1.

SITUATIA TERITORIAL - ADMINISTRATIVA

1 -1. Elemente de identificare a unitatii de productie

Padurile, terenurile care servesc nevoilor de cultura si productie constituite in U.P. IV

Cioace din Ocolul silvic Calafat, Directia Silvica Craiova sunt fond forestier national proprietate
publica a statului. Acestea sunt situate pe raza cojnunelor Ciupercenii Noi, Desa si Poiana Mare
din judetul Dolj.

Geografic, padurile sunt situate In Campia Bailestiului din Campia Olteniei si Lunca
Bistretului (Lunca "Drobeta - Calarasi") din marea unitate geomorfologica Lunca Dunarii.

Fitoclimatic, padurile acestei unitati de productie sunt situate in zona de silvostepa (S.s.)
din sudul Olteniei.

Principalele cai de acces pe teritoriul U.P. sunt reprezentate de o serie de drumuri de

pamant (drumuri de tarla), care traverseaza U.P. de la nord la sud.

Repartizarea fondului forestier pe unitati teritorial - administrative se prezinta astfel:

Suprafafa I -ha-
Nr. Unitatea teritorial
JudeUil Parcele aferente
crt. administrativa

1 Dolj Com. Ciupercenii Noi l-48;96; 162; 171%; 185-209 1046,5

2 -“- Com. Desa 49-94;95%;97-152; 153%; 1563,2

154%; 171%; 180-182; 183%
95%; 153%; 154%; 155-156;'
3 -“- Com. Poiana Mare 183%; 184 44,8

TOTAL - - 2654,5

1.2. Vecinatati, limite, hotare

U.P. IV Cioace este cuprinsa in cadrul urmatoarelor limite si hotare :
Puncte Limite Hotare
Vecinatati
cardinale Felul Denumire
N U.P. Ill Desa Artificiala Drum de pamant Liziera padurii si
borne
E U.P. II Ciuperceni Artificiala Drum de pamant Liziera padurii si
borne
S Bulgaria Naturala Fluviul Dunarea Liziera padurii si
borne
Liziera padurii si
V O.S. Poiana Mare Artificiala Drum de pamant
borne

Tipuri de paduri componente

Fondul forestier proprietate publica a statului din U.P IV Cioace este constituit din
urmatoarele tipuri de padure.

Comuna in raza Gara Distanta In Km pana la

Nr. Denumirea careia C.F.R. de
crt. trupului se afla Gara
Suprafata destina-
C.F.R
Parcele componente ha tie Ocol Comuna
Magura 1-2;185-186; Ciupercenii Noi
1 Oveazelor 189. 52,8 Calafat
19 9 19
2 Coceanului 3-12; 187-188 125,0 -“- " 22 11 22

3 Carasului 13-19 115,3 -“- " 20 10 20

4 Arceru 20-43; 537,6 -“- " 18 8 18
5 44-48 101,3 Ciupercenii Noi " 22 12 22
Cioace 49-94,95% 611,3 Desa " 31 6 31
95% 3,0 Poina Mare " 30 10 30
Total 715,6 - - - - -
6 96 11,0 Ciupercenii Noi „ 20 10 20
97-152; 725,3 Desa „ 29 4 29
Pietrele
153%;
153%; 154%
154%;| 19,5 Poina Mare „ 29 8 29
155-156
Total 755,8 - - - - -
7 Zavoi 162-170 93,5 " 20 10 20
Arceru Ciupercenii Noi
8 171% 10,0 Ciupercenii " 20 10 20
Noi
Zavoi Desa 171%; 173- 133,5 Desa " 32 7 32
179; 181; 183%
183%; 184 22,3 Poina Mare " 30 9 30
Total 165,8 - - - - -
9 172 35,2 Desa " 30 8 30
Ostrovul Acalia
32 1 3
10 180; 182 57,9 Desa " 32 11 32
Ostrovul Pietris
TOTAL - 2654,5 - - - - -

Administrarea fondului forestier

1.4.1. Administrarea fondului forestier proprietate publica a statului (F.F.P.P.S.)

Fondul forestier al U.P. IV Cioace este proprietate publica a statului fiind administrat de

REGIA NATIONALA A PADURILOR - ROMSILVA prin Directia Silvica Craiova,

respectiv Ocolul

Silvic Calafat din cadrul acesteia.

1.4.2. Administrarea fondului forestier proprietate privata

Administrarea padurilor proprietate privata se face de catre proprietarii acestora,

individual sau in asociatii sub indrumarea tehnica a organelor silvice.

La cererea proprietarilor, acestea pot fi administrate, pe baza contractuala, de catre Regia

Nationala a a Padurilor.

Proprietarii de paduri şi de alte terenuri din fondul forestier proprietate privata au

obligaţia sa-l
gospodareasca in conformitate cu regimul silvic si cu regulile privind protectia mediului.

Pe teritoriul U.P. IV Cioace, fondul forestier proprietate privata aparţine persoanelor

fizice si

este constituit din suprafetele de padure predate in baza Legii 18/1991 si a Legii 1/2000, ca
urmare a reconstituirii dreptului de proprietate.
 ORGANIZAREA TERTTORIULUI
2.1 Constituirea unitatii de productie
Propusa prin tema de proiectare si confirmata in Conferinta I de amenajare din
03.06.2003,
U.P. IV Cioace pastreaza numarul, denumirea, precum si limitele de la amenajarea precedenta .

2.2Constituirea si materializarea parcelarului si subparcelarului

La actuala amenajare s-a mentinut numerotarea parcelelor de la amenajarea precedent.
Limitele parcelelor sunt reprezentate prin linii parcelare deschise si drumuri sau liziere in cazul
parcelelor izolate.
In situatiile in care s-au predat parti de parcela in baza legilor fondului funciar, noile limite
parcelare sunt situate pe linia care delimiteaza suprafatele ramase in fondul forestier de stat de
cele predate conform Legii 1/2000 sau a Legii 18/1991.
De asemenea , s-au modificat limitele parcelaredintre u.a 20-192 si 183-184 conform
realitatii din teren, in urmar ridicarilor in plan cu busola topografica.
Fondul forestier proprietate publica a statului din U.P.IV Cioace este constituit din 204
parcele numerotate de la 1-156; 162-202; 204-209.
Parcela 203 a fost predata pe baza Legii 1/2000 pe parcursul aplicarii amenajamentului
expirat, iar parcelele 157-161 au fost scoase in etapele anterioare din motive necunoscute.
Delimitarea si materializarea parcelarului a fost efectuata de catre personalul de teren al
Ocolului Silvic.
si corespunde cerintelor de ordin tehnic impuse de normele tehnice in vigoare.
Subparcelarul a suferit modificari datorita, atat din cauza lucrarilor executate pe
parcursul aplicarii amenajamentului, cat si analizei aprofundate a arboretelor pe baza de cartari
stationale la scara mijlocie. .
Subparcelarul a fost delimitat si materializat de catre proiectanti in conformitate cu
normele actuale.
Indicativele alfabetice ale vechiului subparcelar au fost pastrate, noile subparcele
primind indicative alfabetice in continuare.
.
 Anul Parcele Subparcela
amenajarii
Nr Suprafata (ha) Nr Suprafata (ha)

medie maxima minima medie maxima minima

parcela parcela u.a u.a

1986 216 13,1 41,1 0,3 858 3,5 29,6 0,3

* * * *

1994 204 12,9 39,8 0,2 801 3,3 22,9 0,2

11 197 180A 25C

2004 203 13,0 39,8 0,2 1067 2,4 25,8 0,1

11 197 182 32E

*- nu sunt date

Analizand datele dun tabelul anterior se observa ca:

-subparcelarul a suferit modificari, in principal, datorita:
-lucrarile executate intre cele doua amenajari
-analizei aprofundate a statiunii si a vegetatiei forestiere;
-suprafata medie a suparcelei a scazut de la 3,3 ha la 2,4 ha datorita maririi numarului de
subparcele de la 801 la 1067 ca urmare a criteriilor enuntate anterior.
-suprafata medie a parcelei s-a mentinut apropiata de cea de la amenajarea precedenta 913,0 ha
fara de 12,9 ha);
2.2.2 Situatia bornelor
Situatia amplasarii bornelor si numerotarea acestora este data in tabelul de mai jos.
In fondul forestier de stat din U.P. IV Cioace exista 515 borne amenajistice amplasate la
intersectia liniilor parcelare, la intersectiile acestora cu limita padurii, precum si pe liziera, in
punctele de contur caracteristice.
La actuala amenajare s-au mentinut, pe cat posibil, numerotarea si locul de amplasare al bornelor
existente.
Facem mentiunea ca bonele existente in parcelele retrocedate au fost predate odata cu acestea
noilor proprietari.
Reconditionarea bornelor precum si inlocuirea celor disparate se vor face de catre personalul de
teren al Ocolului Silvic Calafat ori de cate ori este necesar.
 2.4 Suprafata fondului forestier
2.4.1. Determinarea suprafetelor

Cioace, determinata la actua a

Suprafata totala a fondului forestier de stat din U.P IV Cioace, determinate la actuala
amenajare prin planimetrarea unitatilor amenajistice pe planurile de baza reambulate si
compensarea pe trapeze este de 2654,5 ha si este mai mare cu 2,6 ha fata de cea de la amnajarea
precedenta (2651,9 ha). Diferenta se justifica astfel:
Supraf. Supraf. Diferent Justificari
la la e
amenaj amenaj - + Legea Legea Erori Acte Tota Acte Erori Tota
. . 18/9 1/200 contu legal l legal contu l
actuala preced 1 0 r e e r
-ha -ha
2654,5 2651,9 - 2,6 12,1 19,6 2,1 11, 44,8 30,1 17,3 47,4

4.2 Elemente privind cadul natural

4.2.1 Geologie- litologie
Formatiunile geologice de pe teritorul luat in studiu sunt reprezentate, in cea mai mare
parte de formatiuni sedimentare din Pleistocenul superior si Holocen.
Cu ocazia citirii si interpretarii profilelor de sol, s-au determinat urmatoarelc roci ce au implicatii
directe in formarea tipurilor si subtipurilor de sol:
-aluviuni recente - in majoritate nisipuri carbonatice cu textura si compozitie mineralogica foarte
variata ce au dus la formarea solurilor aluviale, cu vegetatie forestiera din plop si salcie;
-depozite nisipoase de origine eoliana ce au dus la formarea psalmosolurilor, cu vegetatie
formata din salcamete (pe dune) si PLEA si PLA (pe interdune).
Corespunzator tipurilor de depozite litologice s-au format urmatoarele tipuri de soluri:
soluri aluviale (in Lunca Dunarii) si psamosoluri (zona dunelor de nisip).
4.2.2Geomordologie
Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul U.P. IV Cioace este situat in doua unitati
geomorfologice si anume:
-lunca Bistretului (lunca Drobeta - Calarasi), din marea unitate geomorfologica lunca Dunarii,
unde sunt localizate zavoaiele de plop si salcie, precum si arboretele artificiale de plop
euramerican salcii selectionate;
-sudul Campiei Bailestiului din Campia Olteniei, ce corespunde cu zona de interferenta cu cea a
a-V-a terasa a Dunarii, a carei limita nordica trece pe le sud de localitatile Ciupercenii Noi, Desa
si Rast, unde se gasesc arborete artificiale de salcam si plop euramerican , precum si arborete
naturale de plop alb si negru (zona de dune si interdune).
Partea de sud a Campiei Bailestiului este formata din terase acoperite de dune, interdune
si depresiuni mai mult sau mai putin accentuate, formate pe substrat de loess, zona ce se
caracterizeaza printr-o fragmentare relativ evidenta.
 Impaduririle cu salcam incepute cu peste 100 de ani in urma au fixat cea mai mare parte
din d terenul ocupat de dune. Exista si portiuni ocupate de dune active (asa numitele ’’cioace” ),
care se carcterizeaza printr-un grad redus de consolidare, grosime redusa a stratului de sol si prin
rezistenta scazuta fata de actiunea vanturilor puternice, care pun in miscare cantitati mari de
nisip.
Altitudinal, teritoriul luat in studiu, este cuprinsa intre 27m si 40m. In Lunca Dunarii
altitudinea medie este de 29m, iar zona de dune si interdune are altitudinea medie de 36m.
Configuratia terenului este plana in zona de lunca si ondulata in zona dunelor de nisip.
Sintetic, datele cu privire la unitatea de relief, inclinare, expozitie si altitudine, se prezinta astfel:

Unitatea de relief Inclinare Expozitie Altitudine (m)

Lunca Duna Interduna Ostrov <6 insorita 1 - 100
ha % ha % ha % ha % ha % ha % ha %
252,3 11 1523,4 65 515,4 22 54,7 2 2345,8 100 2345,8 100 2654,5 100

Relieful, ca factor-pedogenetic, influenteza formarea si repartizarea solurilor in cuprinsul

unitatii de productie. In acest sens deosebim:
-in lunca s-au format soluri aluviale de diferite bonitati, determinate de nivelul apei freatice,
troficitate, compactitate, textura, regimul de umiditate in sezonul estival, etc. pe care se intalnesc
arborete naturale de plopi si salcii (zavoaie) si artificiale de plopi si salcii selectionate;
- pe dune si interdune de nisip s-au format psamosolurile pe care vegeteaza arborete de
salcam,plop-euramerican si plop alb.
Hidrologie
Din punct de vedere hidrologic, U.P. IV Cioace este situate de-a lungul Dunarii in
regiunea de lunca si campie.
Se mentioneaza si existenta unor "brate moarte" ale Dunarii care, atunci cand nivelul
apelor Dunarii creste, se umplu cu apa, alimentand baltile si alte locuri depresionare din
cuprinsul lor.
In zona de lunca, influenta Dunarii se face simtita prin frecventa inundatiilor, durata acestora si
materialul aluvial depus.
Arboretete din acasta zona benencieaza de aportul apei freatice compensand intr-o oarecare
masura lipsa apei provenita din precipitatii, precum si nivelul scazut de substante nutritive din
sol.
Asa se explica existenta arboretelor de plop euramencan de productivitate mijlocie si
superioarape sol aluviale ce contin redus de substante nutritive.
De asemenea, in ultima vreme s-a manifestat putenic seceta care si-a lasat amprenta
asupra vitalitatii si cresterii arboretelor, precum si asupra intensitatii fenomenului de uscare
anormala.
Climatologie
Regimul termic
Regimul termic, caracterizat prin temperaturi medii lunare si anuale, valori maxime si
minime, temperaturi medii pentru perioada bioactiva si cea de vegetatie, precum si datele privind
primul si ultimul inghet, in mod sintetic se prezinta astfel:

Statia Temperatura medie, lunara, amplitudinea

 Ampli-
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anuala
tudinea
-1,5 0,5 5,8 11,8 17,2 21,2 23,4 22,7 18,412,2 5,7 1,0 11,5 24,9
Calafat

Temperatura aerului (valori maxime si minime)

Statia Data
Specificari I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Maxima 17,4 19,0 27,6 33,5 36,5, 39,5 41,5 41,3 39,8 31,3 23,5 29,5 5.V11
Anual 1948 1950 1952 1909 1908 1908 1916 1945 1946 1943 1938 1915 1916
Minima -29,2 -24,6 -14,8 -1,6 1,6 9,0 9,0 7,3 0,5 -2,0 -13,5 21,8 8.1
Calafat
Anual 1947 1950 1955 1904 1952 1949 1913 1904 1906 1947 1941 1948 1947

Temperatura aerului - medii zilnice

Perioada bioactiva t > 0°C Perioada de vegetate t > 10°C

Suma Suma
Data trecerii Durata in zile Data trecerii Durata in zile
temperaturi- temperaturilor
temperaturi medii a interv. cu temperaturi medii a interv. cu
lor zilnice cu zilnice cu t> 10°
Statia zilnice prin 0°C temperaturi zilnice prin 10°C temperaturi
t>0°C C
Prima zi Ultima zi peste 0°C Prima zi Ultima zi peste 10°C
Calafat 12.11 24.XII 316 4282 5.IV 26.X 205 3790

Date calendaristice pentru:

Primul inghet (toamna) Ultimul inghet (primavara)
Statia Durata medie in
Data Cel mai Cel mai
Cel mai tarziu Data medie Cel mai tarziu zile a intervalului
medie timpuriu timpuriu
fara inghet
Calafat 7.XI 12.X 24.X1 31.Ill Lin 20.IV 206

Analiza si interpretarea datelor prezentate permit formularea de concluzii ce pot avea o

importanta deosebita in fundamentarea de solutii in vederea gospodaririi fondului forestier din
cadrul Ocolului Silvic Calafat.
Iarna, aerul rece, de origine polara, se deplaseaza din Rusia sau Peninsula Scandinava
spre Peninsula Balcanica, facand ca temperature sa scada pana in aproprierea valorii de -
300Celsius
Vara, aerul cald, de origine tropicala, patrundc din nordul Africii, producand o crestere
accentuata a tempcraturii (pana la 41,5 grade Celsius), ceea ce are o influenta negativa
arboretelor tinere, care pot fi calamitate, dar si asupra arboretelor mature provocand uscarea
acestora. Astfel, din cauza sccctclor prelungite din ultimii ani consccutivi, padurile U.P IV
Cioace au inceput sa se usuce (54% din suprafata paduroasa este afectat de fenomenul de uscare
anormala), iar fenomenul prezinta tendinta de extindere.
Valorile medii lunare ale temperaturii aerului prezinta un maxim(23,4 grade Celsius) in
luna iulie si un minim (-1,5 grade Celsius) in luna ianuarie, ceea ce imprima climatului temperat
un caracter continental moderat.
Media temperaturilor anuale (11,5 grade Celsius) indica un bilant termic ridicat.
Numeral de zilc cu temperaturi medii diurne egale sau mai mari de 10 grade Celsius
(durata sezonului de vegetatie) este de 205 zile, speciile foretiere beneficiind din acest punct de
vedere de conditii foarte bune.
Regimul pluviometric
Regimul pluviometric, caracterizat prin precipitatii atmosferice (mm), medii lunare si
anuale, cantitati maxime in 24 ore, ploi torentiale si abundente, evapotranspiratie, se prezinta
sintetic astfel:

Statia Precipitatii medii atmosferice lunare si anuale

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual
Calafat 38,2 30,7 36,9 52,4 66,3 63,4 48,4 51,2 44,9 54,4 36,4 46,8 570,0

Ploi torentiale si abundente (maxime):

Statia
Data Cantitatea (mm) Durata (min) Intensitatea (mm/min)
Calafat 28.VI.1945 12,3 2 6,15

Precipitatii (cantitati maxime in 24 ore)

Statia
J II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Maxima
Ciuperceni 45,1 46,0 43,2 43,2 54,2 48,9 66,3 68,2 85,0 80,3 49,2 42,9 348,9

Evapotranspiratia potentiala - valori medii lunare si anuale

Statia I 11 111 IV V VI VII VIII IX X XI XII An
Calafat 0 1 18 52 98 129 148 133 86 47 14 728
2
Precipitatiile atmosferice reprezinta o reprezinta o importanta caracteristica a
climei, deoarece apa provenita din ploi si din topirea zapezii constituie rezerva de umezeala a
solului necesara arborilor in perioada de vegetatie.
Cantitatea medie anuala de precipitatii (570 mm) nu este uniforma in decursul anului variind de
la o luna la alta si de la un anotimp la altul. Cea mai mare cantitate de precipitatii se inregistreaza
in calda a anului, cu un maxim in luna mai (66,3 mm). Anotimpul rece, sarac in precipitatii,
inregistreaza un minim in luna februarie (30,7 mm). Rcgimul precipitatiior atmosferice, cel al
evapotranspiratiei si raporturile dintre acesta au o mare influenta asupra vegetatieii forestiere,
depasirea anumitor praguri ale acestora constand in factori limitativi pentru vegetia forestiera.
Deficitul de apa din sol se inregistreaza in timpul sezonului de vegetatie, inregistrandu-se
un maxim in lunile august - scptembrie - octombrie.
Este de remarcat faptul ca in ultimi ani secetele prelungite au o influenza nefavorabila
asupra vegetatiei forestie.
Umezeala relativa a aerului, care are o importanta dcosebita pentru regimul
evapotranspiratiei, inregistreaza o valoare maxima in luna deccmbrie (86%) si o minima in luna
august (59%). Scaderea umezelii relative a aerului, caracteristica acestei perioade.
Regimul eolian
Directia, viteza si intensitatea vanturilor din zona, influenteaza valorile temperaturilor medii,
umiditatii atmosferice, evapotranspiratiei.
Vanturile care bat cu viteze moderate au o influenta favorabila asupra vegetatiei forestiere.
Datele prind regimul eolian sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Directia (puncte cardinale) / Frecventa (%)/ Viteza (%)
SV NV SE NE s E V N Calm
12,3 12,5 20,1 4,8 8,9 9,8 14,1 1,8 15,7
2,2 3,0 1.4 1,4 1,2 1,6 3,9 1,4
-

Predominante sunt vanturile din V-SV-NV (38,9%) si SE (20,1%).

