ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE

FACULTATEA DE ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ – DEPARTAMENTUL ID-IFR

STUDII UNIVERSITARE DE MASTERAT – PUTEREA EXECUTIVĂ ŞI
ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ

PROIECT

ANALIZA SISTEMICĂ A COMISIEI NAŢIONALE DE STRATEGIE ŞI

PROGNOZĂ

STUDENT: BRAILEANU COSMIN ILIE

AN DE STUDIU: I

Bucureşti

2022
CUPRINS

Introducere, cuvinte cheie, noţiuni teoretice……………………………….

……………………………………………………...2

Capitolul I: Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP): Descrierea instituţiei,

funcţii, misiune, obiective, plasarea instituţiei în sistemul administrativ
românesc...................................................................................................................................4

Capitolul II: Relaţiile dintre CNSP şi instituţii din afara Româniie şi din România,
relaţiile din interiorul instituţiei.............................................................................................7

Capitolul III: Analiza sistemică a instituţiei, intrări şi ieşiri pe categorii de

resurse......................................................................................................................................10

Capitolul IV: Propuneri de imbunatatire a activităţii şi

concluzii...................................................................................................................................15

Bibliografie…………………………………………………………………………………..17

1
 INTRODUCERE

Am ales această temă deoarece lucrez în cadrul CNSP, în funcţia publică de execuţie,
de consilier, grad profesional asistent.
În prima parte am prezentat câteva cuvinte cheie, noţiuni teoretice şi descrierea CNSP,
mai exact, funcţiile, misiunea şi obiectivele specific şi plasarea instituţiei în sistemul
administrativ românesc.
În a 2-a parte a lucrării, am prezentat încadrarea CNSP-ului ca subsistem al sistemului
administraţiei publice centrale şi sistemul relaţional, relaţiile dintre CNSP şi instituţii din
afara României şi din România, cât şi relaţiile din interiorul instituţiei.
În cea de-a 3-a parte a lucrării, am trecut la partea de analiză de sistem a instituţiei şi
am avut în vedere intrările şi ieşirile pe categorii de resurse.
În final, am facut câteva propuneri de imbunătăţire şi am tras câteva concluzii.

Cuvinte cheie:
Sistem - orice ansamblu organizat de resurse şi proceduri în interacţiune sau
interdependente, real sau abstract, pentru realizarea unui set de funcţii specifice.
Subsistem – parte dintr-un sistem
Analiza sistemică - oferă conducătorilor o abordare eficace pentru o mai bună
înțelegere a organizării interne.
Instituţie publică - instituţie cu personalitate juridică, a administraţiei publice
centrale, locale sau europene, care gestionează resurse financiare publice.

