Valoarea economică a terenurilor

pretabile la construcția de ansabluri rezidențiale

*UAT Târgu-Neamț*

Pentru realizarea acestui studiu a fost necesară, într-o primă fază, pregătirea bazelor de
date. Acest studiu are la bază două tipuri de baze de date: baze de date de tip vector (hidrografia,
drumurile, utilizarea terenului, căi de comunicații) și o bază de date de tip raster (Modelul
Digital de Elevație, panta terenului, orientarea versanților, adâncimea fragmentării și densitatea
fragmentării versanților).
Pentru realizarea rasterului ce contine treptele de elevație de pe DEM-ul deja avut a fost
făcută o clasificarea a acestuia în 5 clase, rezultatul fiind prezentat mai jos:

Pentru realizarea pantei terenului a fost utilizată comanda SLOPE, rezultatul fiind
ilustrat mai jos:
 Ulterior, pentru realizarea rasterului ce conține orientarea versanților a fost necesară
aplicarea comenzii ASPECT.

Pentru a surprinde raportul dintre altitudinea minimă și maximă, deci adâncimea

fragmentării, a fost necesară, mai întâi, realizarea unui grid (data management – sampling –
fishnet) cu laturile de 100 metri. Ulterior, a fost aplicată comada Zonal Statistic, rezultatul fiind
reprezentat printr-o scară de la 0 la 91.
 Pentru a realiza densitatea fragmentării, anume calcularea lungimii rețelei hidrografice
în cadrul fiecărui pătrățel cu latura de 100 metri, s-au parcurs mai multe etape. Folosind grid-
ul creat anterior, s-a implementat comanda IDENTITY (arctoolbox -analysis tools – overlay –
identity), comanda ce împarte hidrografia în fiecare poligon. Ulterior, am utilizat comanda
DISSOLVE pentru a reprezenta cu o singură linie fiecare reprezentată a hidrografiei din fiecare
pătrățel.
În tabelul de atribut se va crea o nouă coloană în care se va calcula lungimea fiecărui
segment ca mai apoi baza de date realizată să fie inclusă în grid-ul creat ( prin comanda JOIN).
Vor apărea o serie de valori nule care vor fi excluse prin exportarea bazei de date.
Ulterior, baza de date vector va fi exportată într-o bază de date raster, rezultatul fiind
prezentat mai jos:

Având toate bazele de date necesare, pentru a realiza harta cu arealele pretabile în funcție
de restrictivitatea morfometrică, se va realiza un raster calculator utilizand formula:
 Am ales pentru elevație valoarea maximă 450 metri, deoarece după această valoare se
regăsește zona împădurită.
Panta mai mică de 15 grade, deoarece după această valoare nu mai există zone pretabile
pentru construire.
 Densitatea a fost aleasă ca fiind mai mică sau egală de 0.1, deoarece prezintă zonele
aflate în proximatatea rețelei hidrografice, iar adâncimea mai mică de 35 din același
considerente.
Orientarea versanților ,,egală egală cu 1’’ a fost necesară o reclasificarea a orientărilor
pentru a elimina versanții nordici ( valorile pretabile trecute cu 1,cu verde, iar cele
nefavorabile,nordice, cu 0,adică culoarea neagră), după cum urmează:

Rezultatul ecuației prezentată anterior este harta pretabilității teritoriului în funcție de

restrictivitatea morfometrică:
 Continuând, este necesar a pune în prim-plan restrictivitatea față de hidrografie, căi de
comunicație, utilizarea terenurilor și de suprafață.
Conform ordonanței Nr. 7 din 29 ianuarie 2010, se vor realiza buffere ale căilor de
comunicație în funcție de tip după cum urmează: 20m pentru drumurile comunale, 24m pentru
drumurile județene si 26m pentru drumurile naționale.
Mai apoi pentru reteaua hidrografica se va realiza un buffer de 15m conform ANEXA
Nr. 2 Legea apelor nr. 107/1996.
Din CLC se vor exporta doar suprafetele reprezentând zona împădurită.

În imaginea atașată sunt prezentate restrictivitățile de tip vector ce vor eliminate din
suprafața supusă studiului.
Mai întâi se va transforma baza de date creată prin comanda raster to polygon pentru a
evidenția zonele pretabile, ca mai apoi prin comanda ERASE să fie eliminate pe rând toate
restrictivitățile.
 Mai apoi, în tabelul de atribut se va realiza o nouă coloană în care se va calcula suprafața
în ari, ca ulterior prin comanda Select by attributes să se selecteze doar acele zone cu suprafața
mai mare de 3 ari (în zona putând fi construite atât case, cât și blocuri).
 Studiind piața imobiliară din zonă s-a concluzionat că un mp de teren se vinde cu sume
între 12-18 euro, dar am făcut o medie de 15 euro pe mp.
S-a adaugat o coloană nouă în tabelul atribut și s-a înmulțit 15 cu suprafața in mp
obtinând astfel valoarea financiară:
 Rezultatul final este harta ce surprinde valoarea economică a terenurilor pretabile la
construire din cadrul unității administrativ-teritoriale Târgu-Neamț.