului: prelungirea unei stari embrionare
dincolo de firesc si o nefireasca luciditate ce s-a asezat intre el si cuvant.
"Cuvantul meu nu era cuvant,cuvantul meu nu insemna nimic"
"Implinisem aproape 4 ani si inca nu pronuntasem nici un cuvant nici cuvintele de baza ale vieti
"mama" si "tata".
Lumina cu care ochii raspundeau la intrebari era poate mai vie si mai intelegatoare decat la alti
copii.Mama cuprinsa de ingrijorare si neliniste dar traind speranta unei deslegari, m-a dus la un
vechi prieten al familiei-un medic care m-a consultat spunandu-i "copilul este intreg". Mama
facuse ultima incercare sa-l ademeneasca in sfera sunetului indemnandu-l sa vorbeasca.\A doua
zi dupa o noapte de zbucium copilul incepuse sa vorbeasca fara truncheri si fara stalciri ale
cuvintelor.Casa parinteasca, imaginea familiei .era al 9-lea copil in casa parinteasca,Letitia sora
cea mai mare intre frati era casatorita,sora Letitia avea o slabiciune aproape materna fata de
fratele cel mai mic manifestand o atitudine de intelegere si o iubire materna, fata de fratior. "La
intoarcere sora mea m-a luat in brate si m-a sarutat cu putere".
Capitolul 1Blaga a inceput sa comunice cu ceilalti la 4 ani, indemnat demama sa. Acesta a venit
pe lume pentru a umple un gol, caci sora lui maimare, Leti, a murit intr-un accident.
Capitolul 2 Autorul descrie ograda si casa, unde se afla un ceas vechice canta. De asemenea,
acesta isi decrie tatal, care este un mare iubitorde literatura.
Capitolul 3Primii prieteni ai baiatului sunt fetele, Rafira, dar dupaadevaratii lui prieteni: Vasile,
Adam si Roman. La varsta aceea, cei patruprieteni mergeau cu gastele pe deal, dar intr-o zi,
Lucian le-a pierdut, dartatal sau le-a recuperat, platind o suma de bani. Tot in acelasi timp,
umblaun caine turbat prin sat. Acesta a muscat cateva persoane din sat, printrecare se afla si
Vasile. Acesta a fost trimis in Budapesta pentru a sevindeca.

Capitolul 4 Tatal baiatul spera ca prin comasare sa obtina o distributierationala a pamanturilor.

Acesta era hotarat sa dea pamanturile taranilorspre comasare, desi unii sateni nu erau de acord.
Acestia din urma auincercat sa se razbune, punand niste cartuse metalice in cocenii cu
carefamilia lui Lucian facea focul.
Capitolul 5 In copilarie, Blaga credea in povestile mamei sale. Elindragea o poveste pe care i-o
spune aceasta, desi il infricosa. Deasemenea, era naiv, deoarece, intr-o zi, a observat ca cerul il
urmareste.Impreuna cu prietenul sau, au incercat sa rupa cerul in doua, dar nu aureusit.
Capitolul 6 Desi parintii lui isi doreau ca Lucian sa mearga la scoala dela 5 ani, acesta refuza.
Asadar, la sase ani incepe scoala. Intr-o zi,dascalul ii anunta ca satul arde, asa ca baiatul se duca
acasa si o ajuta pemama sa sa aiba grija de gospodarie.
Capitolul 7 Deoarece baietii trecusera de varsta la care aveauresponsabilitatea de a pazi gastele,
aveau mult timp liber vara. Lor leplacea sa stea pe iarba, langa rau, goi. De Sfantul Ilie, s-au dus
calare savada o piesa de teatru.
Capitolul 8 In fiecare vara, un copil murea inecat in apele Morii. Anulacesta, ei au fost martori
la ridicarea corpului de acolo. Auzind clopotelecare bateau pentru acel suflet, baietii se gandeau
cum ar fi sa fi mort.
Capitolul 9 La 1 semptembrie 1902, baiatul era din nou in clasa, dar dedata aceasta la Sebes.
Copii erau asezati in banci dupa nivelul lor lainvatatura. Baiatul a ajuns din ultima banca in
prima, si a ramas acolo unan intreg. Cu toate ca era interzis, Lucian pleca saptamanal sa-si
vizitezeparintii.
Capitolul 10 La varsta de 10 ani, baiatul isi da seama de dragostea luipentru religie. Cu toate ca
mama sa era preoteasa, aceasta nu se duceaprea des la biserica. Doar de doua ori pe ani : de
Paste si de Craciun. Cutoate acestea, baitul indragea foarte mult religia. Dupa un an, el nu
maiera atat de credincios.
Capitolul 11 Intr-o zi, implinindu-se 100 de ani de la moartea lui Schiller,copii primesc carti si
brosuri despre viata acestuia. Lucian este foarteimpresionat de viata lui si ii placea sa deseneze
casa in care Schiller s-anascut.
Capitolul 12 Datorita faptului ca era intotdeauna bolnav, Tatal lui Blagahotaraste sa petreaca
cateva saptamani la Bistra in muntii Sebesului.Trece prin mai multe sate pana ajunge la Bistra,
dar este fascinat delocurile pe care le vede. Leaga prietenii, desi de scurta durata. Acesta
seindragosteste de fata unui ungur, Erji. De asemenea, isi doreste sa seintoarca in acele locuri.
Nu s-a mai intors acolo niciodata, totusi, fiindchemat de alte meleaguri.
Capitolul 13 In anul 1904, incepe o seceta cun nu se mai pomenisepana atunci. Dogoare secase
rausrile si lasese holdele pustii. De fiecaredata cand zareau un nor pe cer, ieseau la poarta si se
rugau sa ploua.Intr-o zi, se raspnadeste vorba ca au sosit transporturi de porumb
din America. Vestea aceea il bucura pe Blaga, care, de atunci, a considerat America un semn
al sperantei.
