LUCRARE DE DISERTAȚIE

MODELAREA GIS A ACCESIBILITĂȚII TROTINETELOR ELECTRICE

DIN MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA
 CUPRINS

INTRODUCERE
CAPITOLUL I: LOCALIZARE ȘI DATE GENERALE
1.1. Localizarea
1.2. Date generale
CAPITOLUL II: BAZA DE DATE ȘI METODOLOGIA
2.1. Baza de date
2.2. Metodologia
CAPITOLUL III: ANALIZA ACCESIBILITĂȚII TROTINETELOR ELECTRICE
3.1. Întocmirea bazei de date
3.1.1. Prelucrarea primară a datelor
3.1.2. Topologia spațială
3.1.3. Realizarea rețelei de drumuri și de piste de biciclete
3.1.4. Validarea rețelei de drumuri și piste de biciclete
3.1.5. Realizarea layer-ului infrastructurii de trotinete actual
3.1.6. Realizarea layer-ului sectoarelor de populație cu acces la utilizarea trotinetelor
3.2. Analiza componentelor
3.2.1. Analiza componentei infrastructurii de transport
3.2.2. Analiza componentei populației
3.2.3. Analiza componentei infrastructurii trotinetelor electrice
3.3. Accesibilitatea infrastructurii trotinetelor electrice
CAPITOLUL IV: ACCESIBILITATEA FACULTĂȚII DE GEOGRAFIE UBB DIN
PERSPECTIVA INFRASTRUCTURII TROTINETELOR ELECTRICE
4.1. Analiza rutelor între Facultatea de Geografie și punctele de interes
4.2. Matricea costurilor
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Municipiul Cluj-Napoca, cu o populație de 324.576 (recensământ 2011) este cel mai mare
centru universitar al Transilvaniei și este al doilea oraș ca populație din România. La populația
municipiului se adaugă un surplus de aproximativ 100000 de studenți care contribuie zilnic la traficul
urban.
Elevi, studenții, persoanele adulte participă activ la traficul urban parcurgând zilnic rute între
locuință și școli, licee, facultăți, loc de muncă etc. Din dorința de a ajunge în timp optim la punctele
țintă aceștia caută adesea cea mai scurtă rută din punct de vedere al distanței și al timpului, atât în
deplasarea lor pe jos, cât și cu alte mijloace de transport. Este lesne de înțeles că la orele de vârf cu o
populație atât de numeroasă există posibilitatea supraagloemerării traficului. Mai mult decât atât, în
contextul pandemiei Covid-19, mijloacele de transport în comun pot deveni adevărate focare în lipsa
unor măsuri corespunzătoare.
Pornind de la premisa ilustrată anterior, am decis să intitulez lucrarea de față ,, Modelarea GIS a
accesibilității trotinetelor electrice din Municipiul Cluj-Napoca”.
Tema lucrării de disertație face referire la utilizarea metodelor de reliefare a accesibilității
trotinetelor electrice și metodelor de modelare GIS dobândite pe parcursul anilor de studiu. Trotinetele
electrice sunt mijloace de transport relativ ieftine, extrem de rapide (dacă se compară cu ambuteiajele
create în trafic), dar și sigure atunci când sunt utilizate conform reglementărilor în vigoare. Atunci când
vorbim de infrastructura trotinetelor electrice vom face referire la stațiile existente din care acestea se
pot închiria.
Prin modelarea rețelei de transport (linii de autobuze, piste de biciclete) suprapuse peste
anumite puncte de interes ( clădiri, locuințe, licee, facultății, instituții) vom încerca să evidențiem care
sunt cele mai accesibile zone atât din punct de vedere al distanței cât și a timpului.
Finalul lucrării se va axa pe un studiu de caz care pune în prim-plan accesibilitatea Facultății de
Geografie din prisma trotinetelor electrice, un exemplu util și relevant a oricărui student al facultății și
nu numai.
 CAPITOLUL I
LOCALIZARE ȘI DATE GENERALE

1.1. Localizare
Județul Cluj este unul dintre cele mai dezvoltate din țară., având o surafață de 6674 km², cu o
populație de 691.106 locuitori. Acesta este situat în partea nord-vestică a României, la nord
învecinându-se cu județul Maramureș, la est cu județul Bihor, la sud cu județul Alba, iar la nord-vest cu
județul Sălaj. Cea mai mare parte a teritoriului județului de azi a făcut parte mai devreme din județele
interbelice Cluj, Turda și Someș din comitatele antebelice Cluj, Turda-Arieș și Solnoc-Dăbâca,
respectiv din Scaunul Secuiesc al Arieșului. Din punct de vedere al culturii tradiționale, actualul județ
este alcătuit din mai multe zone etno-folclorice distincte (Țara Moților, Țara Călatei, etc.) la care se
adaugă Zona Metropolitană Cluj-Napoca.
 Fig.1.1. Localizarea Municipiului Cluj-Napoca

