PROIECT DE CERCETARE

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe împreună cu

Sfinții Mucenici Teodor Tiron și Teodor Stratilat
 Cuprins

Introducere……………………………………………………………….........................2
Tema de cercetare propusă...............................................................................................3
Argumentarea temei..........................................................................................................3
Metode de cercetare...........................................................................................................5
Stadiul actual al cercetării.................................................................................................5
Obiectivele cercetării.........................................................................................................9
Rezultatele scontate ale cercetării propuse....................................................................10
Bibliografie........................................................................................................................10

1
Introducere

Am ales acest această temă despre Sfinții Mucenici Teodor Tiron și Teodor Stratilat
împreună cu Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, cu dorința de a analiza aspecte din viața acestora
și importanța pe care ei au avut-o în acea perioadă, dar și modul în care viața și minunile
săvârșite de acești sfinți mucenici și-a pus amprenta asupra creștinismului actual.

Tema scrisă va cuprinde trei capitole.

Capitolul I -va reprezenta viața și minunile Sfinților Gheorghe, Teodor tiron și Teodor
Stratilat.

Capitolul II -va dezbate studii de caz, respectiv icoane și fresce importante cu chipul și
figurile lor, de exemplu: portret, bust, figura intreagă ori în compozitii complexe.

Capitolul III -va fi destinat Proiectul personal de realizarea a icoanei alese.

În primul rând voi aminti că în Vechiul Testament Dumnezeu era numit ,,Domnul
Savaot”, adică ,,Dumnezeu oștirilor”, Dumnezeul creator al cetelor îngerești ca niște oști, căci
sunt totdeauna în slujba lui Dumnezeu, lăudându-L și transmințând voia Lui către oameni, dar
mai ales ascultându-L mereu.

De la îngerii ,,militari” al căror arhistrateg sau conducător este Sfântul Arhanghel Mihail,
care este reprezentat în icoane purtând sabie, trecem la Sfinții militari, nu înainte de a spune că
însuși Mântuitorul nostru Iisus Hristos este prezentat în Scriptură ca ,,Cel care are în gura Sa
sabia cu două ascuțișuri” ( Apocalipsa, capitolul 1) și poate să pedepsească pe dușmanii
adevărului credinței și ai mântuirii noastre. Înaintea împlinirii tainei Jertfei de pe Cruce,
Mântuitorul Iisus Hristos îi spune lui Petru: ,,Cel care nu are sabie să își vândă haina și să-și
cumpere” (Luca, 22, 36), să se facă adică soldat, luptător împotriva păcatului, a nepăsării și a
lenevirii pierzătoare de suflet, gata să își dea chiar și viața pământească pentru idealul suprem.

Nenumărați soldați creștini erau în armatele împăraților păgâni, slujindu-și astfel patria,
dar când li s-a cerut să se lepede de credința lor și să jetfească idolilor păgâni, au preferat
moartea. Au devenit, unii dintre ei, atât de cunoscuți și de iubiți de către toți creștinii de atunci și
2
până în zilele noastre: Sfinții Gheorghe, Mina, Dimitrie sau Teodor Stratilat. Ei vor fi până la
sfârșitul veacurilor ,,purtători de biruință” asupra necredinței păgânești, asupra vrășmașilor
diavolești.

Tema de cercetare propusă

Am ales acestă temă pentru că am considerat ca este o temă semnificativă și deoarece în parte
am studiat și in perioada licențiată. De aceea mi-aș dori sa continui ș isa o perfecționez, de data
aceasta găsind pe cuviință să il iserez și pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe.

Tema aleasă cu titlul Sfântul Mucenic Gheorghe împreuna cu Sfintii Mucenici Teodor Tiron
și Teodor Stratilat doresc să se finalizeze printr-o lucrare teoretica și una practică, respective
scrierea unei teze de disertație, a unei cercetari științifice și in paralel realizarea unei icoane care
să îmi cuprindă pe acești tre Sfinți militari.

Noutatea acestei reprezentări va consta în fptul că, eu doresc să îi pictez împreună, compozitie
rară în iconografia bizantină și postbizantină.