Noţiuni teoretice
În viziunea lui Aristotel, acum 2000 de ani, sistemul a fost apreciat ca fiind mai mult
decât suma părţilor (compartimentelor); el reprezenta un ansamblu unitar de elemente aflate
într-o permanentă legătură, ce urmăreau înfăptuirea unui scop.
Din perspectiva teoriei generale a sistemelor, sistemele sociale sunt privite ca entităţi
dinamice, în interacţiune, în continuă transformare şi în permanent legătură cu mediul
înconjurător de la care se influenţează şi pe care îl modifică, la rândul lor nemijlocit.1
În lucrarea lui Ioan Alexandru conceptul de sistem social este definit din două
perspective, prima perspectivă este cea a analizei procesului prin care sistemul este studiat ca
1
preluare din Ani Matei , Analiza sistemelor administraţiei publice, Editura Economică, Bucureşti, 2003 S. Guţu,
Sisteme informatice în administraţie, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1984,
2
asamblu de subsisteme stârns legate intre ele, 2 iar cea de-a doua perspectivă este a analizei
rezultatului final prin care sistemul este tratat ca asamblu, poate fi imposibil a stabili modul în
care sunt unite pentru a forma sistemul total.3
Categoria de sistem şi concepţia sistemică sunt legate nemijlocit de categoria de
structură, deoarece orice sistem are elemente structurate într-un anumit mod, iar structura
joacă un rol principal în determinarea sistemului. Sistemul şi structura se presupun reciproc.
Abordată într-o viziune sistemică, activitatea specifică administraţiei publice se
desfăşoară prin intermediul unei multitudini de forme instituţionale ce constituie un angrenaj
instituţional, ale cărui principii de organizare variază în funcţie de problemele puse, de
presiunile exterioare şi de preocupările proprii, dar care presupune şi integrarea sa în mediul
social, politic şi economic existent cu multiple diferenţieri în spaţiu şi timp.
Sistemul administrativ este un subsistem al mediului social, aflat în interacţiune
permanentă şi reciprocă cu celelalte componente ale acestuia (sistem politic, sistem bio-
social, sistem economic, sistem ecologic, sistem cultural). În acelaşi timp, sistemul
administrativ este un sistem integrator şi complex ; el poate fi definit ca un ansamblu coerent
de structuri, instituţii şi reglementări interdependente prin care se înfăptuieşte activitatea de
administraţie publică, ca proces real.
Cunoaşterea şi aprofundarea relaţiilor structurale interne ale administratile publice-
instituţiile administrative, autorităţile administrative, colectivităţilor local, regulile juridice
sau nejuridice, mijloacele materiale şi umane ale adminitraţiei publice - nu se pot realiza în
bune condiţii dacă nu stabilim mai întai care sunt relaţiile, pe de o parte între administraţia
publica centrală sau locală ca subsisteme ale sistemului social global şi celelalte elemente ce
formează subsisteme disticte şi care, împreună, compun mediul sau cadrul social înconjurator
al administratiei publice.4
Capitolul I
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP): Descrierea instituţiei,
funcţii, misiune, obiective, plasarea instituţiei în sistemul administrativ românesc.

2
Ioan Alexandru, Administraţie publică, teorii, realităţi şi perspective, Editura Luminalex, ediţia a IV-a revăzută
şi adăugită, Bucureşti 2006, pag 44

3
Ioan Alexandru, Administraţie publică, teorii, realităţi şi perspective, Editura Luminalex, ediţia a IV-a revăzută
şi adăugită, Bucureşti 2006, pag 45

Ioan Alexandru,Tratat de administraţie publică, Editura Universul Juridic, Bucureşti 2008

4
Ioan Alexandru,Tratat de administraţie publică, Editura Universul Juridic, Bucureşti 2008
3
Descrierea instituţiei
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză este organizată şi funcţionează ca organ
de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea
Secretariatului General al Guvernului şi coordonarea prim-ministrului, având rolul de a
elabora studii şi prognoze pe termen scurt, mediu şi lung privind evoluţia economiei
româneşti în ansamblu, pe sectoare şi în profil teritorial, sinteze macroeconomice, precum şi
de a fundamenta politicile economice elaborate de Guvernul României.

Funcţii
Pentru realizarea obiectivelor în domeniul său de activitate, Comisia Naţională de
Strategie şi Prognoză îndeplineşte următoarele funcţii:
 de prognoză, prin elaborarea de studii şi prognoze macroeconomice pe termen
scurt, mediu şi lung privind evoluţia economiei româneşti în ansamblu, pe
sectoare şi în profil teritorial;
 de monitorizare şi evaluare a evoluţiei economiei româneşti în ansamblu, pe
sectoare şi în profil teritorial;
 de strategie, prin fundamentarea documentelor strategice şi principalelor măsuri de
politică economică, în conformitate cu deciziile Guvernului şi prin evidenţierea
tendinţelor internaţionale şi evaluarea economiei naţionale în raport cu acestea;
 de armonizare a metodelor de prognoză;
 de reglementare în domeniul său specific de activitate, precum şi pentru
armonizarea cu reglementările şi recomandările Uniunii Europene;
 de autoritate de stat, prin care se asigură urmărirea şi controlul aplicării
reglementărilor din domeniul său de activitate;
 de reprezentare pe plan intern şi internaţional, conform obiectivelor, funcţiilor şi
atribuţiilor sale;
 de administrare, în ceea ce priveşte bunurile din patrimoniul său, cu respectarea
dispoziţiilor legale în vigoare.
De asemenea, CNSP are independenţă în ceea ce priveşte prognoza şi evaluarea
macroeconomică şi sectorială, pe care se fundamentează politicile economice ale Guvernului
României.