Numarul zilelor in care viteza vantului depaseste 11 m/s este de 25,4 zile.
Uscaciunea permanenta din lunile iunie, iulie si august, coroborata cu actiunea vanturilor
din directia V-NV, activeaza dunele de nisip, acesta constituind factorul esential care, in unele
situatii este responsabil de calamitarea tinerelor arborete.
Vanturile au influenta negativa asupra vegetatiei forestiere, deoarece in timpul verii,
vanturile uscate si foarte calde produc scaderea umiditatii din aer si sol si maresc
evapotranspiratia.

Indicatorii sintetici ai datelor climatice.

Indici de ariditate - de Martonne - valori medii anuale -

Statia
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII An
Calafat 45,6 31,2 19,3 18,9 19,6 22,2 20,8 11,4 14,8 19,0 28,8 ±7,3 26,5_
 Indici de compensare hidric

Specificari
Formula de calcul: I.c.h. = ∑∆ ¿ ¿ =0,51

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII An

Precipitatii (P) 38,2 30,7 36,9 52,4 66,3 63,4 48,4 51,2 44,9 54,4 36,4 46,8 570,0
Evapotranspirafia (E) 0 1 18 52 98 129 148 133 86 47 14 2 1 728
58,2 29,7 18,9 - - - - - - 7,4 22,4 44,8 161,8
- - - - 312' 65,6 99,6 81,8 41,1 - - 319,8

Indicatorii sintetici

Indici de compensare
Temperatura Precipitatii Indici de ariditate de
hidrica ∑ ∆ ¿ ¿
Indici de umiditate Martone j = p/t+10
Specificari
R=P/t
medie anuala 11,5 570,0 49,6 26,5 0,51
primavara 11,6 155,6 13,4 28,8
vara 22,4 163,0 7,3 20,3
toamna 12,1 135,7 11,2 24,6
iarna 0 115,7 - -
sezon de 19,1 326,6 22,4 22,4
vegetatie

Valoarea subunitara a indicelui de compensare hidrica (0,51) reflecta perioada de uscaciune in sol, mai ales
in lunile iunie - august, cand indicele de ariditate are valoarea 20,3.
Functie de datele prezentate mai sus, teritoriul U.P. IV Cioace se incadreaza (dupa Kopen) in provincia climatica
C.f.a.x., caracterizata printr-o clima temperata, cu precipitatii medii anuale sub 600 mm, temperatura medie a lunii
celei mai reci nu scade sub -1,5 grade Celsius,, iar a celei mai calde nu depaseste 23,4 grade Celsius.
In timpul sezonului de vegetatie, indicele de ariditate are valoarea 22,4.
Conditiile termice se inrautatesc in intervalul iunie-septembrie, datorita zilelor cu temperaturi ridicate
(peste 30 grade Celsius), cand stratul superficial de nisip se incalzeste la cca. 60-70 grade Celsius, arzand puietii la
colet.
In anumite situatii, deficitul de umiditate din sol este compensat de prezenta panzei de apa freatica la o
adancime accesibila radacinilor, precum si de faptul ca stratul de nisip de 15-25 cm constituie un scut izolant care
ingreuneaza evaporarea apei din straturile de la adancimi mai mari de 30 cm.
Clima si vegetafia forestiera
Cu privire la datele climatice se desprind urmatoarele:
- conform raionarii climatice, teritoriul unitatii de productie luata in studiu este situate in sectorul de clima
continentala, tinutul climei de campie districtul climei de silvostepa, subdistrictul vestului Olteniei ;
-precipitatiile extreme inregistreaza oscilatii foarte mari. In unii ani cantitatea de apa din precipitatii depaseste
100mm, iar in alti ani poate ramane sub 200mm. La sfarsitul verii intervalul de timp fara ploi poate sa depaseasca 60
de zile. In timpil iernii stratul de zapada nu este stabil. Invaziile de aer cald produc dezghet si topirea zapezii;
-vantul bate cel mai frecvent din nord-vest si vest.(aceasta fiind arata si de orientarea dunelor)
-valoarea coborata a indicelui de ariditate - de Martone, mai ales in perioada de vara (20,3) atrage atentia asupra
precautilon ce trebuie luate in cultura plopilor si salciilor pe formele de microrelief inalte, unde uscaciunea
pericliteaza tinerele plantatii, in perioadele de nivel scazut ale apelor Dunarii. Importanta sa, pentru cultura plopilor
si salciilor, este cu atat mai mare cu cat in partea a doua verii si teamna, coincide cu nivelele minime ale Dunarii,
cand apa freatica poate cobora la peste 5 m dancime;
 - conditiile de vegetate schimbatoare de la an la an, in functie de regimul apelor Dunarii si de variatiile factorilor
meteorelogici, provoaca pierderi adesea foarte mari tinerelor plantatii.Intrucat aceste pierderi sunt cauzate atat de
inundatii cat si de uscaciune, se impune folosirea unor puieti de dimensiuni mari, plantati adanc, in teren bine
pregatit.
Din punct de vedere fitoclimatic, unitatea in studiu este situate in”Sivostepa”
Actualul amenajament a tinut seama de datele de mai sus amintite, in scopul unei gospodariri rationale prin:
-zonarea functionala adecvata a padurilor din cadrul U.P.;
-constituirea unatilor de gospodarire corespunzatoare formatiilor forestiere si functiilor de protectie atribuite
padurilor;
-stabilirea compozitiilor tel si de regenerare conform cartarilor stationale;
-alegerea tratamentelor si a metodelor de ingrijire si conducere a arboretelor.

Favorabilitatea factorilor si determinantilor ecologic pentru principalele specii forestiere

Favorabilitatea pentru speciile

Factori si determinant Salcam Plop euramerican
Specific.
ecologici Ridicata si f. Scazuta si f. Ridica si f. Scazuta si f.
Mijlocie Mijlocie
ridicata scazuta ridicata scazuta
Temp, medie anuala ‘(°C) Cerinte 9,0-11,5 7,5-9,0 <7,5 >10,5 9,5-10,5 <9,5
Conditiii * - - * - -
Precipitatii medii anuale Cerinte >500 420-500 <420 >500 400-500 <400
(mm) Conditiii * * - * - -
Suma temp, diurne Cerinte 3500-4200 - * >4000 3500-4000 <3500
≥0°C(∑T≥0°C) Conditiii * - - * - -
Suma temp, diume > Cerinte - - - - - -
≥0°C(∑T≥0°C) Conditiii - - - - -
Durata perioadei de Cerinte 7-9 6-7 <6 7-8 ’ 6-7 <6
vegetate (luni) Conditiii - * - - * -
36-44; >44;
Continutul de argila fina 8-36 10-15 16-35 >40
Cerinte 3,5-8,0 <3,5
(0,002 mm) (%)
Conditiii * - - - * -
Volum edafic (m /m )
3 2
Cerinte >0,85 0,45-0,85 <0,45 1,25 0,75-1,25 <0,75
Conditiii - * - - * -
Gradul de saturatie Cerinte 60-80 30-60 >80; <30 75-95 55-75 <55
in baze (V%) Conditiii - * - * - -
Umid. atm. relative luna Cerinte - - - - - -
iulie (%) Conditiii - - - - * -
Adancimea apei freatice Cerinte >1,0 0,5-1,0 <0,5 0,8-1,0 1,0-1,5 >1,5
(m) Conditiii * * * - * -
Cerinte 50-63; 4-10 -
Suma bazelor de 10-50 >63;<4 - -
schimb (SB)
Conditiii - * - - - -
Continutul de saruri Cerinte lipsa <50 50-150 - - -
solubile (mg% g sol) Conditiii * - - - - -
 Evidenta si raspandirea teritoriala a tipurilor de sol
Alaturi de conditiile climatice, forma de relief si vegetatia forestiera, substratul litologic (materialul
parental mineral), vegetatia forestiera are o important deosebita pentru specificul ecologic potentialul
productiv al statiunilor si pentru formarea diverselor tipuri de soluri.
In cadrul U.P. IV Cioace s-au identificat urmatoarele tipuri si subtipuri de sol:
Suprafata

