1.

SITUATIA TERITORIAL - ADMINISTRATIVE

M. Elemente de identificare a unitS(ii de produce

PSdurile, terenurile care servesc nevoilor de cultura si productie constitute in U.P. IV Cioace din Ocolul silvic Calafat,
Direc(ia Silvica Craiova sunt fond forestier national proprietate publics a ; statului. Acestea sunt situate pe raza
cojnunelor Ciupercenii Noi, Desa si Poiana Mare din judetul Dolj.
Geografic, pSdurile sunt situate in Campia BSilestiului din Campia Olteniei si Lunca Bistre|ului (Lunca ’’Drobeta
- CSlSrasi”) din marea unitate geomorfologicS Lunca DunSrii.
Fitoclimatic, padurile acestei unitS(i de productie sunt situate in zona de silvostepa (S.sJ din sudul Olteniei.
Principalele cai de acces pe teritoriul U.P. sunt reprezentate de o serie de drumuri de pamant (drumuri de tarla),
care traverseaza U.P. de la nord la sud.
Repartizarea fondului forestier pe unitati teritorial - administrative se prezinta astfel:

Comuna in Gara
Parcele Suprafata Di (a in
ln
Canad
raza cSreia C.F.R. de
componente ha sk Km, a
Nr. Denumirea — seafla-------- ^destina-^
_QC -
crt. trupului tie Gara
OL Coinuna^
MSgura T2J85-186; 52,8 Ciupercenii 1 ‘ * -tk.
1 Oveazelor_ J 89.___________ Caiafat 19
9 19

Tabelul 1.1.1.
Unitatea teritorial Suprafata -
Nr. Judetul Parcel e aferente
crt. ‘ administrates ha-
1 Dolj Com. Ciupercenii Noi 1-48;96;162;171%;185-209 1046,5

2 it Com. Desa 49-94;95%;97-152; 153%; 1563,2

154%;171%; 180-182; 183%
95%;153%;154%;155-156;
3 II Com. Poiana Mare 44,8
,183%; 184
TOTAL 2654,5

1.2. VecinStati, limite, hotare

U.P. IV Cioace este cuprinsS in cadrul urmatoarelor limite si hotare :
- -------------------~, - -_______________________ ~____________ Tab.-1*2-1:----------------------------
Puncte ________________ Limite
VecinStati Hotare
cardinale Felul __________Denum ire
Liziera padurii si
N U.P. in Desa Artificials Drum de pSmant
_______borne
Liziera pSdurii si
E U.P. II Ciuperceni Artificials Drum de pSmant
borne
1 ■ - __ I iziera nadiini
—s— Bulgaria Naturals rluviurDunarea borne
Liziera pSdurii si
V O.S. Poiana Mare Artificials Drum de pSmant
___home

____—TTfupuri de pSdure componente

Fondul—forestier-proprietate publics a statului din U.P. IV Cioac

Scanned with
CamScanner
 24

Nr. 1 Gara GarS

Denum Comuna in Comuna
crt. Parcele Supraf C.F.R. Oc
irea raza cSreia C.F.R
componente a ha destina- ol
trupului se afIS "^2'
| tie , - ri
_2 Coceanul 3-12; 187- 125, _n_
i 1!
l_22 ।*
_
3
ui
Carasalu
188
13-19
0
11^3 ”Z H “77 _ IQl ” To^ 1
4 i 20-43; ' 1 " 1 18 8 8
Arceru it _
190-209 537,6
Ciupercenii 22 ]3 12 22
44-48 101,3
Noi
T~ ’ 6
5 Cioace 49-94;95% 611,3 Desa 30~
95% 3,0 Poina I!
1 30 1v
-
Mare
i oiai 715,6
Ciupercenii
! n 20 10 20
* 96 11,0 Noi
97-152; 1 ” 29 4 29
6 725,3 Desa
Pietrele 153%;154%
153%; 154%; 8 29
19,5 Poina Mare 29
155-156
Total 755,8 • -1 - - —
Zavoi 1
Ciupercenii
7 162-170 20 10 20
Arceru 93,5 1 Noi
Ciupercenii >1
171% H 20 10 20
10,0 1 Noi 1