Misiune

4
 Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză este organismul guvernamental însărcinat
cu fundamentarea direcțiilor de dezvoltare economică și socială a țării.
În procesul de întocmire a variantelor privind evoluția viitoare a țării, colaborează cu
institutele de cercetare din cadrul Academiei Române și cu ministerele. Variantele omologate
in cadrul Comisiei sunt prezentate Guvernului care hotărăște care variantă devine baza
bugetului țării.
Pe parcursul anului, de obicei trimestrial, întocmește analize privind evoluția
economică și socială comparativ cu programul asumat. Separat de acestea, întocmește de câte
ori este necesar studii solicitate de Guvern sau din proprie iniţiativă, în funcție de problemele
apărute în domeniul economic şi al politicii sociale.

Obiective
Obiectivul principal al activităţii de prognoză al CNSP îl reprezintă elaborarea de
prognoze pe termen scurt, mediu şi lung cu un grad ridicat de predictibilitate. Rezultatele
prognozelor sunt publicate pe site-ul CNSP.
Prognozele pe termen scurt, respectiv evoluţiile lunare sau trimestriale ale unor
indicatori macroeconomici, se realizează ca etapă pregătitoare a prognozelor pe termen
mediu. Specific este faptul că ancheta de conjunctură a CNSP, spre deosebire de cele ale
Institutului Naţional de Statistică se bazează pe evaluări cantitative, ceea ce permite proiecţia
evoluţiei trimestriale a indicatorilor macroeconomici.
Prognoza pe termen mediu reprezintă activitatea principală, aceasta constituind şi
baza pentru proiectele de buget. Aceste prognoze cuprind, în general, evoluţia principalilor
indicatori macroeconomici pentru anul curent şi următorii 4 ani. Principalele prognoze sunt
elaborate, în general, odată cu cele ale Comisiei Europene.
Prognozele sectoriale au în general acelaşi orizont de timp ca şi prognozele pe termen
mediu. În anul 2020 s-au elaborat o serie de astfel de prognoze dintre care sunt de menţionat:
Prognoza producţiei industriale; Prognoza activităţii de transport; Prognoza echilibrului
energetic; Prognoza energiei electrice; Prognoza indicilor valorii producţiei agricole;
Prognoza comerţului exterior.
Prognoza în profil teritorial este elaborată ulterior principalelor prognoze la nivel
naţional (iarnă, primăvară, toamnă) şi se referă atât la cele 42 de judeţe, cât şi la cele 8
regiuni de dezvoltare. Această prognoză are caracter singular în România şi se bazează pe o

5
metodologie specifică, elaborată în cadrul CNSP, care beneficiază de informaţiile oferite de
compartimentele regionale.

Plasarea instituţiei în sistemul administrativ românesc

Administraţia publică este un ansamblu de organe (autorităţi, servicii, instituţii) care
pe baza şi în executarea legii realizează o activitate specifică. Administraţia este sarcina
exclusivă a executivului, conform principiului separaţiei puterilor în stat. Administraţia
românească este ierarhizată, fapt ce facilitează transmiterea ordinelor şi responsabilităţilor.
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, cu sediul în Municipiul Bucureşti, este
organizată şi funcţionează în conformitate cu prevederile O.G. nr. 22/2007, cu modificările şi
completările ulterioare, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu
personalitate juridică, în subordinea Secretariatului General al Guvernului şi coordonarea
prim-ministrului.
Fiind o autoritate a administraţiei publice centrale, Comisia Naţională de Strategie şi
Prognoză este o instituţie de sinteză, ce are rolul de a elabora studii şi prognoze pe termen
scurt, mediu şi lung privind evoluţia economiei româneşti în ansamblu, pe sectoare şi în profil
teritorial, sinteze macroeconomice, precum şi de a fundamenta politicile economice elaborate
de Guvernul României şi se află în subordinea Secretariatului General al Guvernului.
Aşadar, CNSP reprezintă, din punct de vedere sistemic, un subsistem al sistemului
Administraţiei Centrale (care la rândul lui reprezintă un subsistem al Administraţiei
publice statale).