Argumentarea temei
Alegerea și argumentarea temei are in vedere dorința personală a cunoștințelor,studiu,
cercetare în vedera finalizării unui proiect neexistent legat de vița, minunile și reprezantarea
artistico-iconografică a Sfinților aleși.
Întreaga viață, ceea ce au pătimit, precum și slava pe care Dumnezeu o dăruiește Sfinților Săi, se
fac mai ușor cunoscută credincioșilor ce au o viață duhovnicească activă, prin participarea la
Sfintele Slujbe, care sunt cele mai potrivite căi de a se familiariza cu duhul și petrecerea
Sfinților. Prin intermediul imnografiei Bisericii Ortodoxe, ce este foarte bogată în ceea ce
privește ilustrarea unor detalii semnificative din viețile și minunile Sfinților, se reusește să se
modeleze în mintea și inima celui ce se nevoiește a înțelege și a simți duhul Sfinților, o imagine
reprezentativă, amplă și cu un încărcat conținut sfințitor, a Sfinților pe care îi celebrează, cinstesc
sau cheamă în ajutor. Pentru a înțelege mai în amănunt personalitatea. Sfăntului Mucenic

3
Gheorghe împreuna cu a Sfinților Mucenici Teodor Tiron și Teodor Stratilat, este relevant să
abordăm imnografica pe care Biserica Ortodoxă a formulat-o ca slujbă de pomenire și închinare.

La baza studiului avem Slujbele ale Sfinților Mucenici Gheorghe (Vecernia și Utrenia
zilei de 23 Aprilie) Sfăntului Mucenici Teodor Stratilat (Vecernia și Utrenia zilei de 8 Februarie)
și Teodor Tiron (Vecernia și Utrenia zilei de 17 Februarie), precum și acatistele Sfinților, care
sunt scrieri ce relevă personalitatea, slava cerească ce au dobândit-o după moartea martirică,
precum și folosul celor ce îi cinstesc. Ne vom concentra atenția pe imnul cel mai semnificativ al
Bisericii Ortodoxe și anume troparul, imn ce reliefează aspecte ale celor trei sfinți. Astfel,
Sfântul Mucenic Teodor Stratilat.este amintit ca fiind un adevărat luptător în acea vreme pentru
creștinism ,,Cu numirea oștirii celei adevărate, purtătorule de chinuri, al cerescului Impăarat,
voevod prea bun te-ai făcut, Teodore. Că cu armele credinței te-ai oștit înțelepțește, și ai biruit
cetele dracilor, și purtător de biruință viteaz te-ai arătat. Pentru acestea pre tine cu credință
pururea te fericim.”1Într-o reprezentare mai veche a sa, icoană coptă din secolul VI 2( figura
atașată), sfântul este zugrăvit ca soldat, cu suliţa în mâna dreaptă, cu trăsături orientale subliniate
de părul întunecat şi de barba ascuţită.

Fig.1
Sf. Teodor
Sec. VI
Icoană coptă
Ms. Sf. Ecaterina, Mt. Sinai

Metoda de cercetare
1
Mineiul Lunei Fevruarie, Editura Tipografia Cărților Bisericești, București, 1929, p. 83
2
Piotr L. Grotowski, Arms and Armour of the Warrior Saints, Ed.Brill, Boston, 2010, pp. 497 (fig. 12).
4
 Metodele de cercetare pe care le voi folosi sunt: abservația analitivcă, interdisciplinaritatea,
comparațiile,similitudinile, analiza textului, dar și a diferitelor modele iconografice și artistice.
Tema propusă se va analiza din punct de vedere teologic, iconologic, iconografic.
Sfânta scriptura cu modelul deplin dat de Mântuitorul Hristos prin viața Sa pilduitoare și cu
sacrificiul suprem a fost și modelul urmat de cei care consideră casnicii lui Dumnezeu.
Se va avea în vedere prezentarea diferitelor surse istorice, literare, patristice, artistice
precum: Isoria Antica și Medievala, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, imne, rugâciuni
(acatiste), Viețile Sfinților, Erminia picturii bizantine, Istoria Artei Românești și Istoria Artei
Universale etc.