171%;173-
8 ZSvoi Desa 133,5 Desa । II 32 7 32
179;181;183%
183%; 184 22,3 5
oinaMare | II 30 9 30
Total 165,8 - - - - —- -

Ostrovul
9 172 35,2 Desa II 30 8 30
Acalia

10 Ostrovul 180; 182 57,9 Desa ! It 32 II

Pietris
___» 32 |
TOTAL * 2654,5 - - - * 1
1 Al, Administrarea fondului forestier proprietate publics a statului (F.F.P.P.S.)
Fondul forestier al LLP. IV Cioace este proprietate publics a statului fund administrat de HLEGIA
WIJONALA A PADURILOR - ROMSILVA prin Directia Silvica Craiova, respectiv Ocolul silvic Calafat
din cadrul acesteitL ' —
-■
_____ ' _ '3

1
1.2.2. Administrar
ea fondului forestier proprietate privata * |
Administrarea padurilor proprietate privata se face de catre proprietariilcestora. individual sJ in asociatii sub
indramarea tehnicS a organelor stlvtce. uiviuuai sau
La cererea praprielarilor, aceale. pM 6 a<l„i„iSWc, pe baa conttaacp,al I
Nationals a PSdunlor. ae
catre Regu
Proprietarii de pSduri st de alte terenuri din fondul forestier pronrietat
gospodareasca in confoimitate cu regimul silvic si cu regulile privind protect;! °bl'^ia S3 1
gP
Pe teritoriul U.P. IV Ctoace, fondul forestier proprietate privat^ d
'^
constituit din supmfetele de pSdure predate in ba^ Legii 18/1991 siTi*"' PCrsoanelor fizice ■
reconstituiriidrepwl". de Pr°P™^- » a. a Leg,, |/2000 ''

Scanned with
1.4. Administrarea fondului forestier CamScanner
 26
2. ORGANIZAREA TERTTORIULUl
2.2. Constituirea unita^ii de producjie
i a amenaiare din 03.06.2003’
Propusa prin tema de proiectare ^i confirmata in Conferinja I de precedents.
U.P. IV Cioace pSstreazS numSrul, denumirea, precum si limitele de la amenajare ? . .

2.3. Constituirea §i materializarea parcelarului §i subparcelarului amenajarea precedents.

La actuala amenajare s-a menjinut numerotarea parcelelor e a Hziere in cazul
Limitele parcelelor sunt reprezentate prin linii parcelare deschise si rurr fondu|ui funciar, noile parcelelor izolate. in situapile in
care s-au predat pSrp de parcels in baza egiforestier de stat de limite parcelare sunt situate pe linia care delimiteaza suprafa^ele
cele predate conform Legii 1/2000 sau a Legii 18/1991. De aseme , jaicarilor in plan cu busola dintre u.a. 20 - 192 si 183 - 184
conform realitStii din teren, in urma r
topografica. ’ Cioace este constituit din 203 parcele
Fondul forestier proprietate publica a statului dm u.r.
numerotate de la 1-156; 162-202; 204-209. . amenaiamentului expirat,
Parcels 203 » fost predata pe baza Legii 1/2000 pe pareursul aptaruam
iarparcelele 157-161 aufostscoase in etapele anterioare din motive n^ personalul de teren al Delimitarea si materializarea
parcelarului a fost e ectua atehnice in vigoare.
ocolului silvic si corespunde cerintelor de ordin tehnic impuse e . ^lor executate pe parcursu
Subparcelarul a suferit modificSri datorita, atat inicbaza de cartari stationale a aplicM amenajamentului, cat si
aaalizei aprotadate a arboretelor pe
scarS mijlocie. . . 5t proiectanti in confornutate cu norme e
Subparcelarul a fost delitmtat si matenalizat de cat ’ ik subparcele pnmmd :
actuate. Mcativelc alfabet.ce ale vechiulu. subpareeiar a» fosupas indicative alfabetice in continuare.