Capitolul II
Relaţiile dintre CNSP şi instituţii din afara României şi din România, relaţiile
din interiorul instituţiei

6
 Relaţiile dintre CNSP şi instituţii din afara României sunt relaţii de colaborare şi de
asistenţă. CNSP colaborează cu mai multe instituţii internaţionale, cum ar fi Comisia
Europeană, EUROSTAT, OECD, FMI sau Banca Mondială.
De asemenea, CNSP participă la elaborarea și actualizarea anuală a documentelor
programatice pe care România trebuie să le pregătească în calitate de ţară membră a Uniunii
Europene, precum Programul de convergență și Programul național de reformă, participă la
reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei Europene și Organizației pentru Cooperare și
Dezvoltare Economică, constituite în domeniul propriu de competență şi face parte din mai
multe grupuri de lucru, în cadrul Comisiei Europene:
 LIME (Lisbon Methodology Working Group)
 EPC (Economic Policy Committee)
 AWG (Ageing Working Group)
 OGWG (Output Gaps Working Groups)
Activitatea Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, în contexul pandemic actual,
s-a axat pe găsirea metodelor care să asigure o consistenţă şi acurateţe cât mai ridicate într-un
climat marcat de incertitudini cu privire la nivelul economiei româneşti de rezilienţă şi de
adaptare la restricţiile impuse. În toată această perioadă, au fost depuse eforturi pentru a
obţine bune rezultate în activitatea de prognoză şi a furniza materiale fundamentate din punct
de vedere economic tuturor actorilor decizionali, instituţiilor financiare internaţionale, dar şi
publicului larg.

Relaţiile (raporturile) administrative interne vizează relaţiile din cadrul autorităţilor

administraţiei publice şi relaţiile dintre autorităţile administraţiei publice. După natura lor,
aceste raporturi pot fi: de subordonare, de control, de colaborare şi de asistenţă.
Raporturile de colaborare sunt raporturile dintre autorităţi ale administraţiei publice
sau dintre funcţionari din cadrul aceleiaşi autorităţi publice, între care nu există legături
ierarhice. În cadrul acestor raporturi părţile au poziţii egale şi acţionează împreună pentru
realizarea unui obiectiv comun. Colaborarea se concretizează în acorduri, acte juridice emise
în comun şi activităţi comune.
CNSP colaborează cu trei organisme importante în procesul de elaborare a studiilor şi
prognozelor pe termen scurt, mediu şi lung privind evoluţia economiei româneşti în
ansamblu, pe sectoare şi în profil teritorial, a sintezelor macroeconomice, precum şi a
fundamentării politicilor economice elaborate de Guvernul României. Aceste organisme sunt:

7
 MFP5 – CNSP realizează analize și previziuni pentru fundamentarea proiectelor de
buget, în concordanță cu cerințele Ministerului Finanțelor Publice; evaluează și
elaborează prognoze privind produsul intern brut potențial, output-gap și deficitul
structural, care vor fi utilizate de Ministerul Finanțelor Publice în procesul bugetar şi
furnizează date obţinute în urma prognozelor, pe care MFP le utilizează în fundamentarea
anumitor activităţi proprii;
INS6 – CNSP primeşte date statistice de la INS, în baza cărora elaborează prognozele
economice;
MMPS7 – CNSP primeşte date statistice privind gradul de ocupare al locurilor de
munca, forţa de munca, somaj, puterea de cumparare etc.
Pe langa aceste 3 organisme principale cu care colaboreaza in general, CNSP poate
răspunde şi solicitărilor autorităților publice prin efectuarea de prognoze, la cererea acestora
şi de asemena, să participe la activitatea Comitetului Național pentru Supravegherea
Macroprudențială, în concordanță cu decizia prim-ministrului;