Capitolul 14 Odata cu venirea veri, veni si Alexe N., un bun prieten cuLiviu, unul dintre fratii
lui Lucian. Liviu, care era acum studet, isi petreceamajoritatea tipului studiind niste carnete
pline cu cifre si formule. Dar, deasemenea, baiatul isi petrece timpul si cu Alexe. Pasiunea lui

Liviu era dea discuta cu Tatal sau despr e articolele din Semanatorul, de multe ori existau
dispute intre ei pe tema aceasta. In clasa a IV-a, in timp ce era lascoala din Sebes, Blaga observa
ca dascalul Hans Wolf, desi era sever,prezenta o simpatie deosbita pentru el. Acesta considera ca
Lucian estecel mai stralucit elev al scolii.
Capitolul 15 In 1906, Lucian impreuna cu fratele sau Liciniu, plecau cutrenul la Brasov, pentru
a-si urma studiile la liceul Saguna. Acestia aveausa stea la Liviu, fratele lor care era acum
profesor. Lucian se acomodeazarepede si isi face curand prieteni, dar din clasele superioare.
GheorgePopa este, insa, cel mai bun prieten al lui. De asemenea, baiatul ii castigasimpatia
profesorului de latina si in curand, acesta ii asculta pe ceilaltielevi, pentru ca este cel mai bun la
latina. Lucian si Liciniu se muta laRupi, un macelar de care se teme Lucian. Dar baiatului nu ii
este fricadoar de gazda, ii este frica si de ceilalti oameni de pe strada.
Capitolul 16Baiatul isi da seama ca parintii lui nu isi mai permit sa il tinala liceu. Acesta aude
mai multe conversatii cand ei vorbesc despre datoriisi restante. Cu toate acestea, Lucian a
continuat sa citeasca. Era pasionatde problemele de stiinta, era un geograf inedit, se descurca
foarte bine laastronomie si ii placea foarte mult mitologia. S-a angajat ca preparator lacolegiul
Vechiul Regat, pentru a strange niste bani de buzunar. Prima luiiarna in Brasov este cumplita,
dar reuseste sa treaca peste ea. In mai, aavut loc o petrecere a elevilor de la toate scolile
romanesti din Brasov,numita maial. Stiind ca este un elev bun, niste baieti mai mari il
imbatape Blaga si isi bat joc de el.
Capitolul 17 Ajuns la facultate, in clasa a II-a, Blaga constata ca nu erain relatii atat de bune cu
ceilalti elevi. A fost batut de cei care fumau inspatele scolii, pentru ca le raspunsese cu
superioritate. Cu toate acestea,mergea la vechea lui scoala, atat pentru produsele de patiserie, cat
si pentru a le da o mana de ajutor elevilor cu hartile la geografie, in schimbulunei sume de bani.
Capitolul 18 In primavara anului 1908, in ziua de Flori, cei trei frati seintorc acasa, chiar daca
ei nu paraseau Brasovul. Dar de indata ce auajuns acasa, au aflat ca Tatal lor era bolnav. Acesta
a fost trimis in MuntiiBoemei pentru a fi tratat, acolo sta 2 luni, dar la sfarsitul lui iunie,
boalaparea sa se agraveze. Cat parintii lor sunt plecati in Oasa, Blagadescopera biblioteca
Tatalui sau. Aceasta continea diferite carti, atatdespre literatura, cat si de matematica, fizica si
lecturi abstracte. Intr-o zide august, acesta este intrerupt din lectora, de o femeie care il
intreabadaca tatal sau a murit intr-adevar. Dupa cateva ore, afla de la fratii sai,care fusesera dusi
la Sebes, ca tatal lor murise. Acesta se refugiazapentru catva timp, sfasiat de vestea primita.
Capitolul 19 Lucian pleaca la Cugir pentru a se detasa de atmosferatrista de acasa. Intr-o
incercare de as plati datoriile, Mama lor se hotarastesa vanda casa si pamanturile si sa se mute
cu ei la Sebes. Impreuna cuLiciniu, pleca la Brasov, in luna mai, aproape de examene. La
sfarsitul luiiunie, Lucian si Liciniu afla ca au trecut examenele, dar Login a picat,tocmai pentru
ca a trebuit sa le asigure fratilor lui mai mici masa de trei oripe zi.
Capitolul 20 Blaga isi petrece o parte din vacanta in satul Vinerea, si incealalta parte a vacantei,
urma sa-l mediteze pe Remus, un prieten defamilie, un copil destept, dar neglijent. Cu toate
acestea, Remus era unbaiat ce se tinea de cuvant, caci in toamna aceea, il primise pe Lucian
sastea cu el in camera, cum ii promisese. Daca Lucian era interesat de cartisi de lectura, Remus
traia in afara preocuparilor lui. In primavara anului1910, cuprins de inspiratie, creeazasi publica
poezia Noaptea in ziarulRomanul.

Capitolul 21Ajuns in clasa a V-a, el cunoaste multi colegi noi. Ilcunoaste pe Aurel Vlaic. In
prima zi in care l-a cunoscut, acesta tinea inmana un aparat alb, mic ca o jucarie. Le explica
tuturor ca este unaeroplan, si continua prin a-l prezenta.
Capitolul 22 Dascalul Iosif Blaga, profesor de filosofie la liceul Saguna,obisnuia sa organizeze,
o data la cativa ani, o excursie in Italia. Unchiul Iosif,Lucian, Marioara si inca cativa tineri
pleaca catre Italia. In drum spre Italia,acestia trec prin multe orase si au vizitat
Constantinopolul, Atena, Messina,Vaticanul, Roma, Florenta si Venetia. La intoarcere au trecut
prin Budapesta.