2.3.2. MSrimea parcelelor si subparcelelor

Mllrimea medie, minima si maxima a parcelelor si subparcelelor este data in tabelul ce urmeaza:—-

-j datele din tabelul anterior se observa c3:

Anahza suferit modificari, in principal, datorita:
- subparc^^ executate intre cele douSamenajari; —. ________________
lizei aprofundate a statiunii si a vegetatiei.forestiere;
' ^die a subparcelei a scazut de la 3,3 ha la 2 4 ha •-
- supra - 067 ca urmare a criteriilor enuntate anterior
fa a num5nilu
»&
la
subp«« le

Scanned with
CamScanner
- SUprafata medie a parcelei s-a mentinut apropiata de cea de la amenajarea preced fata de 12,9 ha);

2.3.3. Situapa bomelor tabelul de mai jos:

Situatia amplasSrii bomelor si numerotarea acestora este data in

Scanned with
CamScanner
 28
1
fn fondul forestier de stat din U.P. IV Cioace exista 515 borne amenajistice_ a1?^ unctele intersectia liniilor
parcelare, la intersec^iile acestora cu limita padurii, precum si pe
de contur caracteristice. . a|
La actuala amenajare s-au mentinut, pe cat posibil, numerotarea si locul de amp asa oomelor existente.
Facem mentiunea ca bomele existShte in parcelele retrocedate au fost predate odata cu acestea noilor
proprietari.

Scanned with
 2.4. Suprafata fondului forestier
2.4.1. Determinarea suprafejelor Cioace, determinata la actua a
Suprafata totals a fondului forestier de stat din - • reambulate si compensarea
amenajare prin planimetrarea unitStilor amenajistice pe planun e e cea je |a amenaj area

acesteia pe trapeze este de 2654,5 ha si este mai mare cu , precedents (2651,9 ha). Diferenta sejustificS astfel:

Tabelul 2.4.1.1.

Supraf. Supraf. " Di feren Justmcan

la la l te &
1s1I
1

amenaj amenaj. Total

Acte Erori Total
. preced. ~ + Legea Legea Erori —1 Acte 1
actuals - ha - 18/91 1/2000 contur legale legale contur 11
-ha 197
iTo 44,8 30,1 17,3~~ 47,4
1
2654,5 2651,9 — "2^“ 12J J
1
I

—A- . •*“ r^— - — * ■ ** — . . ..,U.

_, 4.2. Elemente privind cadrul natural

Scanned with
CamScanner
 4.2.1. Geologic -1iialogie---------------------------------------------- — ------- ------------------------------~
Formatiunile geologice de pe teritorul luat in studiu sunt reprezentate, in cea mai mare parte de formatiuni
sedimentare din Pleistocenul superior si Holocen.
Cu ocazia citirii si interpretarii profilelor de sol, s-au determinat urmatoarelc roci ce au implicatii directe in
formarea tipurilorsi subtipurilor desoF
BWpW aluviuni recente - in majoritate ni^ipuri carbonatice cu textura si compozitie mineralogica foaite variate ce au
dus la formarea solurilor aluviale, cu vegetatie forestiera din plop si salcic:

Scanned with
 46 1
i lor cu vegetaVe
form s ^ePoz^e nisipoase de origine eoliana ce au dus la formarea psamoso i
ata din salcamete (pe dune) ?i PLEA si PLA (pe interdune). |uri; soluri
al ’ °resPunzator tipurilor de depozite litologice s-au format urmatoarele tipun
uvia e (in Lunca Dunarii) si psamosoluri (zona dunelor de nisip).

4.2.2. GeomorfolQgie . , a linitati

Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul U.P. IV Cioace este situat in geomorfologice si
anume:
- lunca Bistrepilui (lunca Drobeta - Calarasi), din marea unitate geomorfologic^ lunca Dun rn, un e sunt localizate
zavoaiele de plop si salcie, precum si arboretele artificiale de plop euramen salcii selectionate;
- sudul Campiei
Bailestiului din Campia Olteniei, ce corespunde cu zona de interferenja cu cea le sud de localitatile Ciupercenii Noi, Desa si | 1
e a-V-a terasa a DunSrii, a carei limits nordica trece pe le sud de localitatile
Ciupercenii Noi, esa s Rast, unde se gasesc arborete artificiale de salcam si plop euramencan , precum si arborete naturale de | plop alb si
negru (zona de dune si interdune). .’■
Partea de sud a Campiei Bailestiului este formata din terase acoperite de dune, interdune si | depresiuni mai mult sau mai