Clasa de soluri Tipul de sol Subtip de sol Codul Succesiunea orizonturilor ha %

Tipic 9301 1039,5 44
Psamosol Ao-C
Gleizat 9303 396,0 17
Ao-CGr
Cu fragipan 9309 Ao-Cx 574,7 25
TOTAL 2010,2 86
Neevoluate
- -
Tipic 9501 Ao-C 272,5 12
Aluvial
Gleizat 9506 Ao-CGo-Gr 63,1 2
Total - - 335,6 14
TOTAL - 2345,8 100

Toate solurile din cuprinsul U.P. IV Cioace fac parte din clasa de soluri neevoluate(86% psamosoluri si
14% soluri aluviale) predominand psamosolurile tipice (44%) urmate de cele cu fragipan (25%) si psamosolurile
gleizate (17%).
Descrierea tipurilor si subtipurilor de soluri
Descrierea generala a tipurilor si subtipurilor de sol cu caracteristicile lor esentiale, utizand analizele
efectuate (tabelul 4.3.3) la laboratorul de soluri din I.C.A.S. Brasov precum si observatiile efectuate pe teren se
prezinta astfel:
Psamosol tipic cod 9301, cu profil: Ao-C (Cca), format pe dune de nisip, este moderat alcalin cu pH = 7,9 -
8,5, slab humifer cu un continut de humus de 0,9% la suprafata si 1,2-1,3% in profunzime, slab carbonatic la
suprafata (1,8%) si moderat carbonatic in profunzime (7,9%), foarte slab aprovizionat in azotat total (0,04 - 0,07 g
%), nisipos fin, de bonitate inferioara pentru salcam.
Psamosol gleizat cod 9303, cu profil Ao-CGo, format pe depresiuni de interdune , este moderat la putemic
alcalin cu pH=7,6-8,6, slab la moderat humifer cu un continut de humus de 2,6-3,6% pe grosimea de 7-12 cm, slab
la moderat carbonatic (0,2-10,1%), mijlociu aprovizionat in azot total (0,43-0,18g%)nisipos fin - mijlociu, de
bonitate mijlocie pentru plop euramerican. Bonitatea mijlocie este determinata de regimul de umiditate alternant -
umiditate mare primavara si toamna si deficit in estival, pe un fond de troficitate mediu si un pH alcalin.
Psamosol cu fragipan format pe dune de nisip, este putemic acid la moderat alcalin cu pH=4,8-
8,4, slab la moderat humifer cu un continut de humus de 0,3-4,5% pe grosimea de 1-15 cm, foarte slab la moderat
carbonade (0,6-9,0%), oligomezobazic la eubazic cu un grad de saturatie in baze V=45- 92%, foarte slab la bine
aprovizionat in azot total (0,02-0,23g%), nisipos fin si mijlociu. Factorul limitative pentru vegetatie al acestui sol
este prezenta fragipanului care se manifesta puternic in estival cand solul se usuca.

Aluvial tipic cod 9501 cu profil Aoca-Cca, format in lunca pe aluviuni eterogene este moderat la puternic alcalin cu
Ph= 7,8-8,5 moderat humifer cu un continut de humus de 2,4-2,7% pe grosime de 28cm, moderat carbonatic(9,9-
13,5%),mijlociu aprovizionat in azot total(0,14g%),nsipos fin la nisipo-lutos, de bonitate inferioara pentru salcam in
terenul studiat.Bonitatea inferioara este determinate de ph-ul alcalin, ce se constituie ca factor limitative pentru
salcam.In aceste conditii edifice se recomanda pe acest sol promovarea plopui alb sa negru.
Aluvial gleizat cod 9506, cu profil Ao-CGo-Gr, format pe depuneri aluviale predominant nisipoase fine cu
nivelul apei freatice la 85-100 cm adancime, slab la moderat alcalin cu pH = 7,6-8,3; Slab humifer cu un confinut de
humus de 1,6-1,7%; slab la mijlociu carbonatice (0,8-12,6%), foarte slab aprovizionat in azot total (0,03-0,08 g%),
foarte slab aprovizionat in fosfor mobil (0,3-6,2 mg%); nisipo-lutos la luto-nisipos-malos, de bonitate mijlocie
pentru salcie (plop alb, plop negru si plop euramerican). Bonitatea mijlocie este determinata de factorii pozitivi ca
textura mijlocie favorabila bune aerisiri si capacitatii ridicate de retinere a apei, iar ca factor negativ este troficitatea
scazuta.
Tipuri de statiune
Evidenta si raspandirea teritoriala a tipurilor de statiune
Tipurile de statiune au fost determinate ca o totalitate a suprafetelor cu conditii identice sau
asemanatoare pentru productia lemnoasa sau ca un ansamblu de unitati stationale elelmentare identice sau ecologice
si silvoproductiv echivalente, cu caractere fizico-geografice (situatie,topoclimat, relief, substrat litologic, sol, ape
supraterane si subterane) asemanatoare cu soluri apropiate ca tip genetic si ca proprietati fizico-chimice.
De asemenea, tipurile de statiuni au asociatii de plante ce exprima acelasi regim de troficitate, umiditate,
aeratie, consistenta in sol si care sunt apte pentru aceeasi vegetatie forestiera, reactionand in acelasi mod la
interventiile silviculturale. . ...
In vederea determinarii si delimitarii pe teren a tipurilor de statiuni, concomitent cu lucrarile de descriere
parcelare s-a efectuat si studiul stational, cu luarea in considerare a tuturor factorilor (de clima, sol, vegetate, relief
etc), permitand descrierea si sintetizarea acestora in scopul aplicarii acelorasi masuri de gospodarire.
In cadrul U.P. IV Cioace s-au determinat 12 tipuri de statiuni, a caror repartizare teritoriala se prezinta
astfel:

Tipul de statiune Suprafata Categorii de bonitate

Nr.
crt.
Super. Mijl. Infer. Tipul si subtipul de sol
Codul Diagnoza ha %
ha ha ha

SILVOSTEPA (S.s.)
Silvostepa din Campia
9301 - Psamosol tipic
9.1.1.0 Olteniei, complex de
1. 472,9 20 - - 472,9 9309 - Psamosol cu
. statiuni pe dune de nisip, II
fragipan