Raporturile de subordonare sunt expresia tipică a relaţiilor ierarhice specifice

administraţiei publice, în temeiul cărora organele ierarhic inferioare se află în subordinea
organelor ierarhic superioare.
Relaţiile de subordonare funcţionează şi în cadrul CNSP, între funcţionarii de
conducere şi cei de execuţie:

Preşedinte

Secretar General

Director Direcţie

Şef Serviciu

Executant

5
Ministerul Finanţelor Publice;
6
Institutului Naţional de Statistică;
7
Ministerul Muncii și Protecției Sociale;
8
 În ceea ce priveşte relaţia de subordonare la nivel central, remarcăm în primul rând
relaţia de subordonare dintre CNSP şi Guvern, mai exact Secretartiatul General al Guvernului
şi CNSP. In acest sens, CNSP transmite, în domeniul propriu de competență, împreună cu
Secretariatul General al Guvernului puncte de vedere referitoare la propunerile legislative,
întrebările și interpelările adresate de parlamentari, circumscrise problematicii economico-
sociale. De asemnea, fundamentează şi elaborează propuneri pentru bugetul anual al
Comisiei, pe care le înaintează Secretariatului General al Guvernului şi formuleaza, la cerere,
de puncte de vedere cu privire la propunerile de politici publice, înainte de a fi transmise la
SGG.
Conform organigramei interne, structura organizatorică a CNSP cuprinde număr de 28
de structure care se află sub conducerea Preşedintelui şi Secretarului General al instituţiei: 2
direcţii generale, 5 direcţii, 7 servicii şi 14 compartimente.

Capitolul III
Analiza sistemică a instituţiei, intrări şi ieşiri pe categorii de resurse

9
 O instituţie este eficientă când este capabilă să-şi restructureze orientările si să-şi
redefinească sarcinile în faţa unui mediu în schimbare.8

Întregul demers al metodologiilor analizei de sistem se bazează pe ideea existenţei

posibilităţilor de perfecţionare şi ameliorare continuă a performanţelor sistemului prin analiza
sistemului existent şi restructurarea (reproiectarea) acestuia. Indiferent de forma de analiză
(structurală sau funcţională), analiza sistemică apelează la o serie de metode specifice
etapelor de reproiectare a sistemului9.
Abordarea sistemică a cadrului organizaţional este general aplicabilă, impune o
perspectivă holistă, impune atenţie faţă de complexitatea organizaţiei, trasează legături între
cauzele si efectele ineficientei, permite o predictie a evolutiei viitoare si nu in ultimul rand
permite aplicarea la diferite nivele analitice.
Analiza sistemică urmăreşte studierea relaţiilor dintre elementele sistemului, precum
şi dintre acestea şi întregul său şi celelalte elemente ale sistemului social. Structura
organizatorică a aparatului propriu al CNSP cuprinde: direcții, servicii, compartimente.
Intrarile sistemului reprezinta o consecinta a conexiunilor acestuia cu mediul sau.
Acestea au ca obiect transferul din mediul inconjurator sau alte subsisteme. Principalele tipuri
de intrari in sistem sunt: resursele umane, resursele materiale/finanaciare, resurse
informationale.
Iesirile sistemului administrativ sunt o expresie a raportului sistemului cu mediul, ele
asigurand transferul catre alte sisteme, subsisteme de resurse material, umane, informatii, etc.
Legaturile care actioneaza in interiorul sistemului asupra intarilor si iesirilor variaza in timp.
1. Resurse umane:
Este recunoscut faptul că valoarea unei administraţii constă, nu atât în mijloacele
materiale sau financiare de care dispune, cât mai ales, în potenţialul său uman. Resursele
umane sunt: funcţionari publici, personal cu contract individual de muncă,demnitari
numiţi.
Din punctul de vedere al resurselor umane, CNSP dispune de un total de 114 posturi,
dintre care 80 de posturi de funcţie publică, 32 de posturi cu contract individual de muncă şi 2

98
Ioan Alexandru, Administraţie publică, teorii, realităţi şi perspective, Editura Luminalex, ediţia a
IV-a revăzută şi adăugită, Bucureşti 2006, pag. 46;