putin accentuate, formate pe substrat de loess, zona ce se caracterizeaza I printr-o fragmentare relativ evidenta. I
Impaduririle cu salcam incepute cu peste 100 de ani in urma au fixat cea mai mare parte din d terenul ocupat de dune.
Exista si porjiuni ocupate de dune active (asa numitele ’’cioace ), care sc -I carcterizeaza prinrt-un grad redus de consolidare,
grosime redusa a stratului de sol si prin rezistenja I
scazuta fata de actiunea vanturilor putemice, care pun in miscare cantitati mari de nisip, Altitudinal, teritoriul luat in studiu, este
cuprinsa intre 27m si 40m. in Lunca Dunarii altitudinea medie este de 29m, iar zona de dune si interdune are altitudinea medie de
36m.
Configuratia terenului este plana in zona de lunca si ondulata in zona dunelor de nisip.
Sintetic, datele cu privire la unitatea de relief, inclinare, expozitie si altitudine, se prczinta astfel:
Tabelul 4.2.2.
Unitatea de relief inclinare Expozitie Altitudine (m)
Lunca Dun3 InterdunS Ostrov <6 insorita 1 - IC )0
ha % ha % ha % ha % ha % ha % ha %
252,3 11 1523,4 65 515,4 22 54,7 2 2345,8 100 2345,8 100 2654,5 100

Relieful, ca faetor-pedogenetic, influen(eaza formarea si repartizarea solurilor in cuprinsul I unitatii de productie. In

acest sens deosebim:
- in lunca s-au format soluri aluviale de diferite bonita(i, determinate de nivelul apei freatice, I
—troficitate, compactitate, textura, regimul de umiditate in sezonul estival, etc. pe care se intalnesc 1
arborete naturale de plopisijalcii (zavoaie) si artificiajede plopi si salcii selectionate;

1
r - pe^une si interdune de nisip s-au format psamosolurile pe care vegeteaza arborete de salcam, 1
plop-euramerican si plop alb. ------------------
■ J

4.2.3. Hidrologie
Din punct de vedere hidrologic, U.P. IV Cioace este situate de-a lungul Dunarii in regiunea de '

Se mentioneaza si existenta unor "brate moarte" ale Dunarii care, atunci cand nivelul apelor Dunarii creste, se umplu cu
apa, alimentand balfile si alte locuri depresionare din cuprinsul lor
in zona de lunca, influenta Dunarii se face simtita prin frecventa inunda{iilor, durata acestora si materialul aluvial
depus.
Arboretete din aeeasU zon5 benencieaa de apottu| apei freatice compel intr-o oarecan: masurS lipsa -P'1 t P"*™ Si
nivelul scSaut de substan.e nutritive din so A '

Scanned with
CamScanner
 ovnlica existenta arboretelor de plop euramencan de productivitate miiln™' J luviale cu continut redus de substante
A? S

nutritive. ‘tate mijloc.e st supenoara pe soluri

47
, De asemenea, in ultima vreme s-a manifest* putemic seceta care si-a lasat amprenta asupra vitahtatn si cresterii arboretelor, precum
si asupra intensitStii fenomenului de uscare anormala.

4.2.4. Climatologie

4.2.4.1. Regimul termic

Regimul termic, caracterizat prin temperaturi medii lunare si anuale, valori maxime si minime, temperaturi medii pentru perioada
bioactivA si cea de vegetate, precum si datele privind primul si ultimul inghet, in mod sintetic se prezinta astfel:

Tabelul 4.2.4.1.1

___________________Temperatura medie, lunara, amplitudinea ____________________

Statia Anual Ampl
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
a i-
-Calafat
- -—-—i— -1,5 0,5 5,8 11,8 17,2 21,2 23,4 22,7 18,4 12,2 5,7 1,0 11,5 tudine
24,9
Tabelul 4.2.4.1.2