9.1.1.1 Silvostepa din Campia 9301 - Psamosol tipic

2. Olteniei pe dune de nisip, 529,8 23 - - 529,8 9309 - Psamosol cu
.
III fragipan
9.1.1.2 Silvostepa din Campia -
9301 - Psamosol tipic
3. 506,6 22 - 506,6
. Olteniei pe dune de nisip, 9303 - Psamosol
1’ gleizat
Silvostepa din Campia
9.2.1.0
4. Olteniei pe depresiuni 11,6 1 - - 11,6
. joase si interdune nisipoase 9303 - Psamosol gleizat
II
9.2.1.1 Silvostepa din Campia - 9301 - Psamosol tipic
5. Olteniei pe depresiuni de 177,8 7 - 177,8 9303 - Psamosol
.
9.2.1.3 Silvostepa din Campia -
6. 77,4 3 77,4 03 - Psamosol
. Olteniei pe depresiuni de
interdune nisipoase gleizat
Silvostepa din Campia '-WI - Psamosol tipic
9.3.1.0 Olteniei, complex de 1303 - Psamosol gleizat
7. statiuni pe dune §i 141,1 6 -
. 141 *309 - Psamosol cu
interdunc, III
fragipan
 Tipul de statfune Suprafata Categorii de bonitate

INE Super. Mijl. I Infer. Tipul si subtipul de sol

crt. Codul Diagnoza ha %-
ha ha J ha

9301 – Psamosoltipic
Silvostepa din Campia 9303 - Psamosol gleizat
9.3.1.1. Olteniei, complex de statiuni pe 93,0 4 93,0 9309 - Psamosol cu
dune si interdune, II fragipan

Silvostepa grind umezit freatic, 11 9501 - Aluvial tipic

9. 9.6.1.3 - 244,1
II/I 244,1
110. 9.6.1.4 Silvostepa humifer freatic 28,4 1 28,4 - -
9501 - Aluvial tipic
umed, I
9506 - Aluvial gleizat
11. 9.6.2.2 7,2 - - - 72
Silvostepa depresiune gleic, III
I9506 - Aluvial gleizat
12 9.6.2.3 Silvostepa depresiune aluvial 55,9 2 - 55,9 -
semigleic, II
Total 2345,1 10 105,8 1077,4 1162,6 -
1 100 - 4 46 50 -
%

Analizand datele din tabelul anterior se constata ca intreaga U.P. apartine "Silvostepei" (Ss).

Din toatalul de 12 tipuri de statiune determinate, urmStoarele tipuri nu apartin clasifirarii din"Sistematica
tipurilor de statiuni” (1972) fiind create pentru zona luata in studio si vin in completarea acesteia:

- 9.1.1.1. - Silvostepa din Campia Olteniei pe dune de nisip, III

- 9.1.1.2. - Silvostepa din Campia Olteniei pe dune de nisip, II;
- 9.2.1.1. - Silvostepa din Campia Olteniei pe depresiuni de interdune nisipoase II
- 9.2.13. - Silvostepa din Campia Olteniei pe depresiuni de interdune nisipoase I
- 9.3.1.1. - Silvostepa din Campia Olteniei, complex de stadiune pe dune si interdune II
Din punct d evedere al bonitatii, majoritatea sunt de bonitate mijlocie si inferioara (95%) si
numai 5% sunt de bonitate supenoara.
Se remarca existenta in cuprinsul U.P. a 303,0 ha terenuri neproductiva (233 I ha terenuri nisipoase, 2,8 ha
terenuri saraturate si 67,1 ha terenuri mlastinoase), ce ar putea fi incadrate in tinuri de statiuni extreme cu conditii
foarte grele de regenerare.In terenurile nisipoase caracterizate prin prezenta pe profil a orizontului cu fragipan,
troficitate scazuta si capacitate mica de retinere a apei se vor incerca impaduriri cu gladita si salcioara, iar pe cele
mlastinoase caracterizate prin prezenta apei la suprafata, avand o flora caractenstica - hidrofila (papura, rogoz) se
vor incerca inpaduriri cu salcie folosindu-se in acest scop tehnologii speciale.
Descrierea tipurilor de statiuni cu factori limitative si masurile de gospodarire impuse de acesti factori

Etajul Indicativul de clasificare si Tipul natural de Factor si Masuri de gospodarire impuse de factorii ecologici si riscuri
fitoclimatic descrierea concise a tipului padure si determinant
de statiune producerea ecologici Lucrari Compozitia optima Tratamentul
acesteia limitativi:riscuri hidrotehnice si Compozitia de impadurire in terenuri
agrochimice goale
Ss SILVOSTEPA
SILVOSTEPA DIN 812.5 Rariste de - soluri cu 4SC6SL,OT,DD,PIN T.conservare
CAMPIA OLTENIEI, salcamete de textura 100OT,SL,DD,PIN)Ctr
COMPLEX PE ductivitate nisipoasa, (Neproductiv)
STATIUNII PE DUNE
subinferioar(si) necoezive fara
humus sau
DE NISIP, III
foarte slab
Complex de stapuni de humifere, cu
silvoslepa externa sau de capacitate
tip uscat din sudul Oltenei, redusa de
situate pc varfuri de dune retinere a apei -
inalte sau mijlocii, coame
deficit mare de
umiditate in
de dune sau depresiuni de
sezonul estival
interdune pe soluri
neevoluate, foarte slab
humifere, slab alcaline,cu
sau fare carbonati, foarte
sarace in azot, cu deficit
mare de umiditate in
sezonul estivai.
Sol: psamosol cu fragipan
(9309)Nisipos fin la
nisipos coeziv, caracterizat
prin aparitia la 20-50 cm
adancime a orizontului
Etajul Indicativul de clasificare si Tipul natural de Factor si Masuri de gospodarire impuse de factorii ecologici si riscuri
fitoclimatic descrierea concise a tipului padure si determinant
de statiune producerea ecologici Lucrari Compozitia optima Tratamentul
acesteia limitativi:riscuri hidrotehnice si Compozitia de impadurire in terenuri
agrochimice goale
compact Cx, denumit
fragipan,care nu lasa sa
patrunda radacinile in
profunzime, obligand
salcamul sa foloseasca
nnumai stratul superficial,
unde in sezonul estival
umiditatea se apropie de
coeficientul de ofilire.
Stapuni putin favorabile
pentru vegetatia
forestiera(neproductive
pentru salcam).
Recomandari: introducerea
alaturi de salcam a
gladitei, salcioarei dudului
si otetarului si a pinului
negru,
Flora: Carex-Poa pratensis
(91); Agrostis alba (95)./

9.1.1 SILVOSTEPA PE 812.3 Salcamet -lipsa de 7SC3SL,OT,DD,PIN,50SC50SL, T in crang

DUNE DE NlSlP,III de umiditate in OT,DD,PIN,Ctr T rase de
Statiuni din silvostepa refacere
productivitate sezon estival
externa sau de tip uscat din inferioara pe -soluri cu
sudul Olteniei pe dune dune nisipose(i) textura
mijloci(2-5 m) si dune nisipoasa slab
Etajul Indicativul de clasificare si Tipul natural de Factor si Masuri de gospodarire impuse de factorii ecologici si riscuri
fitoclimatic descrierea concise a tipului padure si determinant
de statiune producerea ecologici Lucrari Compozitia optima Tratamentul
acesteia limitativi:riscuri hidrotehnice si Compozitia de impadurire in terenuri
agrochimice goale
inalte (>5m). coezive la
Soluri: psamosoluri tipice necoezive slab
(9301) si psamosol cu humifere
fragipan (9309), slab acide
la slab alcaline, foarte slab
humifere, majoritatea fara
carbonate, cu slabe urme
de cloruri si sulfati,
nisipoae la nisipos coezibe,
cu deficit mare de
umiditate in sezonul
estival.
Statiuni de bonitate
inferioare pentru salcam.
Cand procentul de
carbonati depaseste 5% se
recomanda introducerea
otetarului salcioarei si a
pinului negru in vederea
fixarii dunelor.
Flora: Carex - Poa
pratensis (91); Agrostis
alba (95).