Stadiul actual al cercetării

Putem spune despre studiul actual al cercetarii  ca fiind o ramură a istoriei artei ce se
ocupă cu identificarea, descrierea și interpretarea conținutului imaginilor. Astfel în istoria artei
iconografia poate reprezenta și o analiză particulară a unui subiect în ceea ce privește conținutul
imaginii, cum ar fi numărul de figuri folosite, plasarea lor și gesturile acestora. După se poate
observa, iconografia este o știință ce ne face cunoscută simbolistica unei icoane, ceea ce se
dorește a se exprima prin intermediul acesteia.

De-a lungul veacurilor creştine, sfinţii au reprezentat modele de iubire, smerenie şi curaj
pentru credincioşii prigoniţi sau pentru învingătorii de mai târziu. Astfel, la început pe cale orală,
apoi scrisă, viaţa lor a fost relatată şi treptat, îmbogăţită cu elemente menite să sublinieze
sacrificiul, lupta şi biruinţa. Din dorința oamenilor de a avea simboluri concrete ale luptei şi ale
izbânzii în formă fizică, palpabilă au apărut sfinții militari, astfel că, în timp, vor fi reprezentaţi
iconografic ca ostaşi, cu simboluri şi veşminte militare, o parte devenind sfinţi protectori ai
armatelor. Unii dintre ei au fost soldaţi în timpul Imperiului Roman, fiind torturaţi şi ucişi
datorită religiei lor, la fel ca şi alţi creştini civili, din diferenţa de statut rezultând cinstirea celor
dintâi ca sfinţi militari.

Socotind după faptele sale că Sfântul Teodor Tiron este unul dintre cei mai renumiți
Sfinţi făcători de minuni atât în timpul vieţii, cât şi după moarte. Dintre marile minuni înfăptuite
5
de acesta cea a ,,colivei” este definitorie, fapt pentru care este pomenit în prima sâmbătă a
Postului Mare. Împăratul Iulian apostatul (361-363), ispitit fiind, cu sângele adus ca ofrandă
idolilor a stropit produsele din piața Constantinopolului, fapt realizat cu gândul de a converti, în
mod obligat și inconștient, creștinii. În prima săptămână a Postului Paștelui gândul de a strica
datina creștineească e mare . Precursor cumpărării produselor, Sfântului Teodor i-a fost dată
sarcina, de către Dumnezeu, de a-l înștiința pe episcopul din acea vreme de cele întâmplate.
Astfel, pentru cei care nu aveau alimente depozitate ( adică săracii orașului), Sfântul Teodor a
indicat prepararea colivei- grâul fiert îndulcit. Se pare că prepararea colivei era cunoscută deja în
unele regiuni, fără o trimitere la pomenirea morților: ,,Așa ne-am obișnuit noi a numi grâul fiert
în Evhaita” ( mărturisea Sfântul Teodor Tiron conform sursei citate). Noi cunoaștem o
semnificație teologică clară a colivei și anume faptul că aceasta prezintă o importanță majoră și
este nelipsită la slujba parastasului și a înmormântării: ,,ca expresie materială a credinţei noastre
în nemurire şi înviere, fiind făcută din boabe de grâu, pe care Domnul Însuşi le-a înfăţişat ca
simboluri ale învierii trupurilor

