TESTAMENT

DE TUDOR ARGHEZI
interbelică
Poezia

CLASA A XII-A F, G

PROF. AMZA DANA

1. Evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului în
curentul literar, într-o perioadă sau într-o orientare tematică;

A Estetica urâtului

- estetica urâtului este impusă în literatura română de către

Tudor Arghezi (după modelul lui Charles Baudelaire în
literatura franceză, “Florile răului”).
-presupune transformarea unor termeni considerați neestetici
în material poetic, capabil să sensibilizeze: “Din bube,
mucegaiuri şi noroi/ Iscat-am frumuseţi şi preţuri noi”.
- trivialul, josnicul, oribilul, abjectul sunt folosite pentru a
trezi sentimente essential estetice: grotescul, tragicul,
comicul.
1. Evidențierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului în
curentul literar, într-o perioadă sau într-o orientare tematică;

B Intelectualizarea poetică/ Arta poetică

- scriitorul își exprimă, prin mijloacele artistice,

concepția despre creație, convingerile sale despre arta
literaturii. Pentru Arghezi,
- “poezia este privită ca o prefacere a realității în
cuvânt”.
- Eul liric își asumă rolul de poeta faber (șlefuitor de cuvinte),
pentru care actul creației înseamnă deopotrivă meșteșug
(“slova făurită) și har, inspirație (“ slova de foc”).
2. Prezentarea a două idei/ imagini poetice relevante pentru tema și
viziunea despre lume;

Precizarea temei

Tema poeziei o constituie actul de creație;

printre constantele liricii argheziene se numără
promovarea esteticii urâtului și credința în puterea
de materializare a cuvintelor. De asemenea, se
pune accent pe relația autor- opera- cititor.
2. Prezentarea a două idei/ imagini poetice relevante pentru tema și
viziunea despre lume

A Intenționalitatea actului artistic

- poetul de află în ipostaza artistului care își asumă, conștient,

rolul unui deschizător de drumuri :
“Ca să schimbăm acum, întâia oară…”
- verbul “să schimbăm” implică evoluţia literaturii, înnoirea ei,
inovaţia;
- metafora “sapa-n condei şi brazda-n călimară” sugerează
transformarea materialului în spiritual.
- structura “eu am ivit cuvinte potrivite” îl impune pe eul liric
drept artizan al cuvintelor, inovarea limbajului.
2. Prezentarea a două idei/ imagini poetice relevante pentru tema și
viziunea despre lume

B Rolul moralizatoral artei

“ Am luat ocara, și torcând ușure/ Am pus-o când să-

mbie, când să-njure”.
- pentru Arghezi, poezia/arta este și un mijloc de a sancționa
ce este greșit.
- poezia devine “vioară”, cântec prin care sufletul este
îmblânzit, purificat (mitul lui Orfeu). P
- prin personificarea poeziei, “Domniţa suferă în cartea
mea”, poezia capătă funcţia cathartică de purificare
(sufletul se purifică prin suferinţă şi artă).
 3. Prezentarea a două elemente de compoziție și limbaj (de exemplu:
titlu, incipit, temă, motiv literar, secvențe lirice, elemente de prozodie,
relații de simetrie/ opoziție, arii semantice, leitmotiv, figuri semantice
etc) prin referire la opera poetică studiată.
A Titlul
- element de paratextualitate;
- sintetic, format dintr-un singur cuvânt (“Testament”)
- cu o dublă accepţiune: denotativ- act juridic întocmit de o persoană, prin
care aceasta își exprimă dorințele ce urmează a-i fi îndeplinite după moarte,
în legătură cu transmiterea averii sale ; conotativ: implică sacralitatea,
valoarea, conservarea (Vechiul Testament- legămantul dintre Dumnezeu şi
popor);
- titlul este unul metaforic, oferind sugestia unei moşteniri spirituale
adresate urmaşilor-cititori sau viitoarelor generaţii de scriitori.

 3. Prezentarea a două elemente de compoziție și limbaj (de exemplu:

titlu, incipit, temă, motiv literar, secvențe lirice, elemente de prozodie,
relații de simetrie/ opoziție, arii semantice, leitmotiv, figuri semantice
etc) prin referire la opera poetică studiată.
B Incipitul
“Nu-ți voi lăsa drept bunuri după moarte/ Decât un nume
adunat pe-o carte”
- construiește discursul sub forma unui monolog adresat
(tată- fiu).
- metafora “nume adunat pe-o carte” implică moştenirea spirituală
- condiţia poetului în lume (arta e singura posibilitate a acestuia
de a se raporta la eternitate).
- cartea devine o “treaptă” în devenirea spirituală a generațiilor
viitoare de poeți.
 3. Prezentarea a două elemente de compoziție și limbaj (de exemplu:
titlu, incipit, temă, motiv literar, secvențe lirice, elemente de prozodie,
relații de simetrie/ opoziție, arii semantice, leitmotiv, figuri semantice
etc) prin referire la opera poetică studiată.
C Structura

- trei secvenţe poetice: prima sugerează legătura dintre poet şi

urmaşi/ legătura dintre generații, a doua rolul estetic şi social al
poeziei, a treia definirea operei artistice și relația autor- opera-
cititor.
- modul de expunere: monologul adresat (tată-fiu).
- lirismul subiectiv: verbe la persoana I singular ("voi lasa ") şi
pronume sau adjective pronominale la persoana I singular ("eu”,
”cartea mea").
 La nivel prozodic, se observă încălcarea regulilor
prozodiei clasice specifice curentului cultural modernist:
șase strofe cu număr inegal de versuri; se păstrează rima
(pereche) și măsura versurilor (11 silabe).

Concluzie
Opera literară „Testament” ilustrează concepţia şi
viziunea lui Tudor Arghezi asupra existenţei, fiind aşadar o
artă poetică în care poetul defineşte creaţia artistică,
misiunea poetică şi crezul său literar, conform căruia arta
înnobilează cuvântul şi transformă urâtul în frumos artistic.