Municipiul Cluj-Napoca este situat în zona centrală a Transilvaniei, având o suprafață de 179,5
km², fiind plasat la intersecția paralelei 46° 46’ latitudine nordică cu meridianul 23° 36’ longitudine
estică.
Municipiul Cluj-Napoca este considerat zonă metropolitană din județul Cluj, ce cuprinde
Municipiul Cluj-Napoca și alte câteva comune învecinate acestuia: Aiton, Apahida, Baciu, Bonțida,
Borșa, Căianu, Chinteni, Ciurila, Cojocna, Feleacu,Florești, Gârbău, Gilău, Jucu, Petreștii de Jos,
Sânpaul, Săvădisla , Tureni, Vultureni . Suprafața totală a zonei metropolitane este de 1537,54 km², iar
populația de 418153 locuitori cu o suprafață construită de 36 km².
Împărțirea administrativă a Municipiului Cluj-Napoca este alcătuită din peste 15 cartiere și
anume: Andrei Mureșanu, Bulgaria, Bună Ziua, Centru, Dâmbul Rotund, Gara, Gheorgheni, Grădini
Mănăștur, Grigorescu, Gruia, Iris, Între Lacuri, Mănăștur, Mărăști, Someșeni, Zorilor, unele dintre ele
având și propria primărie de cartier. Ele sunt dispuse circular, în jurul centrului.
 Fig. 1.2. Zona metropolitană

Mai multe comune învecinate cu Municipiul Cluj-Napoca au cunoscut în ultimii ani o dezvoltare
semnificativă. Comunele Baciu, Apahida și Florești au ajuns suburbii ale municipiului datorită dezvoltării
facilităților, utilităților și a infrastructurii.
Alte comune au cunoscut și ele o dezvoltare semnificativă sau moderată, cel mai corect fiind
încadrate la o zonă peri-urbană aflată în planul secund față de Municipiul Cluj-Napoca. Printre aceste
comune putem enumera Jucu, Gilău, Feleacu și Chinteni care au cunoscut o dezvoltare semnificativă sau
moderată dar au păstrat și caracteristici specifice mediului rural.
 Fig. 1.3. Organizarea administrativă a judetului Cluj( Sursa: P.A.T.J. Cluj)

2.1. Date generale

Municipiul Cluj-Napoca oferă unele dintre cele mai bune școli din Transilvania și cea mare
universitate din România- Universitatea Babeș-Bolyai (aproximativ 30000 de studenți anual) fiind un
pol al diversității și al multiculturalismului. Al doilea centru economic, cultural-spiritual și universitat
din țară, cu linii de studiu în limbile română, engleză, germană, franceză, italiană, maghiară etc. unde
trecutul, prezentul și viitorul definesc suma identității și a specificității locale. Totodată, Cluj-Napoca
este cunoscut ca un oraș ce oferă locuri de muncă în diferite domenii cu un salariu peste media pieței.
Într-un clasament al calității vieții, Cluj-Napoca ocupa, la începutul anului 2021, locul 43 dintre 91
orașe europene studiate. Clasamentul a fost realizat luându-se în considerare puterea de cumpărare,
gradul de siguranță al populației, sistemul de sănătate, nivelul de poluare.
Este extrem de importantă și reliefarea calității sistemului sanitar ca fiind o premisă importantă
în atragerea populației către municipiul Cluj-Napoca. Pe scurt, Cluj-Napoca este un centru de excelență
în medicină, deținând unități medicale cu un nivel ridicat al calității serviciilor. Turismul medical este
dezvoltat în domeniile medicinei dentare, chirurgiei, recuperării medicale, asistenței medicale a
vârstnicilor etc. Datorită programelor universitare de specialitate orașul reprezintă un pol de cercetare
în domeniul medical și al sănătății publice. Într-un clasament întocmit în 2011 de Ministerul Sănătății al
unităților sanitare din România în funcție de competențele lor, un spital și trei institute din Cluj-Napoca
au fost înscrise la clasa I de performanță dintr-un total de cinci categorii de competențe.
Astfel, toate argumentele aduse anterior reflectă o creștere a populației, după cum urmează:
Populația municipiului conform recensământului efectuat în 2011 se ridică la 324576 de locuitori
semnalându-se o creștere față de recensământul anterior din 18 martie 2002 când se înregistrau 317953
de locuitori. Acestor 324576 de locuitori se adaugă alte 150000 de persoane din care 100000 studenți,
respective cei care vin să lucreze fără a avea reședință, care completează populația orașului, astfel
Municipiul Cluj-Napoca ajungând la o populație de aproximativ 500000 de locuitori.
Municipiul Cluj-Napoca are un sistem complex de transport, oferind conexiuni rutiere, aeriene
şi feroviare către marile oraşe din România şi Europa. Fiind pe trei rute diferite europene (E60, E81 şi
E 576), oraşul se află la o intersecţie strategică din reţeaua rutieră europeană. Municipiul este străbătut
de 662 km de străzi, din care 443 km sunt echipate cu facilități moderne (structură stradală,
echipamente pentru servicii publice).
Transportul în comun este asigurat de Compania de Transport Public Cluj-Napoca, prin
intermediul a 75 linii de autobuz, din care 47 urbane și 28 metropolitane, care leagă localitătile
invecinate de oraș, 10 linii de troleibuz, 4 linii de tramvai și una de microbuz.
Fig. 1.4. Harta transportului public în zona metropolitană Cluj-Napoca în anul 2019 (sursa: http://ctpcj.ro/index.php/ro/)

În prezent numărul liniilor de transport în comun a fost modificat și anume: 77 linii de autobuz,
din care 49 urbane și 28 metropolitane, 10 linii de troleibuz și 4 linii de tramvai, conform Regiei
Autonomă de Transport Urban de Călători (R.A.T.UC.), 2021.
Fig. 1.5. Rețeaua de transport Cluj-Napoca, 2021