Capitolul 23 Profesor de limba greaca, Paul Budin, preda la Liceul Saguna.Desi era o persoana
instarita, el se multumea cu lucrurile pe care le primea dela copii mai slabi, in schimbul unei
note de trecere. Lucian era impresionat de acest profesor, mai ales de faptul care era mai mereu
calm, chiar daca eleviilui il puneau mereu la incercare. La intoarcerea lui din Italia, Domnu
erabolnav. Sase luni mai tarziu, acesta moare. acest profesor, mai ales de faptul care era mai
mereu calm, chiar daca eleviilui ilpuneau mereu la incercare. La intoarcerea lui din Italia,
Domnu era bolnav. Sase luni mai tarziu, acesta moare.
Capitolul 24.Intr-o vara, Blaga isi petrece vacanta in satul Vinerea, in gazdala Remus. De
asemenea, o cunoaste pe Domnisoara Roma, fiica unor rudeapropiate. Incep sa se intalneasca
pentru a vorbi, el chiar ii scrie scrisori pecare I le citeste. Acesta isi da seama ca, de fapt, se
indragostise de ea. Doiani mai tarziu, Roma moare de tuberculoza.
Capitolul 25 In clasa a VI-a, Blaga incepe a indragi cartile filozofice, dar celmai mult ii plac
cartile lui Henri Bergson. Intr-o perioada, tanarul nu se simtebine, se imbolnaveste din ce in ce
mai des. In acele saptamani, vine SimionLasita, un var de-al doilea, ce avusese de gand sa se
inscrie la Facultatea defilosofie. Dupa 6-7 ani de studiu, acesta a picat examenele. Lucian se
duce sa-l viziteze. Acesta avea o biblioteca foarte mare, plina cu carti de filosofie.Blaga este
impresionat de aceasta colectie de carti si in fiecare saptamana venea la Simion pentru a alte
carti.
Capitolul 26. Lucian Blaga observa ca il inceraca o raceala. Febra persista,asa ca acesta ramane
in grija Mamei sale, si in acest timp citeste tot cedoreste pentru a nu ramane in urma cu scoala.
Acesta isi revine abia dupa 3luni. Catre inceputul primaverii, ia parte la ultima petrecere cu dans
a elevilor. Acolo o intalneste pe Domnisoara Cornelia, fiica unui om politic din Banat. Acesti
fac cunostiinta si se indragostesc. Cornelia avea sa ii devina sotie pestecativa ani
Capitolul 27 La inceputul toamnei, Lionel isi deschide un birou advocatial. Deasemenea, el
este ajutat de Lucian, care a fost de acord sa ramana cu el. Demulte ori, Blaga ramanea la birou,
si de aceea, el era confundat cu fratele sau.In primavara anului 1914, Blaga publica un articol in
revista Romanul, dar sub alta semnatura, semnatura lui Ion Albu, din dorinta de a-si vedea
scrisul inflorind in litera tiparului.
Capitolul 28 La sfarsitul lui iunie, 1914, Lucian se intoarce acasa pentru a-sianunta mama ca a
trecut bacalaureatul. In timp ce isi schimba trenul careurma sa il duca la Sebes, auzi ca Franz
Ferdinand a fost asasinat. La sfarsitullui iunie, a pornit un razboi. Pe 20 septembrie, acesta se
inscrie la Facultateade teologie.
Capitolul 29. In cele doua saptamani pe care le petrece la Sibiu, Lucian isicunoaste verisoara.
Pe timpul iernii, acesta scrie niste lucrari despre concept de materie si energie, pe care i le

trimite acestei verisoare cu rugamintea de a le duce la Bucuresti si de a i le da directorului

revistei Convorbiri literare. Revista a publicat documetarul lui Lucian Blaga.
Capitolul 30 Pe timp de razboi, in cursul anotimpurilor din 1915 si 1916,Lucian se duce la
Andrei Otetea, un bun prieten, la Sibiel. Acestia cutreieraprin Sibiel, Lucian bucurandu-se de
ospitalitatea mamei lui Andrei. Cat timp astat acolo, acesta a creat piesa poem Tulburea
apelor.
Capitolul 31 Cu ocazia inceperii unui nou an scolar, Lucian Blaga se vedenevoit sa-si continue
studiile la Facultatea de teologie. Fiind in anul I, el trebuiesa dea niste examene, cu care se
gasea in restanta. Studiind temeinic timp dedoua saptamani , si cu toate ca la celalalte examene
s-a descurcat de minune,la Cantarile bisericesti , a intampinat anumite dificultati. Acesta a fost
nevoit sadea corigenta pana la Craciun.
Capitolul 32 In vara anului1916, Lionel este chemat de urgenta la Viena, sistiind ca va sta
cateva saptamani, il ia si pe Lucian cu el. Deoarece Lionelavea treaba la spitalulu militar, Lucian
cutreiera prin centrul orasului. In timp ceadmira splendoare orasului, acesta se intalneste cu un
vechi prieten din liceu,Ion Clopotel. Acestia stau de vorba, iar Ion il invita pe el si pe fratele sau
la ocafea a doua zi. Acolo se mai intaneste cu cativa romani intelectuali cu carecomunica. Dupa
4 saptamani de asteptare, acestia sunt instintati ca pot plecaacasa.
Capitolul 33 Dupa doua zile de la intoarcerea lor din Viena, acestia aud caRomania a declarat
razboi. Lionel ii indeamna sa se duca la politie pentru a-siface o autorizatie pentru a invata in
strainatate. Dupa ce o obtine, Lucianpleaca spre Viena. Dupa cateva zile, afla cateva vesti bune
in legatura curazboiul. Cu toate acestea, fratele sau nu vine in Viena.