___________________Temperatura aerului (valori maxime si minime)

Statia Data
Specificari I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Maxima 17,4 19,0 27,6 33,5 36,5 39,5 41, 41,3 39,8 31,3 23,5 29,5 5.V11
Calafat Anual 194 195 195 190 ,190 190 5191 194 194 194 193 191 1916
■ Minima 8- 0- 2- 9-1,6 8 1, 89,0 69,0 57,3 60,5 3-2,0 - 8 21,85 8.1
Anual 29,2
194 24,6
195 14,8
195 190 6195 194 191 190 190 194 13,5
194 194 1947
••
7 0 5 4 2 9 3 4 6 7 1 8
Tabelul 4.2.4.1.3
Temperatura aerului - medii zilnice
Perioada bioactiva t > 0°C ________Perioada de vegetate t > 10°C
Durata in Durata in
Suma Suma
Data trecerii zile a Data trecerii zile a
temperaturi- temperaturi-
temperaturi i medii interv. cu temperaturi i medii interv. cu
lor zilnice cu lor zilnice cu
Statia - zilnice prin 0°C temperaturi zilnice prin 10°C temperaturi
t>0°C t> 10°C
Prima zi Ultima peste 0°C Prima zi Ultima peste lO^C
Calafat 12.11 zi24.XII 316 4282 5.IV zi
26.X 205 3790

__--------— ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------Tabehd 4:2.4.1.4--------------

________________________________Date calendaristice pentru:

Primul inghet (toamna) Ultimul inghet (primavara) Durata medie
Statia in zile a
Cel mai Cel mai Cel mai Cel mai
Data medie Data medie intervalului
timpuriu tarziu timpuriu tarziu
fara inghet
Calafat 7.XI 12.X 24.X1 31.Ill Lin 20.IV 206

■ Analiza si interpretarea datelor prezentate permit formularea de concluzii ce pot avea o ^important! deosebitA in
fundamentarea de solufii in vederea gospodaririi fondului forestier din cadrul
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ - .— ' — —-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------——

Scanned with
CamScanner
 iarna 48
'
Slsi>!? ninSU,a
^nka^n^ ’
P0,arS
Se de
P'aseaza din Rusia sau din Peninsula ScandinavicS Vara “ sS scada
PSnS in aPropierea
*
arbor^^ a temPera*urii P^trunde din nordul Africii, producand o crestere
Astfd H°r flnere’ eare pot ft calarrPt a ^sius), ceea ce are 0 influenta negativa asupra se ■>» ’ H1 cauza sccetelor nrelimr,;/ V’ ^asuPra
arboretelor mature, producand uscarea acestora.
ce (54% SUpra^g p^^ ln u^'mii ani consecutivi, pZdurile U.P. IV Cioace au inceput sa as este afectatS de fenomenul
de uscare anormala), iar fenomenul
prezinta tending de extindere. . .-n ]una ;
Valorile medii lunare ale temperaturii aerului prezinta un maxim (23,4 grade e sius tulie si un minim (-1,5 grade
Celsius) in luna ianuarie, ceea ce imprimS climatului tempera un continental moderat. r-

Media temperaturilor anuale (11,5 grade Celsius) indicS un bilant termic relativ ridicat. F

NumSrul de zile cu temperaturi medii diume egale sau mai mari de 10 grade Celsius urata J sezonului de
vegetable) este de 205 zile, speciile forestiere beneficiind din acest punct de vedere de J conditii foarte bune.

4.2.4.2. Regimul.pluviometric -
v J hmam d annale I
Regimul pluviometric, caracterizat prin precipitatii atmosferice (mm), me 11 ’ uy. 1
cantitati maxime in 24 ore, ploi toren(iale si abundente, evapotranspiratie, se prezinta sm e ic
Tabelul 4.2.4.2. T J

Pre
Statia ci pitatii medii atmosferice lunare si anuale___________________
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual
Calafat 38,2 30,7 36,9 52,4 66,3 63,4 48,4 51,2 44,9 54,4 36,4 46,8 570,0
Tabelul 4.2.4.2.2

________________—— —____________- — -—,.. —-------------------------------------=_____-

Statia —• Ploi torentiale si abundente (maxime):
Data Cantitatea (mm) Durata (min) Intensitatea (mm/min)
Calafat 28.VI.1945 12,3 2 6,15
Tabelul 4.2.4.23

Precipitatii (cantitati maxime in 24 ore)