Păun, M., Analiza sistemelor economice. Ed. All, Bucureşti, 1997

10
posturi de demnitate publică, aferente conducerii instituţiei. La finalul anului 2010, în cadrul
CNSP erau angajate 114 de persoane, din care 80 având studii superioare (circa 90% din
personal) şi 20 persoane cu studii medii (circa 10% din personal). Din totalul posturilor
ocupate, cele de funcţie publică reprezintă 88%, cele cu contract individual de muncă
reprezintă 10%, iar funcţiile de demnitate publică sunt aferente unui procent de 2%.
Regulamentul de organizare şi funcţionare, structura personalului şi numărul
salariaţilor pentru fiecare direcţie, compartiment sau departament, precum şi atribuţiile şi
responsabilităţile acestora se stabilesc, potrivit legii, prin ordin al preşedintelui, în limita
numărului de posturi aprobate.10

Resurse umane 2020 2021

Intrări 20 5
Angajări, transferuri
Ieșiri 10 17
Încetare contract individual de muncă (pensionări, demisii, transferuri)

În anul 2020 CNSP avea prevăzute 114 posturi dintre care: 80 funcționari publici (12
funcții publice de conducere, 68 funcții publice de execuție), 32 contractuali (34 funcții
contractuale de execuție), 2 demnitari.
În anul 2021 in cadrul CNSP își desfășurau activitatea 114 angajați, dintre care 9
ocupau funcție de conducere, 71 funcție de execuție.

2. Resurse financiare:
Resurse financiare 2020 2021
Buget alocat 43.953.834 50.838.255
Cheltuieli cu personalul (salarii) 22.908.257 30.067.287
Cheltuieli materiale (asigurarea resurselor necesare 20.964.480 20.770.968
desfasurarii activitatilor, cheltuielile cu privire la
intreținerea imobilelor, chirii, utilitati, etc)

3. Resurse informationale materializate in acte normative, ordine, adrese, solicitari:

Intrari 2020:
- Ordine ANFP
- Adrese MFP
10
Hotărârea Guvernului nr.604/2020;
11
- Date INS
- Date MMPS
- Date Comisia Europeana
- Date birouri teritoriale
- Ordine SGG
- Solicitari puncte de vedere SGG
- Cereri privind programe guvernamentale
- Facturi
- Informatii clasificate
- Cereri evaluari si prognoze MFP

Iesiri 2020:
– Rezultate evaluări/puncte de vedere/avize consultative catre Ministerul Finanțelor
Publice;
– Propuneri modificare acte normative
– Adrese/solicitari INS
– Proiectul de ordonanţă de guvern privind implementarea Programului guvernamental
"INVESTESTE IN TINE", program de dezvoltare creat de CNSP.
– Adrese/solicitari MMPS
– De dispozitii de aprobate program guvernamental “Investeşte in Tine”
– Raspunsuri in baza legii nr. 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public,
cu modificările şi completările ulterioare,
– Ordine ale preşedintelui CNSP
– Note de fundamentare proiecte de HG, OG şi OUG
– Pognoza preliminara de toamna pentru rectificarea bugetara 2020 - 2021
– Prognoza principalilor indicatori macroeconomici - varianta de vara 2020
– Prognoza principalilor indicatori macroeconomici-2020- var. preliminara
– Prognoza pe termen mediu 2019 – 2023 – varianta de iarna 2020
– Ancheta de conjunctură trimestrul IV 2020
– Ancheta de conjunctură trimestrul III 2020
– Ancheta de conjunctură trimestrul II 2020
– Ancheta de conjunctură trimestrul I 2020
– Plati Facturi