Capitolul 34 Pe timp de razboi, presa continua sa scrie zilnic detalii. Acestanu se mai
intereseaza de carti, ci se preocupa de stirile din ziare si reviste.
Capitolul 35 Lucian trecea foarte rar pe la apartamentul pa care il inchiriase,in schimb trecea pe
la o cafenea pe care o indragea. Seara, cand se intorceaacasa, fata gazdei, o tanara de 18 ani,
gasea mereu pretexte pentru a-l retinein cadrul usii. Era invitat uneori la ceai, iar o data cei doi
s-au dus impreuna lafilm. Acesta ii face avansuri, dar el nu este interesat, asa ca raman
doarprieteni.
Capitolul 36 Pe la mijlocul lunii Octombrie, Lucian, care era la Universitate,isi cauta numele pe
o tablita, pentru a putea intra in cladire. Atunci, gasestenumele Corneliei, o prietena cu care a
dansat la o petrecere. Acesta mergedes la biblioteca, si cateodata o studiaza pe Cornelia. Intr-o
zi, Cornelia ilrecunoaste si de atunci ei petrec foarte mult timp impreuna.
Capitolul 37 Cei doi au incep sa se intalneasca, atat la biblioteca cat si larestaurant. Cu timpul,
ei constata ca sunt un cuplu. Cu toate acestea, Corneliadoreste sa plece la Bucuresti dupa
incheierea razboiului.
Capitolul 38 La inceputul lui noiembrie, Blaga primeste o scrisoare de lafratele sau prin care
este anuntat ca scoala teologica de la Sibiu s-a redeschisla Oradea si el trebuie sa vina imediat
acasa pentru a nu pierde inscrierile.Desi ii este greu, el se desparte de Cornelia, dar ii promite ca
ii va scrie zilnic.La examene se duce nepregatit, dar de data asta profesorii nu mai
suntindulgenti. Fratele lui decide sa plece la Viena, iar Lucian ii spune ca veni deCraciun pe la
el pentru a se intalni cu o fata si astfel ii spune despre Cornelia.

Capitolul 39 Pe 20 decembrie, acestea pleaca la Viena. Stiind ca fratele saunu este atat de
incantat de vizita sa la Viena, acesta isi petrece tot timpul cuCornelia. Intr-o zi, ii spune ca ar
vrea sa locuiasca impreuna cu ea, acolo, inViena, intr-o vila. De asemenea, se gandesc cum ar fi
sa locuiasca si inRomania.
Capitolul 40 Pe 15 ianuarie 1917, acesta se intoarce in tara. Acesta terminaFacultatea de
teologie, si se intoarce acasa cu licenta teologica. Acasa ilasteapta trei scrisori, una de la
Cornelia, una de la mama ei si una de la unfrate de-al ei. Fratele Corneliei il invita pe acesta in
august, in Banat, pentru ase cunoaste mai bine. In august, acesta pleaca la Banat, dar acolo
faceimpresie proasta, iar dupa cateva zile primeste o scrisoare de la mama ei princare este rugat
sa intrerupa corespondenta cu Cornelia. In octombrie, acestapleaca la Viena, unde se intalneste
cu Cornelia. Ei continua sa-si vorbeasca.
Capitolul 41 La Viena, Lucian intampina multe greutati, mai ales se confruntacu lipsa mancarii.
Isi petrece doua luni acasa si doua doua luni la Viena. DupaCraciun, il viziteaza un prieten, dupa
care acesta se intoarce in tara .
Capitolul 42Acesta isi scrie lucrarile pentru doctorat. Intre timp, Cornelia iitrimite scrisorile cu
poeziile unu profesor de la Cernauti, care apreciazalucrarile acestuia si le publica.
Capitolul 43 Auzind de la Doamna Roman ca articolul sau a fost publicat in
Glasul Bucovinei, se hotaraste sa publice cele doua volume, unul cu poemesi altul cu
aforisme.
Capitolul 44 Odata ce volumele sale au fost tiparite, numele sau apare undein multe ziare
importante. El a aparut prima oara mentionat asfel : un darfacut de Ardeal Romaniei.
Capitolul 45 Lucian primeste o scrsoare, prin care Cornelia il anunta capleaca la Paris, iar
acesta pleaca la fratele sau, Liciniu. Tot in ziua aceea, seduce la Academia Romana si acolo ii
intalneste pe Nicolae Iorga si SixtilPuscariu.
Capitolul 46 Acesta il viziteaza pe Alexandru Vlahuta, care, impresionat delucrarile sale, iar a
doua zi, il invita sa ia pranzul cu el. Acolo se intalneste cualti scriitori mai tineri pentru un
schimb de experiente. In toamna aceluiasi an, Alexandru Vlahuta moare.
Capitolul 47 Lucian Blaga incearca sa obtina o bursa pentru studii instrainate. Pe timpul vizitei
lui, acesta se familiarizeaza cu orasul. Dupa odiscutie indelungata cu Nicolae Iorga, acesta se
intoarge la Sebes. Este foartedezamagit sa vada ca nu a primit nici o veste de la Paris.
Capitolul 48 Starea lui de tristete nu se risipeste, decat in momentul candprimeste o scrisoare de
la Cornelia, care ii spune ca va veni in septembrie laViena. Lucian decide sa pleca la Viena
pentru a se intalni cu tanara.
Capitolul 49 Acesta ajunge la Viena si incepe sa o caute, dar nu o poategasi. Acesta incearca sa
dea de ea, ii trimite scrisori, dar aceasta nu iiraspunde. Pe 7 octombrie, acesta gaseste o scrisoare
de la Cornelia, si decidsa se intalneasca in Biblioteca.