Fig. 2 Sf. Teodor

Sec. VI-VIIFragment textil- artă coptă

Printre alte minuni săvârșite de Sfântul Mucenic Tiron voi aminti descoperirea hoților și a
obiectelor furate, întoarcerea persoanelor luate prizoniere, ocrotirea pe care o arată în timpul
furtunilor.
Al doilea sfânt ce face subiectul acestei lucrări, respectiv Sfântul Mucenic Teodor
Stratilat, se află, din punct de vedere istoric în umbra Sfântului Mucenic Teodor Tiron. În
decursul anilor, dacă în cazul martirului Teodor Tiron s-au căutat cât mai multe informații legate
de biografia sa, în cazul celui de al doilea s-au căutat dovezi ale existenței sale. Unul dintre
autorii care a tratat aspecte ce au condus la crearea cultului său a fost P. Grotowski în lucru Arms
6
and Armour of the Warrior Saints . Biografia Sfântului Teodor Stratilat este asemănătoare cu cea
a Sfântului Teodor Tiron din punctul de vedere al zonei geografice și a părții iconografice.
Acesta a trăit în perioada împăratului Licinius (308-321), având
originile în Evhaita. Și, fiind un general viteaz – numele de
Stratilat arată că era un mare conducător de oaste –, împăratul îi
dăduse ca sarcină conducerea cetății Heracleea, lângă Marea
Neagră. Prin trăsăturile sale morale și cele fizice sfântul reușea
să îi atragă pe mulți spre el, unii dintre aceștia considerându-l
prieten. Chiar și împăratul dorea să-l întâlnească cu toate că
aflase că era creștin. Auzind însă că acest dregator al său, nu
numai că s-a îndepărtat de cinstirea zeilor, dar se ostenea și cu
propovăduirea credinței în Hristos, și îndemna, pe toți, să se
lepede de închinarea idolilor, împăratul hotăra să-l cerceteze el
însuși și, de nu se va întoarce, cu înfricoșătoare moarte să-l piardă.3
Una dintre minunile a Sfântului Mucenic Teodor Stratilat relatată este aceea a icoanei din
care a curs sânge. După secolul VIII, triburile saracinilor, trecute la religia islamică, au ocupat
ținuturile din jurul Damascului. Astfel, biserica Sfântului Mucenic Teodor Stratilat a devenit casă
de locuit pentru normanzii saracini, aceștia săvârșind o serie de păcate trupești. Din relatări reiese
că unul dintre normanzi a luat un arc cu o săgeată și, încordând arcul spre peretele pe care era
înfățișat Sfântul Mucenic Teodor Stratilat, a săgetat umărul drept al sfântului. Scrierile relatează
și faptul că în acel moment a început să curgă sânge ca dintr-un om viu. Văzând acestea, au
rămas mirați de cele petrecute, însă și-au continuat obiceiurile necurate. Necredința și stăruința în
păcat a făcut ca, în puține zile, saracinii locuitori a acelui lăcaș sfânt să se îmbolnăvească și să
piară, aparent fără explicații. Toți cei care trăiau în afara bisericii au rămas sănătoși în acea
perioadă.

Sfântul Mare Mucenic Ghoerghe a trait în vremea împăratului roman Dioclețian (sec. al
IV-lea). S-a născut în Capadocia din părinți creștini, Sfinți Mucenici Gherontie și Polihronia.
Rămânând orfan de tata, acesta s-a mutat împreună cu mama sa în Palestina și și-a împărțit
averea săracilor, începând să propovăduiască oamenilor pe Hristos. Datorită destoiniciei sale și
vitejiei sale, ajunge conducător în armata romană.
3
Proloagele, Editura Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1991, p.50
7
 Fig. 3
Sf. Teodor Stratilat şi Sf. Teodor Tiron
(de la stânga la dreapta)
Sec. XIV
Frescă (autor Manuil Panselinos)
Grecia, Catedrala Protato, Karyes, Mt.Athos

Fig.4
Sf: MGheorghe

Obiectivele cercetării

8
 Vorbind despre frumuseţea unei icoane, Părintele Sofronie de la Essex spunea: „Dacă nu
respectă proporţiile, chiar şi într-o mică măsură, după o vreme privirea oboseşte. Dacă proporţiile
sunt corecte, atunci nu oboseşti să priveşti chiar vreme de un secol...este important să existe
armonie, echilibru, ca totul să fie aşezat la locul lui, trebuie evitate detaliile repetitive, să nu
existe două mâini poziţionate la fel. Frumuseţea este acel ceva pe care îl aflăm raportându-ne la
noi înşine, adică simţim o vibraţie în faţa a ceea ce vedem.”4