Statia
J II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Maxima
- 45 U - - - 48,9 - 68,2 - - -49^ - -348,9-
Gmpereea 46,0 43^ 54,2 - 66,- - 85,0 80,3 42v9
_
Tabelul 4.2.4.2.4
Eva] jotra pira( mtentiala - valori medii lunare si anuale
Statia ns ia
I 11 111 IV V VI VII VIII IX X XI XII An
Calafat 0 1 18 52 98 129 148 133 86 47 14 ^728
2
Precipitable atmosferice reprezinta o im rt i
„ * .^ea COM...... j j
Canliialea medic anuala de preclpifapi (570 P °ada de j
en

de la 0 luna la alia si de la un anolimp |a aitlli 1 m.m' nu es,e uniforms m decors,n . , J— caidd a annlm, eu ln ? de
p„apita,^ ™™d J
mp
"' s™c in preeipi,^;"

* J inregistreaza un minim in luna febniarie (30 7 mm). Rcgimul precipitator atmosfericecel^ 2^7'^ '
acesta au o’ mare influent asupra vegetatieii forestier depa?irca anumitor praguri ale acestora constand in factori limitativi pentru
°
raP rtUri,C
vegetal forestier _
. .C ,1C1.. aPa din sol sc inregistreaza in timpul sezonului de vegetatie, inregis r . maxim in lunile august - scptembrie - octombrie.
Este de remarcat faptul ca in ultimo am pre ungite au o influenza nefavorabila asupra vegetatiei forestie ..•
Umezcala relativa a aerului, care arc o important dcosebita pentru regimul evapotranspira.i , inregistreaza o valoare maxima
in luna deccmbrie (86%) ?i o minima in luna august (59%). Scaderea umezeln relative a aerului, caracteristica acestei perioade

4.2.4.3. Regimul eolian

Direc(ia, viteza si intensitatea vanturilor din zona, influenteaza valorile temperaturilor medii, umiditatu atmosferice,
evapotranspiratiei.
Vanturile care bat cu viteze moderate au o influenta favorabila asupra vegetatiei forestiere.
Datele privind regimul eolian sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Scanned with
CamScanner
 Tabelul 4.2.4.3.1
______________________ Directia (puncte cardinale) / Frecventa (%)/ Viteza (%) ’ ______________________________
SV NV SE NE s E V N Calm
12,3 12,5 20,1 4,8 8,9 9,8 14,1 1,8 15,7
2,2 3,0 1.4 1,4 1,2 1,6 3,9 1,4
-

Predominante sunt vanturile din V-SV-NV (38,9%) si SE (20,1%).

Num&rul zilelor in care viteza vantului depaseste 11 m/s este de 25,4 zile.
Uscaciunea permanents din lunile iunie, iulie si august, coroborata cu actiunea vahturilor din directia V-NV, activeaza
dunele de nisip, acesta constituind factorul esential care, in unele situatii este responsabil de calamitarea tinerelor arborete.
Vanturile au influenta negative asupra vegetatiei forestiere, deoarece in timpul verii, vanturile uscate si foarte calde
produc scaderea umiditStii din aer si sol si maresc evapotranspiratia.

4.2.4.4. Indicatorii sintetici ai datelor climatice

Tabelul 4.2.4.4.1.
Indici de ariditate - de Martonne - valori medii anuale -

Statia
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XI An
Calafat 45,6 31,2 19,3 18,9 19, 22,2 20,8 11,4 14,8 19,0 28,8 I
±7,3 26,5_
6
Tabelul 4.2.4.4.2.
Indici de compensare hidric^
,, ,,,. ZA(+)
,=_0,51______
Specificari______ ------- — —-----Formula de calcul: I.c.h. = - __________ —
ZA(-) 1 1
. ■■ . I II Ill IV V VI Vil Vlll IX X XI Xl An
Precipitatii (P) 38,2 30,7 36,9 52, 66,3 63,4 48, 51, 44, 54,4 36, l
46, 570,0
Evapotranspirafia (E) 0 1 18 4
52 98 129 1484 2133 869 47 414 28 1
728
,AW=P-E 58;2
-
-
29,7
-
18;9
- -
-
- - - 4
7, 22,
4
44,
8
161,8
■_ 65 ; 99, 81, 41,
- “■ - —Z~’ 312' 8 - - 319,8
-- 6 6 _1---- 1

Scanned with
CamScanner
 50
Tabelul 4.2.4-4.3.