12
– Fisiere catre Trezoreria Sectorului 1
– Vize CFP
– Ordonantare plati
Intrari 2021
– Instiintare control SGG
– Ordine ANFP
– Adrese MFP
– Date INS
– Date MMPS
– Ordine SGG
– Solicitari puncte de vedere SGG
– Cereri aprobare programe guvernamentale
– Date Comisia Europeana
– Date birouri teritoriale
– Facturi
– Cereri transfer
– Cereri Concediu
Iesiri 2021:
– Adrese catre INS
– Adrese catre MMPS
– Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului privind
implementarea Programului guvernamental "gROwth - Contul individual de economii
Junior Centenar"
– Rezultate evaluări/puncte de vedere/avize consultative catre Ministerul Finanțelor
Publice;
– Propuneri modificare acte normative
– Dispozitii de plata program guvernamental “Investeste in tine”, “gROwth - Contul
individual de economii Junior Centenar”
– Dispozitii de aprobare cereri program guvernamental “gROwth - Contul individual de
economii Junior Centenar”, “Investeste in tine”.
– Raspunsuri in baza legii nr. 544/2001 privind accesul la informațiile de interes public,
cu modificările şi completările ulterioare,
– Ordine ale Preşedintelui CNSP

13
 – Note de fundamentare proiecte HG, OG, OUG
– Declaratii de avere
– Declaratii de interese
– Proceduri operationale
– Proceduri de sistem
– Deschideri Credite Bugetare
– Codul etic de conduita profesionala a functionarilor din cadrul Comisiei Nationale de
Strategie si Prognoza
– Prognoza pe termen mediu 2021 - 2025 - varianta de toamnă 2021
– Prognoza pe termen mediu 2021 - 2025 - varianta de vară 2021
– Prognoza de primavară 2021
– Prognoza pe termen mediu 2020 - 2024 - varianta de iarnă 2021
– Ancheta de conjunctură trimestrul IV 2021
– Ancheta de conjunctură trimestrul III 2021
– Ancheta de conjunctură trimestrul II 2021
– Ancheta de conjunctură trimestrul I 2021
– Prognoza echilibrului energetic – Iulie 2021

4. Reurse materiale:
Bunuri mobile si immobile:
- CNSP are sediul administrativ in Strada Cristian Popisteanu 2-4, si un numar de 10
birouri in teritoriu, in incintele prefecturilor de judet.
- Cladirea sediului CNSP dispune de 6 etaje, fiecărei direcţii fiindu-i repartizat cate un
etaj.
- CNSP detine 3 autoturisme: Dacia Duster, Dacia Logan si Renault Megane.
Capitolul IV
Propuneri de îmbunătăţire a activităţii şi concluzii

Propuneri de îmbunătăţire:
- Semnaturi electronice si stamplie electronice.
- Pentru relatiile cu cetatenii, aplicatii pe telefon/site-uri prin care sa se poata accesa
programele guvernamentale disponibile;

14
 - Inlocuirea registrelor intrari-iesiri fizice cu registre digitale care nu se mai pot
modifica;
- Externalizarea unor servicii;
- Promovarea media a programelor guvernamentale;
- Crearea unei baze de date online care sa cuprinda recomandari de investitii care pot
avea potential economic major;
- Proceduri foarte bine puse la punct;
- Digitalizare – crearea unui program, soft prin care sa se poata urmari traseul lucrarilor
si stadiul la care se afla aceasta;
- Pregatirea continua a personalului;
- Angajarea personalului de specialitate;
- Baze de date cu dosarele profesionale ale functionarilor, comune cu celelalte institutii
pentru celeritate;

Concluzii
Ar deveni utopică o societate perfectă, în care toate angrenajele sale, de la om la
instituţie, să funcţioneze perfect. Definitiile şi clasificările, de cele mai multe ori, nu fac decât
sa infirme practica şi evidentele. În funcţie de situaţia economică, militară, socială, sau
istorică, sistemele işi modifică involuntar caracteristicile, şi prin aceasta modalitatea de
interacţiune.
Pe fondul analizei sistemice se poate sesiza îmbunătăţirea activităţii CNSP, care
începând cu 1991 şi până în prezent nu a făcut decât să se adapteze la situaţiile economice
fluctuante şi să incerce cat mai bine sa prognozeze dezvoltarea economica a României cat
mai realist.
Analiza activităţii CNSP nu poate fi făcută decât în contextul general economic,
determinat de evoluţia demografică, de fenomenele legate de funcţionarea economiei
româneşti, dar si a economiei din cadrul european, pe baze competiţionale, cu repercursiuni
asupra evoluţiilor în domeniul nivelului de trai si puterii de cumparare, etc.
Trebuie avută în vedere şi declanşarea pandemiei Sars-Cov 2 la începutul anului 2020
cu efecte agravante în România, care a reprezentat un eveniment cu ample implicaţii în viaţa
de fiecare zi punând o amprentă puternică asupra percepţiilor referitoare la ansamblul
societal. Din perspectiva activităţii de analiză şi previziune economică lucrurile nu au stat
diferit, în condiţiile în care prognozele elaborate după apariţia Covid-19 au avut un orizont