9.1.1.2. SILVOSTEPA 812.2 Salcamet -deficit de 9SC1GL,DD,ML,80SC20ML,GL,DD T. in crang

DIN CAMPIA de umiditate in
OLTENIEI PE DUNE productivitate sezon estival
DE NISIP, II mijlocie pe -troficitate mica
Statiuni din silvostepa, dune de nisip -capacitate de
extrema sau de tip uscat (m) retinere a apei
din sudul Olteniei foarte redusa
situate pe dune joase
Etajul Indicativul de clasificare si Tipul natural de Factor si Masuri de gospodarire impuse de factorii ecologici si riscuri
fitoclimatic descrierea concise a tipului padure si determinant
de statiune producerea ecologici Lucrari Compozitia optima Tratamentul
acesteia limitativi:riscuri hidrotehnice si Compozitia de impadurire in terenuri
agrochimice goale
(sub 2 m), frecvent
plane la slab framantate
si depresiuni slabe de
interdune.
Soluri: psamosoluri
tipice (9301) si
psamosoluri gleizate
(9303), slab - moderat
humifere, mezobazice,
slab acide la neutre.
Statiuni de bonitate
mijlocie pentru salcam.
Bonitatea este
determinate de
continutul de carbonati
si troficitate scazuta
(humus, azot, fosfor).
Flora: Carex - Poa
pratensis (91); Agrostis
alba (95).

f
9.2.1.0 SILVOSTEPA 932.5 Plopisuri -soluri slab 6PLA, PLN4SA, 60PLA,PLN40SA T.crang
DIN CAMPIA OLTENIEI de PLA si PLN humifere, T.rase
PE DEPRESIUNI JOASE
cu salcete pe necoezive
SI INTERDUNE
NISIPOASE,III interdune si -deficit de
Statiuni si complex de jepsi- umiditate in
statiuni de productivitate De prod inf. (i) sezon estival
inferioara pentru plopi
indigeni si salcie din
silvostepa externa sa de tip
Etajul Indicativul de clasificare si Tipul natural de Factor si Masuri de gospodarire impuse de factorii ecologici si riscuri
fitoclimatic descrierea concise a tipului padure si determinant
de statiune producerea ecologici Lucrari Compozitia optima Tratamentul
acesteia limitativi:riscuri hidrotehnice si Compozitia de impadurire in terenuri
agrochimice goale
uscat din sudul Olteniei
situate pe depresiuni joase
si interdune nisipoase cu
nivelul apei freatice
aproape de suprafata
primavera si la 80-120 cm
vara.
Solui: psamosoluri
gleizate(9303) slab la
moderat
humifere,nisipoase, neuter
la slab alkaline.
Factori limitative: variatia
de umiditate in sezonul de
vegetatie, cu foarte multa
apa primavera si uscaciune
pronuntata vara si toamna
Flora: Carex- Poa
Pratensis(91),Agrostis
alba(95)

9.2.1.1 SILVOSTEPA 932.3 Plopisuri -deficit de 10PLA, PLN(10PLEA T.crang

DIN CAMPIA OLTENIEI de PLA si PLN umiditate in 100PLLA,PLN(100PLEA) T. rase
PE DEPRESIUNI SI
pe depresiuni sezon estival
INTERDUNE
NISIPOASE,II de interdune
Statiuni de silvostepa nisipoase de
T. crang
externa sau de tip uscat din preod mijlocie 10SA T.rase
sudul Olteniei, de (m) 100SA
productivitate mijlocie 952.2 Salcete
pentru plopi indigeni si de
salcie, sitate pe depresiuni
de interdune si poale de preductivitate
Etajul Indicativul de clasificare si Tipul natural de Factor si Masuri de gospodarire impuse de factorii ecologici si riscuri
fitoclimatic descrierea concise a tipului padure si determinant
de statiune producerea ecologici Lucrari Compozitia optima Tratamentul
acesteia limitativi:riscuri hidrotehnice si Compozitia de impadurire in terenuri
agrochimice goale
dune joase. mijlocie in
Soluri: psamosoluri depresiuni de
gleizate (9303), slab la
interdune
moderat humifere,
nisipoase, neuter , la slab nisipoase(m)
alcaline, cu CaCO3 pe tot
profilul, bogate in azot,
Factori limitative: volum
edafic redus mai ales in
depresiunile joase din
cauza nivelului ridicat al
apei freatice.
Flora: Carex - Poa
pratensis (91); Agrostis
alba (95).

9.2.1.3SILVOSTEPA DIN Plopisuri de PLA -deficit de 10PLA,PLN(10PLEA) T. in crang

CAMPIA OLTENIEI PE si PLN pe umiditate in 100PLA,PLN(100PLEA) T.rase
DEPRESIUNI SI
depresiuni de sezon estival
INTERDUNE
NISIPOASE, I interdune
Statiuni de silvostepa nisipoase de
externa sau de tip uscat din preoductivitate
sudul Olteniei, de superioara(s).
productivitate superioara
pentru plopi indigeni si
PLEA.
Soluri: psamosoluri
gleizate (9303), intens
Etajul Indicativul de clasificare si Tipul natural de Factor si Masuri de gospodarire impuse de factorii ecologici si riscuri
fitoclimatic descrierea concise a tipului padure si determinant
de statiune producerea ecologici Lucrari Compozitia optima Tratamentul
acesteia limitativi:riscuri hidrotehnice si Compozitia de impadurire in terenuri
agrochimice goale
humifere, neuter la slab
alkaline, bogat in azot,
fosfor si potasiu.
Factor limitative: deficit de
umiditate in sezon estival.
Flora: Carex - Poa
pratensis (91); Agrostis
alba (95).

9.3.1.0 SILVOSTEPA DIN Salcamete si -deficit de 6(5) SC4(6) PLA,PLN

CAMPIA OLTENIEI, plopisuri pe umiditate in 60(40)SC40(60)PLA,PLN
COMPLEX DE STATIUNI
dune si sezonul estival
PE DUNE SI
INTERDUNE,III interdune de
Statiuni si complex de prod inf. (i)
statiuni de silvostepa
externa sau de tip uscat din
sudul Olteniei situate de
depresiuni de interdune,
poale de dune, dune joase
sau mijlocii.
Etajul Indicativul de clasificare si Tipul natural de Factor si Masuri de gospodarire impuse de factorii ecologici si riscuri
fitoclimatic descrierea concise a tipului padure si determinant
de statiune producerea ecologici Lucrari Compozitia optima Tratamentul
acesteia limitativi:riscuri hidrotehnice si Compozitia de impadurire in terenuri
agrochimice goale
Soluri: psamosoluri tipice
(9301), psamosoluri
gleizate(9303) si
psamosol cu fragipan
(9309), slab humifere
nisipoase, cu deficit de
umiditate in sezon
estival.
Statiuni de
productivitate inferioara
pentru salcam su plopi
indigeni.
Flora: Carex - Poa
pratensis (91); Agrostis
alba (95).