_ ______________________
Indicatorii sintetici Indici de compensare
hidrica
Indici de ariditate de ZA(+) ich' 2AM
Specificari Jemperatura (“ Indici de umiditate
Martone j = p/t+10
R P/t 631
Precipitafii (mm) F
26,5
11,5 49,6
medie anuaia 570,0 28,8
11,6 13,4
155,6 20,3
primavara
vara toamna 22,4 163,0 7,3
iama sezon de 12,1 0 135,7 11,2 24.6
__________—------------
vegetatie 19,1 115,7
326,6 i7,i n
22,4

Valoarea subunitarS a indicelui de compensare hidrica (0,51) reflects perioada de uscaciune in sol, mai ales in lunile
iunie - august, cand indicele de ariditate are valoarea 20,3.
Functie*de datele prezentate mai sus, teritoriul U.P. IV Cioace se incadreaza (dupa Kopen) in provincia climatica
C.f.a.x., caracterizata printr-o clima temperate, cu precipitatii medii anuale sub 600 mm, temperatura medie a lunii celei mai
reci nu scade sub -1,5 grade Celsius,, iar a celei mai calde nu depaseste 23,4 grade Celsius.
In timpul sezonului de vegetatie, indicele de ariditate are valoarea 22,4.
Conditiile termice se inrSutStesc in intervalul iunie-septembrie, datorita zilelor cu temperaturi ridicate (peste 30
grade Celsius), cand stratul superficial de nisip se incalzeste la cca. 60-70 grade Celsius, arzand puiefii la colet.
In anumite situatii, deficitul de umiditate din sol este compensat de prezenta panzei de apa freatica la o adancime
accesibilS radacinilor, precum si de faptul ca stratul de nisip de 15-25 cm constituie un scut izolant care ingreuneaza
evaporarea apei din straturile de la adancimi mai mari de 30 cm.
4.2.4.5. Climasi vegetafia forejstierS
—-__________9U P^re la datele climatice se desprind urmStoarele-
- conform raionSrii climatice, teritoriurunitatii P H .
sectorul de clima continentala, finutul climei de campie district er Studiu~este situat in
Vestul Olteniei; ’
Campie d,Stnctul ch
™> de silvostepa, subdistrictul

-_______________-precipitatiile extreme inregistreaza oscilatii foarte i

prec.pitatn HepIs^eTOXTm^^ a^ni poate^mimerw^ Cantitatea
de ap3 din
; de .imp OrS ptop. poate sS deptaM 60 a|e. f„ * U.
de aer cald produc dezghet si topirea zapezii; * P d 3pada nu est
e stabil.-Invaziile
i " v^ntul bate cel mai frecvent din nnrJ •
dunelor); ----------------------------------------------------------V2^^ta ^nd aratata si de oriantarea =
“____________ - valoarea coborataa_mdicelui de ariditate de M w" ' '
atrage atenfia asupra precaufiilor ce
„ _microreliefinalte, unde uscaciunea pericliteaza tinerele nlan
j Dunarii. Important sa, pent™ culture plopilor si sale ifor " « «I scazut al al,
de n v

——a-verii si4eamna,-coincide^;KnjVelelc minim.- i r. ° - eSte cu a,at mai mare cu cat in apelor

----------adancime; coboraj^ !
,----------------- - conditiile de vegetafie schimbatoare de la an I ---------------------------------—-____________P 5
variafiile factorilor meteorologici, provoaca pierderi azT’
aceste pierden sunt cauzate atat de inundatii cat • ? dCSea foarte mari tinerelor^ni ^113111 ?l de - —dimerisiuni mari, plantati adanc, in teren
bine pregati^ USCadune- se 'mpune folosirea30^"' ntrUcat _
DinpunctdevederefitocIimatic,unitaLh r- ~~ - nor Puieti de
' Actualul amendment a tinut seama de date e in "Silvostena"
-rationaleTnn: — ate
le de mat sus amintite in^onS’ ' P

Scanned with
CamScanner
 51

- zonarea functionala adecvatH a pSdurilor din cadrul U.P.; "1 de

- constituirea unitS|ilor de gospodSrire corespunzatoarc formatiilor forestiere si functn or protectie
atribuite pSdurilor;
- stabilirea compozitiilor tel §i de regenerare conform cartSrilor stationale;
- alegerea tratamentelor si a metodelor de ingrijire §i conducere a arboretelor.