Se poate afirma faptul că în lume icoana prezintă un rol de creație. Ea ne sprijină spre a
ajunge la o înţelegere mai adâncă a lui Dumnezeu. 5 Icoana este oglinda închinătorului prin care
acesta însuși ajunge la Dumnezeu prin sfântul pe care îl adoră, astfel încât Dumnezeu prin
ascultarea rugăciunii sfântului dăruiește ajutorul Său celui care cu smerenie și credință se roagă.
Icoana reprezintă o ,,imagine a nevăzutului şi totodată prezenţa Nevăzutului”6. Din acest motiv
icoanele sunt expuse la loc de cinste și de închinare pentru a arăta şi reaminti oamenilor scopul
finală, înnobilirea pe care trebuie să o traverseze fiecare, cu ajutorul lui Dumnezeu, prin
rugăciune personală și meditare. Ele, prin simbolistică, sunt deținătoare de har pe care îl transmit
credincioşilor prin persoana reprezentată sfântului din icoană : ,,Căci sfinţii au fost plini de duhul
sfânt încă din timpul vieţii. Şi după moartea lor harul Duhului Sfânt locuieşte nesecat în sufletele
şi în trupurile lor aşezate în morminte, în înfăţişarea şi în sfintele lor icoane.”

Rezultatele scontate ale cercetării propuse

4
Zaharia Zaharou, Omul – ţinta cercetării dumnezeieşti, Ed.Doxologia, Iași, 2016, pp. 47.
5
Lazăr Puhalo, Icoana ca Scriptură, Ed.Theosis, Oradea, 2009, pp. 23.
6
Egon Sendler, Icoana imaginea nevăzutului,Ed. Sofia, Bucuresti, 2005, pp. 43.
9
 Sporește cunoașterea problematicii propuse, finalizează o icoană cu caracter unic, origilal și
relevant în tezaurul de reprezentări închise celor trei Sfinți militari.

În cadrul studiului realizat, având ca subiect ,, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe împreună

cu Sfinții Mucenici Teodor Tiron și Teodor Stratilat”, s-a încercat punerea în prim-plan a

elementelor definitorii ce țin de personalitatea celor trei sfnți , a minunilor de care au dat dovadă

în timpul vieții și după moartea mucenicească ca urmare a unei rugăciuni îndelugate aduse lui

Dumnezeu, fără de care viața omului este lipsită de sens. Această temă mi-a oferit posibilitatea

de a însuși noi cunoștințe de natură teologică și iconografică pe măsura dezvoltării și cercetării

subiectului. Bineînțeles, subiectul studiului ales este unul destul de complex. Cu toate acestea,

sursele bibliografice despre Sfinții Mucenici sunt destul de ambigue, fapt pentru care pot afirma

că această analiză poate reprezenta în continuare o pisibilă temă de cercetare doctorală.

BIBLIOGRAFIA

1. Biblia, Ed. Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucuresti,

2001.

2. Baggley John, Porți spre veșnicie, Ed.Sophia, Bucuresti, 2004.

3. David Hugh Farmer, The Oxford Dictionary of Saints, New York , Oxford University
Press, 2003.
4. Dionisie din Furna, Erminia picturii bizantine, Bucureşti, Ed. Sophia, 2000.
5. Egon Sendler, Icoana imaginea nevăzutului, Ed.Sofia, Bucuresti, 2005.
6. Ene Braniște, Liturgica specială, Ed. Lumea credinței, București, 2005.
7. Horia C. Matei, O istorie a Romei antice, Ed. Albatros, București, 1979
8. Lazăr Puhalo, Icoana ca Scriptură, Ed.Theosis, Oradea, 2009.
9. Leonid Uspenski,Teodologia icoanei, Ed. Anastasia, 1994.

10
10. Michel Quenot, Nevoia de Icoana, Ed.Sophia, Bucuresti, 2006.
11. Mineiul pe Februarie.
12. Munten Marcel, Icoana cretană. Elemente de istorie și tehnică artistică, Ed.Grinta, Cluj-
Napoca, 2015.
13. Piotr L. Grotowski, Arms and Armour of the Warrior Saints,Ed. Boston, Brill, 2010.
14. Proloagele de la Orhida, Sfântul Nicolae Velimirovici, Ed. Cartea Ortodoxă, 2005.
15. Proloagele, Ed. Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1991

11