Marin Preda

VIATA CA O PRADAAutorul reuseste sa treaca primele patru clase printre premianti, desi lui I
se parea ca nu stie nimic si asta in ciuda faptului ca era descult si dinaceasta cauza lipsea mult
de la scoala iarna, iar tatal sau nu avea bani sa-Idea pentru carti.Pleca cu tatal sau sa se inscrie la
scoala la Campu-Lung, dar erespins la vizita medicala din cauza ochilor.Se hotarasc sa-si
incerce norocul la Scoala de arte si meserii dinMirosi, dar intr-o librarie intalnesc un fals librar,
care le promite sa inscriecopilul la o scoala de invatatori din tara, unde or mai fi ramas locuri
contrasumei de o mie de lei. Dupa examen, librarul se intoarce de la Bucuresti cuinscrierea la
scoala din Abrud.Il ia pe copil la Bucuresti dupa ce ii cere bani de tren tatalui, undepierd vremea
vreo doua saptamani, dupa care pornesc cu trenul spreAbrud. Aici Marin isi ia examenul de
bursa cu zece, fiind primul pe lista.Il au ca invatator pe domnul Georgescu din Balaci. Marin
seevidentiaza scriind un eseu de optsprezece pagini despre inventatori,descopera eternitatea
naturii, puterea cuvantului, si asculta o povesteneobisnuita scrisa de colegul sau Ion M. Ion.A
ramas corigent doua trimestre la matematica, fiindca nu-I placeaprofesorul, dar in cel de-al
treilea s-a mobilizat si a luat zece la teza, spresurprinderea generala.A fost transferat la CristurOdorhei, deoarece scoala din Abrud s-adesfiintat. Profesorul de istorie era putin mai mare decat
un pitic, darreusea sa inspire respect. A venit un inspector sa asiste la ora lui si aplecat foarte
multumit, dar profesorul a fost concentrat ulterior deoarece seapropia razboiul.Are loc un
incident cu profesorul de geografie, un domnbland,elegant, care rabufneste si se indarjeste
impotriva lui Marin, dupacare in pauza il cheama si-si cere scuze lacrimand.Se desfiinteaza
scoala de la Cristur-Odorhei iar Marin se transfera laBucuresti, unde pleaca fara un ban
deoarece tatal sau ii spune ca nu are deunde sa-I dea, in schimb ii da o multime de povete.Sare
peste ani si-si aminteste o intalnire cu prietenul PaulGeorgescu, cu care are polemici privitoare
la alti scriitori si ce reprezintascriitorul in sine.Debutase cu oarecare succes si acum la
recomandarea ministeruluiunde lucra, a lui Mihai Novicov in special, a plecat la Balcesti, unde
era ocasa donata de o ruda a lui Balcescu, unde a incercat sa scrie. PresedinteleSocietatii
Scriitorilor unde lucra Marin Preda, era Zaharia Stancu, care i-adat o luna libera pentru a scrie,
dar inspiratia ii lipsea. A fost dat afara de laserviciu dar in septembrie a fost angajat de Novicov
la minister, ca secretarde presa. Aici ii cade in mana Descult al lui Zaharia Stancu, cerandu-isesa faca o recenzie asupra lui. Dupa cateva luni isi da demisia si pleaca laSinaia unde incearca
sa scrie din nou. Isi aminteste de MironParaschivescu, Constantin Streia, Sen Alexandrescu, dar
in special de IonCaraion cel care i-a dat fericita veste ca I se va publica volumul de
nuveleIntalnirea din Pamanturi.Isi aminteste cum a sosit la Bucuresti si s-a inscris la
ScoalaNormala, de pe strada Sfanta Ecaterina, promitand sa dea mai tarziu baniide taxe. Cu
ajutorul directorului care era intelegator cu el, a reusit saramana in scoala.Dupa ce s-a inchis
scoala a ramas in Bucuresti la frate-sau Nila, labloc algiu, de pe Cheia Roseti. Trebuia sa
poarte ochelari.Intr-o zi il intalneste pe Gheorghe de la el din sat, un baiat mai marecu cativa ani
mai mare decat el, care il invita sa mearga cu el in Ferentari.Acolo ajung la sediul miscarii
legionare, unde Marin il cunoaste pe Capitansi are discutii legate de miscarea legionara cu un
baiat chemat de capitansa-I explice.Pavel era fratele orb al sotiei librarului ce-l ajutase pe Marin
sa intrela scoala. Lui Marin ii placea sa discute cu acesta. Vorbeau despreDostoievski, Gogol,
Tolstoi, Cezar Petrescu, Sadoveanu, Camil Petrescu,Eliade, Doamna Bengescu, Balzac, Flaubert
s.a. Pavel avea o prietena care-I citea si care dorea sa se casatoreasca cu el.Citeste pe Swift, ceea
ce-I aminteste de prietenia unui tanar scriitorcaruia ii lasase lucrurile sale in pastrare cand
plecase in armata, dar candse intorsese acesta I le vanduse pentru a bea. Amintirea ii lasa un
gustamar ca cea din copilarie, cand baiatul cu care se perinda la ingrijitul cailor,i-a manat pe
tarlaua altuia si a plecat, pentru ca Marin sa incaseze bataiaproprietarului tarlalei.Il viziteaza pe
fratele sau Ilie care-si schimbase ibovnica si stateaacum cu o tiganca. Aici afla ca legionarii il

omorasera pe Iorga.Marin s-a dus in vizita la Florica prima ibovnica a lui frate-sau Ilie.Aceasta
fusese fata in casa, iar acum se angajase la Filatura, dar erasuparata de ce o parasise Ilie. Desi
Marin a incercat, N-a putut sa-I alungetristetea despartirii.
L.a cautat pe Gheorghe din nou, dar negasindu-l acasa, sotia l-a indrumat catre unul Megherel.
Ajuns aici au baut vin dupa care Gheorghe siMarin au plecat impreuna oprindu-se intr-o bodega.