15
mai apropiat, în conformitate cu cerinţele Comisiei Europene adaptate situaţiei de criză. În
această situaţie, activitatea de monitorizare permanentă a indicatorilor la nivel
macroeconomicm dar şi microeconomic a reprezentat o adevărată provocare profesională.
Astfel, activitatea Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză s-a axat pe găsirea
metodelor care să asigure o consistenţă şi acurateţe cât mai ridicate într-un climat marcat de
incertitudini cu privire la nivelul economiei româneşti de rezilienţă şi de adaptare la
restricţiile impuse. În toată această perioadă, au fost depuse eforturi pentru a obţine bune
rezultate în activitatea de prognoză şi a furniza materiale fundamentate din punct de vedere
economic tuturor actorilor decizionali, instituţiilor financiare internaţionale, dar şi publicului
larg.
Din analizele proprii şi reflexiile instituţiilor cu care colaborează rezultă că a reuşit să
se conecteze la realităţile economice la nivel global, european şi naţional, să utilizeze întregul
set de instrumente moderne de predicţie avute la dispoziţie, precum şi să analizeze datele
statistice din domeniul economico-social furnizate de instituţiile de profil interne şi
internaţionale, ceea ce a imprimat prognozelor CNSP un grad sporit de realism şi moderaţie.
Cu siguranţă se poate afirma că anul 2020 va rămâne un an de referinţă pentru
gândirea economică care va influenţa în categoric şi modul de construcţie al prognozelor
macroeconomice. Din elementele sale, care au influenţat negativ activitatea economică din
România, se pot extrage lecţii valoroase care vor ajuta la perfecţionarea şi rafinarea
metodelor, dar şi la diversificarea ariei de analiză astfel încât sprijiniul active în procesul
decizional în formularea politicilor publice din sfera economic să sporească. În acest context,
ţinând seama de rezultate, se poate emite concluzia generală potrivit căreia CNSP şi-a atins
obiectivele stabilite.

16
Bibliografie

Lucrări de specialitate
 Ioan Alexandru,Tratat de administraţie publică, Editura Universul Juridic, Bucureşti
2008
 Ioan Alexandru, Administraţie publică, teorii, realităţi şi perspective, Editura
Luminalex, ediţia a IV-a revăzută şi adăugită, Bucureşti 2006

 Păun, M., Analiza sistemelor economice. Ed. All, Bucureşti, 1997

 Ani Matei , Analiza sistemelor administraţiei publice, Editura Economică, Bucureşti,

Legislaţie
 ORDONANȚA nr. 22 din 31 ianuarie 2007 (*republicată*)privind organizarea și
funcționarea Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză
 Hotărârea Guvernului nr.604/2020 pentru aprobarea numărului de posturi și a
structurii organizatorice a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză;
 Regulamentul de Organizare si Functionare a Comisiei Nationale de Strategie si
Prognoza.
 Legea nr. 70/2019 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 50/2018
privind implementarea Programului guvernamental "INVESTESTE IN TINE"
 Legea nr. 155/2019 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
104/2018 privind implementarea Programului guvernamental "gROwth - Contul
individual de economii Junior Centenar"

Surse elecronice

 www.cnp.ro
 www.mfp.ro

 http://www.ins.ro

 www.mmps.ro

 www.gov.ro

17
 www.lege5.ro

18