9.3.1.1 SILVOSTEPA DIN Salcamete si -deficit de 6(4)SC4(6)PLA,PLN T. crang

CAMPIA OLTENIEI, plopisuri pe umiditate in 60(40)SC40(60)PLA. PLN T rase
COMPLEX DE STATIUNI
dune si perioada
PE DUNE SI
INTERDUNE,III depresiuni de estivala
Statiuni si complex de interdune de
Etajul Indicativul de clasificare si Tipul natural de Factor si Masuri de gospodarire impuse de factorii ecologici si riscuri
fitoclimatic descrierea concise a tipului padure si determinant
de statiune producerea ecologici Lucrari Compozitia optima Tratamentul
acesteia limitativi:riscuri hidrotehnice si Compozitia de impadurire in terenuri
agrochimice goale
statiuni de silvostepa prod
externa sau de tip uscat din mijlocie(m)
sudul Olteniei situate de
depresiuni de interdune
joase, poale de dune, dune
mijlocii si joase.
Soluri: psamosoluri tipice
(9301), psamosoluri
gleizate(9303) si
psamosol cu fragipan
(9309) slab la moderat
humifere, nisipoase,
neuter la slab alcaline.
Statiuni de
productivitate mijlocie
pentru plopi indigeni si
salcam.
Flora: Carex - Poa
pratensis (91); Agrostis
alba (95).

9.6.1.3 SILVOSTEPA 911.2Zavoi de - fluctuatia 10PLA (10PLEA) T crang

GRIND UMEZIT PLA de prod nivelului panzei 100PLA(1000PLEA) T rase
Etajul Indicativul de clasificare si Tipul natural de Factor si Masuri de gospodarire impuse de factorii ecologici si riscuri
fitoclimatic descrierea concise a tipului padure si determinant
de statiune producerea ecologici Lucrari Compozitia optima Tratamentul
acesteia limitativi:riscuri hidrotehnice si Compozitia de impadurire in terenuri
agrochimice goale
FREATIC II-I. mijlocie (m) de apa freatica
Silvostepa lunca de zavoaie 931.2 Zavoi -prezenta T crang
de plopi Ps-m, alluvial T rase
amestecat de sarurulor in sol 10PLA,PLN(10PLEA)
moderat humifer, profund
freatic umed, foarte rar plop alb si 100PLA,PLN(100PLEA)
scurt inundabil. negru de prod
Statiuni situate pe intinsuri mijlocie (m)
si grinduri mijlocii din
lunca Dunarii intre 7,8-8,7
hidrograde cu inundatii la
3-6 ani, cu durata medie de
10 35 zile in sezonul de
vegetatie.
Soluri: aluviale tipice slab
la moderat humifere,
lutoase-luto-nisipoase cu
aport temporar de apa
freatica, afanate, cu
permeabilitate ridicata.
Statiuni de bonitate
mijlocie spre superioara
pentru plopi indigeni si
mijlocie pentru PLEA
Flora: Carex - Poa
pratensis (91); Agrostis
alba (95).
Etajul Indicativul de clasificare si Tipul natural de Factor si Masuri de gospodarire impuse de factorii ecologici si riscuri
fitoclimatic descrierea concise a tipului padure si determinant
de statiune producerea ecologici Lucrari Compozitia optima Tratamentul
acesteia limitativi:riscuri hidrotehnice si Compozitia de impadurire in terenuri
agrochimice goale
9.6.1.4 SILVOSTEPA 931.1 Zavoi Conditii bune de 10LA,PLN(10PLEA) T crang
HUMIFER FREATIC amestecat de aerare 100PLA,PLN(100PLEA) T rase
UMED I (Silvostepa zavoi
PLA si PLN de -volum edafic
de plopi Ps, alluvial intens
humifer, freatic umed, productivitate mare
frecvent si rar scurt superioara (s)
inundabil)
Statiuni situate pe intinsuri
si grinduri joase din luna
Dunarii, intre 6,2 7,8
hidrograde.
Substrate formate din
aluviuni heterogene
Soluri: aluviale tipice (950)
luto maloase la luto-nisipo-
maloase la suprafata si
nisipoase fine in
profunzime , moderat
humifere.
Statiuni de bonitate
superioara pentru plopi
indigeni si plopi
euramericani. Bonitatea
este data de troficitatea
ridicata(humus, baze de
schimb, azot total) si
capacitate mare de retinere
a apei (textura mijlocie)
Flora: Carex - Poa
pratensis (91); Agrostis
alba (95).
Etajul Indicativul de clasificare si Tipul natural de Factor si Masuri de gospodarire impuse de factorii ecologici si riscuri
fitoclimatic descrierea concise a tipului padure si determinant
de statiune producerea ecologici Lucrari Compozitia optima Tratamentul
acesteia limitativi:riscuri hidrotehnice si Compozitia de impadurire in terenuri
agrochimice goale

9.6.2.2 SILVOSTEPA DE 951.6 Zavoi de Deficit de 10SA T crang

RESIUNE GELIC, III salcie de prod umiditate in 100SA T rase
Statiuni si complex de
inf. Pelocuri seonul estival
statiuni de productivitate
inferioara din silvostepa joase in lunca -soluri nisipoase
externa sa de tip uscat din Dunarii (i) necoezive
sudul Olteniei situate pe
depresiuni joase si
interdune nisipoase.
Soluri : aluviale gleizate
(9506), slab humifere,
nisipo-lutos la luto-nisipos-
malos, cu exces de
umiditate si deficit de aer.
Statiuni de productivitate
inferioara si favorabile in
aceleasi conditii pentru
salcie.
Flora: Carex - Poa
pratensis (91); Agrostis
alba (95).
Etajul Indicativul de clasificare si Tipul natural de Factor si Masuri de gospodarire impuse de factorii ecologici si riscuri
fitoclimatic descrierea concise a tipului padure si determinant
de statiune producerea ecologici Lucrari Compozitia optima Tratamentul
acesteia limitativi:riscuri hidrotehnice si Compozitia de impadurire in terenuri
agrochimice goale

9.6.2.3 SILVOSTEPA, 951.5 Zavoaie -aeratie slaba a 10SA T crang

DEPRESIUNE, de salcie de solului 100SA T rase
ALUVIAL, SEMIGLEIC,
productivitate - fluctuatia
II
(Silvostepa lunca de zavoi mijlocie pe nivelului panzei
de salcie Pm, alluvial locuri joase in de apa freatica
amfisemigleic annual lunca Dunarii
prelungit inundabil) (m)
Statiuni de productivitate
mijlocie pentru zavoaie de
salcie din Lunca Dunarii,
situate pe depresiuni usoare
si intinsuri joase frecvent
inundabile, cu hidrogradul
intre 5,0-6,0.
Soluri: aluviale gleizate
(9506), slab humifere,
nisipo-luts la luto-nisipos
malos cu exces de
umiditate si deficit de aer
Flora: Carex - Poa
pratensis (91); Agrostis
alba (95).