Gheorghe era speriatsi-I povesti si spaima lui Megherel care era sofer la Prefectura si
fusesemartor la uciderea unora. Se temea de razbunarea legionara.Marin isi cumpara prima
pereche de ochelari la indemnul fratelui sauNila, fiind foarte impresionat de frumusetea
doamnei care-I facusecontrolul. Lumea I se pare schimbata acum si merge pentru prima data
lacinematograf.Citeste pe Gogol si Dostoievski si La vie souteraine care-l scarbeste,dar isi
revine amintindu-si ca Dialogurile si Descartes ii sadisera in minteideea ca prin gandire putem
descoperi noi, lumina. Nu umilinta ci flacaracugetarii ne poate inalta.A intalnit o doamna careia
ii placea Krishnamurti, amintindu-I de oalta, Sorana Topa, cu care purta polemici legate de
acesta. Acum se plimbaprin Sinaia cu aceasta doamna recent cunoscuta purtand discutii
sinereusind sa se apuce sa scrie romanul pentru care primise un avans de10.000 lei de la editura
de stat. Au venit in vizita Jar, Popper si AlfredoVarella, un scriitor latino-american, apoi Jorge
Amado insotit de CorinGrossu.Sosise Nicolae Moraru, fost sef prin minister, care ii invita pe
rand lael. Se duse si Marin si acesta il chestiona in legatura cu romanul pe caredorea sa-l scrie,
canalizandu-I intr-un fel ideiile, facandu-l sa gandeasca cefel de roman vrea sa fie.Nila pleaca la
nevasta-sa in sat si-l cheama si pe Marin cu el,darajuns acasa simte ca nu e bine venit si se
intoarce la Bucuresti.Aici seintalneste cu Dobrinescu,colegul sau-seful claei,cu care ajung la
cantinarefugiatilor ardeleni.Aici il intalnesc pe Codrin,fostul sau coleg de bancadin CristurOdorhei,care le povesteste de ce a plecat din Ardeal.Buniculsau fusese popa si in primul
razboi,ungurii i-au taiat capul pentru ca nu avrut sa vorbeasca ungureste in biserica si in
scoala.Tatal lui Codrin aasistat la executie si acum a recunoscut pe unul din calai si impreuna
cuniste consateni l-au urmarit si l-au prins cand se intorcea din oras si autrecut cu trasura peste
el de doua ori.Astfel,de teama represaliilor au fostnevoiti sa se refugieze.Parintii au ramas in
Brasov,iar el a venit laBucuresti,lucrand ca pedagog intr-un internat.Au discutat apoi toti
treidespre relatiile romano-maghiare aparute in scrierile lui Slavici siRebreanu.Dobrescu si
Marin au plecat spre locuinta primului,cumparand osticla de vin,pe care au baut-o,incalzinde-se
la focul facut dintr-un dulapvechi ce se afla in camaruta.Marin se duce impreuna cu Lila la taica
Lazar,un negustor dehaine,de unde isi cumpara un costum,o camasa,pantofi si o cravata
pedeasupra,cu o mie de lei,bani ce-i primise de la tatal sau,cand fusese acasainainte de
sarbatori.Marin asista in zilele urmatoare la caderea legionarilor si se intreabace vor face acum
Gheorghe si Mereghel.Gheorghe scapa si se angajeaza la Uzinele Centrale Bucuresti,tot
casofer,in timp ce despre Mereghel auzisera ca fugise in strainatate cu altisefi legionari.In aprilie
Gheorghe fu incorporat.Lua note proaste la toate examenele,dar reusi sa ia totusu examenulfinal
de capacitate cu media 6,26 iar la purtare 6-razbunarea domnuluiLascar.Se angajeaza la
deschiderea santierului CFR Fierbinti.Il ajuta peinginerul topograf si castiga cateva mii de
lei.Nemaiavand ce lucra,fiindcapalmas nu dorea sa fie,se intoarce la Bucuresti cu o mie in
buzunar.Intalneste pe Diaconescu,fost coleg la Cristur-Odorhei,care lucraacum la UCB,pentru a
castiga niste bani in plus pentru studiile suroriilui.Nila e concentrat si pleaca pe front,de unde nu
se mai intoarce,fiindcamoare in anul urmator.Se intalneste cu cate un fost coleg,unii erau mai
norocosi si-sigasisera de lucru,dar majoritatea tot mai cautau.In iarna lui 1949 statea lamasa de
scris din Sinaia si se gandea sa scrie despre un tanar care isicauta drumul singur in marele
oras.Marin se duce la Nechifor Crainic,care era ministru acum, incercandsa-si vanda o nuvela
pentru revista Gandirea al carei coordinator eraministrul.Acesta il refuza.Ratacind pe Calea
Victoriei,se duce la Teatrul National si vedeFaust,cu George Vraca in rolul savantului care nu isi
traisetineretea.Impresionat in zilele urmatoare mai vede cateva piese.Incearca sase angajeze
corector la un ziar,dar nu da randament si nu e angajat.Marin a ajuns cu o recomandare la

Institutul de Statistica,incercandsa se angajeze aici.Ajunge pe mana domnului Pavel care

incearca sa-linstruiasca si-i inoculeaza idei comuniste.Geo Dumitrescu fusese angajatla redactia
ziarului Timpul si cautandu-l,acesta il invita pe Marin impreunacu inca cativa la Gambrinus,un
