Poezia interbelică

Modernismul românesc
Eugen Lovinescu- revista „Sburătorul”
Definiție- Curent literar constituit la sfârșitul secolului al XIX-lea, promovat în literatura română
de Eugen Lovinescu prin revista „Sburătorul”. Modernismul presupune atitudini anticlasice,
antiacademice, antitradiționale și anticonservatoare și se bazează pe ruptura față de trecut și pe negarea
valorilor din etapa anterioară.
Revista „Sburătorul” și reprezentanții ei condamnă tradiționalismul, misticismul ortodoxist și
ostilitatea față de civilizație. Lovinescu dezvoltă teoria imitației (popoarele copiază modelele mai
avansate de cultură și civilizație, până ajung să-și creeze un fond propriu), conceptul de sincronism
(captarea influențelor fertile pentru cultura noastră, pentru modernizarea ei). Modernismul cuprinde
toate curentele postromantice: simbolism, expresionism, ermetism/ poezia pură, neomodernismul,
constructivism, suprarealism.
Trăsături:
- Negarea tradiției și spiritul inovator
- Citadinizarea (orașul devine sursă de inspirație), epoca tehnicii
- Înnoirea mijloacelor de exprimare lirică, accentul cade pe originalitate
- Spirit de contemporaneitate și spargerea formei tradiționale
- Poezia este reflexivă, pune accent pe artele poetice
- Redefinirea limbajului poetic: limbaj filozofic (L. Blaga), estetica urâtului (T. Arghezi),
ermetism ( I. Barbu)
- Se cultivă categorii negative: „estetica urâtului”, dezumanizarea, absurdul
- Poezia cunoașterii (trăirii autentice)
- Încălcarea regulilor prozodiei clasice prin cultivarea versului alb/liber

Reprezentanți: George Bacovia, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu, Nichita Stănescu

Tradiționalismul românesc
Nichifor Crainic- revista „Gândirea”

Definiție- Curent literar constituit la sfârșitul secolului al XIX-lea, promovat în literatura română de
Nichifor Crainic prin revista „Gândirea”(articolul „Sensul tradiției”). Tradiționalismul exprimă
atașamentul față de valorile trecutului, opunându-se modernismului. Tradiționalismul cuprinde:
sămănătorismul, poporanismul, gândirismul/ ortodoxismul.
Trăsături:
- Autohtonismul (promovează valoarea națională) și ortodoxia
- Atașament față de tradiție
- Interesul față de viața rurală
- Cultul străbunilor
- Sursa de inspirație: istoria, natura, folclorul, satul, mituri românești, credința ortodoxă
- Recuperarea trecutului echivalează cu regăsirea identității
- Relație strânsă între peisaj și stările eului liric (comuniunea om- natură)
Reprezentanți: Vasile Voiculescu, Ion Pillat, George Coșbuc, Octavian Goga.