local la moda pe atunci.Cu bani imprumutati de la Niculescu,seful tipografiei la
Tiparuluniversitar,Marin a reusit sa se mute intr-o odaita cu caldura pe stradaTraian.Cu ajutorul
lui Geo Dumitrescu s-a angajat corector la ziarulTimpul,iar ulterior s-a angajat si la Institutul de
Statistica.In sfarsit aveabani sa se mute intr-o camera singur,nu cu alti locatari ca pana acum si
saisi cumpere haine.Era obositor cu doua servicii odata,dar a reusit sa si scrie si i-a aduslui Geo
Dumitrescu intr-o zi schita Parlitu.La intalnit pe Miron Radu Paraschivescu,care era seful
paginii a doua,Popasuri a ziarului Timpul,care i-a publicat schita Parlitu.A iestit impreunacu alti
colegi sa sarbatoreasca.Sergiu Filerot publica un volum de poezii oprit de cenzura si
econdamnat la moarte,pedeapsa ce e comutata ulterior in munca silnica peviata.Prietenia cu
Miron Radu Paraschivescu a continuat,purtand lungidiscutii literare si filozofice.Se hotareste sa
o viziteze din nou pe oculista care-I prescriseseochelarii si care-I ramasese in minte,obsedandu-l
frumusetea si calmitateaei.Aceasta il invita acasa la ea,unde traiesc o adevarata poveste de
iubire.Marin leaga o frumoasa prietenie cu Ion Caraion,care in final eurmarit de Gestapo pentru
ideile sale si vrea sa fuga in Moldova.Marin se prezinta la recrutare la Turnu Magurele, dar
neavand studiinu e recrutat pentru scoala de ofiteri.Nu trebuia sa plece decat in primaveralui 43
cand trebuia sa se prezinte la recrutare din nou.Pierde serviciu la ziarsi participa la cenaclu lui
Lovinescu.Devine secretar de redactie la ziarul Evenimentul Zilei.In primavara lui 43 se
incorporeza si in iulie se intoarce inpermisie,revine la ziar pentru aceasta perioada si pagineaza
intr-o noaptemoartea lui Musollini.In 1949 la Sinaia ,gandurile I se impleteau printre amintiri si
zileleprezente.Domnul Pavel si Ion Caraion au fost arestati.Marin era obsedat deceea ce trebuia
sa scrie si nu se putea hotari.A plecat la Bucuresti si in trengandul il indemna sa scrie ,sa
caute,sa afle ce s-a intamplat.A inceput sascrie si in Bucuresti si la Sinaia si in sfarsit
manuscrisu a prinscontur.Intors la Bucuresti se imbolnaveste si e internat in spital vreo
douasaptamani.Terminase manuscrisu dar simtea ca ii lipseste ceva si astfel l-apus intr-un sertar
unde a zacut cinci ani.Pana intr-o zi cand puterea siamintirea i-au revenit intregi si a inceput sa
lucreze din nou lamanuscris.Era primavera lui55.Fiind redactor la Viata Romaneasca isi i-a
concediu pentru a termina cartea. Fiind redactor la Viata Romaneasca isi i-aconcediu pentru a
termina cartea.Dupa opt luni,in decembrie,Morometii apare.
Titlul "Viata ca o prada" are o profunda incarcatura filozofica. Marin Preda, ca scriitor, este un
spirit curios si "flamand" de viata, pe care ar vrea sa o apuce ea pe o "prada", pentru a intra "in
miezul ei", pentru a o intelege si pentru a o trai cu maxima intensitate.
Tema familiei este una dintre cele mai ntlnite din literatur, permind surprinderea unui
complex de interrelaionri umane. Complexitatea pe care o impune ilustrarea unor astfel de
relaii umane presupune desfurri epice ample, fapt ce implic abordarea acestei teme n
specii realiste precum nuvela si romanul. n literatura romn, tema familiei este predilect n
literatura realist. Una dintre operele literare narative ce abordeaz acest tem este romanul
Moromeii, al lui Marin Preda. Pregtit de nuvele care prefigureaz motive, ntamplri i
personaje din roman, Moromeii este publicat n dou volume, elaborate la 12 ani distan:
volumul I, 1955, volumul al doilea, 1967. Prima realitate scriitoriceasc a rmas constant n
opera lui Marin Preda, cea rurala, a satului romnesc din Cmpia Dunrii.n primul volum al
romanului, tema familiei este mai precis conturat. Aciunea se petrece ntr-un sat din Cmpia
Dunrii, n preajma celui de-al Doilea Rzboi Mondial. Romanul este construit dintr-un numr
mare de personaje din planuri diferite, dar care dobndesc un sens unitar, plasate n universul
satului i al unei familii pe cale s se destrame. Exist o legtur strns ntre incipit i final,
tema romanului putnd fi redus la dou cuvinte : omul i timpul (se pare c timpul era foarte
rbdtor cu oamenii timpul nu mai avea rbdare). Astfel tema familiei poate fi

subordonat celeilalte teme obsedante din opera lui Preda relaia omului cu timpul. Pe
parcursul aciunii romanului, familia are de suferit o serie de transformri, ca urmare a
numeroaselor conflicte ce se declaneaz ntre membrii familiei Moromete, dar i a tranziiei
suferite de satul romnesc n perioada din preajma celui de-al Doilea Rzboi Mondial.
Romanul va urmri, aadar, procesul destrmrii familiei Moromete sub presiunea unor factori
exteriori sau a unor elemente de comportament. Aciunea primului volum se desfoar n vara
anului 1936 i prezint viaa unei familii din satul Silitea Gumeti. Aici este conturat triplul
conflict din cadrul familiei Moromete. n primul rnd, conflictul dintre Moromete i cei trei fii
ai si, Achim, Nil i Paraschiv, este strnit de modalitatea diferit de ntelegere a lumii; astfel,
pentru tat , pmntul semnific garania libertii, n timp ce cei trei fii ai si sunt preocupai
doar de bani. Acest conflict se ncheie cu plecarea celor trei fii cu oile la Bucureti, n
ncercarea de a-i ctiga singuri existena. Al doilea conflict este cel dintre Moromete i soia
sa, Catrina. Aceasta i cele dou fiice ale sale i reproeaz lui Moromete faptul c nu trece casa
pe numele ei, temnd-se c ar putea rmne pe drumuri. Cel de-al treilea conflict este cel
conturat ntre Ilie i sora lui, Maria (Guica). Ea se teme c va rmne singur la btrnee; sora
lui Ilie Moromete nu a fost de acord cu cea de-a doua cstorie a fratelui su, tot ea fiind cea
care i ndeamn pe biei s fug de acas. Pe un alt plan, cartea prezint rnduielile
mpmntenite ale existenei rneti, fiind descris un adevarat ritual: plecarea i ntoarcerea de
la cmp, pregtirea seceriului, cina familiei.Dou dintre scenele semnificative pentru
reflectarea ideii destrmrii femiliei sunt cina i tierea salcmului. Scena cinei este
reprezentativ pentru statutul protagonistului. Fragmentul ncepe cu un dialog ntre el i
Catrina, autoritatea sa aparent incontestabil manifestndu-se prin voce : Deodat curtea
rsun de un glas puternic i amenintor, fcndu-i pe toi s tresar de team. Catrina mai
fusese cstorit o dat i are o fiic. Actuala sa familie este una dintre cele mai numeroase din
sat i printre puinele care au copii din dou cstorii. Membrii familiei par a fi grupai n tabere
rivale, n ciuda faptului c stau toi asezai la o mas rotund i foarte mic; acest lucru nsa nu
ajut la sporirea unitii familiei. Cei trei frai din prima cstorie a lui Moromete stteau pe
partea din afar a tindei, ca i cnd ar fi fost gata n orice clip s se scoale de la mas i s
plece afar. Acest detaliu sugereaz ideea c ei nu aparin familiei, pentru c mama vitreg i
are lng ea pe ai ei, Niculae, Ilinca i Tita, copii fcui cu Moromete. Poziia tatlui
reliefeaz autoritatea sa absolut : st deasupra tuturor, n pragul celei de-a doua odi, de pe
care el stpnea cu privirea pe fiecare.Atmosfera conflictual din cadrul familiei Moromete
este evident din gesturi i din priviri : Moromete are n glas fire de ameninare, i vorbete
amenintor lui Achim, care i rspunde cu dispre, pe Niculae l fulger cu privirea apoi,
certndu-l cu glas ndesat.Tot n aceast scen ne sunt dezvluite treptat i ameninrile ce
vor duce, n timp, la destrmarea familiei; coala lui Niculae trebuie achitat, fonciirea a rmas
nepltit, iar Achim dorete s plece cu oile la Bucureti, fiind necesar i pltirea ratei la
banc. Cei trei i condamn tatl pentru ezitrile sale.Scena salcmului este construit ntr-un
registru stilistic diferit. E spre ziu, iar luna semna cu un soare mort, ciuntit i rece. Bocetele
ce se aud din cimitir pare c ies din pmntUriaul salcm n care copiii se urcau n orice
primvar i i mncau florile, iar iarna i mbriau tulpina, care era curat de crci n
fiecare an i cretea la loc mai bogat domina ntreg satul i pare nemuritor. Chiar cnd achiile
ncep s sar din trunchiul su, ele par s se aeze n jurul lui protector. Cnd se prbuete la
pmnt, totul dobndete un aer tragic, de moarte violent, ca i cum cineva ar fi silit s
rspund unui alt destin, nefast. Protecia salcmului nu se mai exercit asupra
mprejuruimilor : cercul deschis i cmpia npdeau mprejurimile i totul se fcuse
mic.Scena se ncheie n aceeai atmosfer ru prevestitoare n care ncepuse, cu stolul de ciori
care zboar derutate, cci nu mai recunosc locul. Salcmul a reprezentat n lumea vegetal ceea
ce reprezint Ilie pentru familia sa, un pater familias. Destinul unuia este anticipat de destinul
celuilalt.Dei Moromete ine la unitatea familiei, aceasta se va destrma din cauza
imposibilitii de comunicare dintre membrii si (tatl reprezint mentalitatea tradiional, n

timp ce fiii si mai mari sunt atrai de mirajul oraului, iar fiul cel mic, Niculae, este dornic de
a studia.), dar i pentru c timpul era nerbdtor cu oamenii. Dac la nceputul romanului lumea
era aezat, n final lucrurile se precipit, ameninnd linitea acesteia. n volumul al doilea, Ilie
Moromete intr ntr-un con de umbr. Moromete face ultima ncercare nereuit de a i aduce
fiii acas. Prsit la btrnee de Catrina, el rmne doar cu fata cea mic, autoritatea lui scade,
oamenii nu l mai respect ca altdat. n ciuda transformrilor sociale la care asist, Ilie
Moromete nu accept ideea c rostul su n lume a fost greit i c ranul trebuie s dispar.
Ultima replic a lui Moromete crezul su de via, libertatea moral, - D-le eu
ntotdeauna am dus o via independent!Romanul urmarete procesul destrmrii familiei
Moromete, destrmare simbolic pentru stingerea unei lumi sub presiunea unor factori
exteriori sau unor elemente de comportament. Pe lng tema familiei ,care include i tema
paternitii, se observ i tema tercerii timpului, confruntarea omului cu istoria potrivnic. Se
insist pe relaiile dintre membrii familiei Moromete i mai ales pe drama tatlui nepuntincios
n a menine familia unit. Drama paternitii se grefeaz pe contextul social istoric, care
aduce schimbarea ordinii cunoscute a lumii. Agresiunea istoriei spulber iluzia personajului :
unitatea familiei, libertatea moral a individului. Risipirea familiei duce la prbuirea moral a
tatlui.Aadar , tema familiei n romanul Moromeii este prezentat ntr-o manier modern,
cu realism, valoarea romanului fiind sporit i de acest aspect.