4.2.4.6. Eavorabilitatea factorilor_§i determinantilor ecologicLpentru.principalele specii forestiere

Tabelul 4.2.4.6.I.
Favorabilitatea pentru speciile.............
Factori si determinant Salcam Plop euramerican______________
Specific. -
ecologici RidicaU si f. ScSzuta si f. RidicaU si f. ScSzuta si f.
ridicata Mijlocie scazuta ridicata Mijlocie scazuta
Temp, medie anuala ■ Cerinte 9,0-11,5 7,5-9,0 <7,5 >10,5 9,5-10,5 <9,5
‘(°C) Condipi ♦ - - * - -
Precipitapi medii anuale Cerinte >500 420-500 <420 >500 400-500 <400
(mm) Condipi ♦ • - * - ——
Suma temp, diume Cerinte 3500-4200 - * >4000 3500-4000 <3500
£0°C(ZT>0°C) Condipi * - - * - .-
Suma temp, diume > Cerinte - - - - - -
10°C (ZT > 10°C) Condipi - - - - -
Durata perioadei de Cerinte 7-9 6-7 <6 7-8 ’ 6-7 <6
vegetate (luni) Condipi - * - - *
T

36-44; >44;
Conjimitul de argils Cerinte 8-36 10-15 16-35 >40
3,5-8,0 <3,5
fina (0,002 mm) (%) ■
Condipi * - - - * -
Volum edafic (m /m ) 3 2
Cerinte >0,85 0,45-0,85 <0,45 1,25 0,75-1,25 <0,75
Condipi - * - - * -
Gradul de saturatie_____ Cerinte 60-80_____ 30-6Q_ _>80; <30 _____75-95 55-75 <55
m baze (V%) Condipi - ♦ __
- • - -
Umid. atm. relative luna Cerinte - - - - - -
iulie (%) Condipi - - - - • -
Adancimea apei freatice Cerinte >1,0 0,5-1,0 <0,5 0,8-1,0 1,0-1,5 >1,5
(m) Condipi * * * - ♦ -
. ■ • •. . 50-63; ^4-
-—10-50- >63;<4 ---------- _ '--- - '
Jiuma bazelor-de— - . Cerinte 10
schimb (SB) Condip - * - - - -
Conpnutul de sSruri i Cerinte lipsa <50 50-150 - - -
solubile (mg% g sol) Condip ♦ - - - - -
i
4.3. Soluri
— 1

Evidenta si rSspandirea teritoriala a.tipurilor desol

4.3.1. ______
122 2--' Alaturi de conditiile climatice, forma de relief si vegetatia forestiera, substratul litologic M (materialul
7

parental mineral), vegetatia forestiera are o important deosebitS pentru specificul ecologic potentialul productiv al
statiunilor si pentru formarea diverseior tipuri de soluri.
cadrul U.P. IV Cioace s-au identificat urmatoarele tipuri si subtipuri de sol:
J SO <^22-

Scanned with
CamScanner
 52 Tabelul 4.3-1-1 J

ta___ %
Clasa de Subtip de ------'^Suprafa
soluri Tipul de sol sol Codul Succesiunea orizonturilor Ta Z
tipic 9301 Ao-C __ '^TO39T2—
gleizat cu 9303 _______Ao-CGr___________ 396TZZ
Psamosol fragipan i^309 Ao-Cx 574?7
TOTAL 2010,2
Neevoluate tipic 9501 ---------- A^C" ______________ 2
272^ 634 1A
A Go-Gr
Aluvial gleizat 9506 335^ 2345^ 14
TOTAL "Too-
"OTAL
Toate solurile din cuprinsul U.P. IV Cioace fac parte din clasa de so un neevo I
psamosoluri si 14% soluri aluviale) predominand psamosolurile tipice (44/o) urmate e j
fragipan (25%) si psamosolurile gleizate (17%).

4.3.2. Descrierea tipurilor si subtipurilor de soluri .... J

Descrierea generala a tipurilor si subtipurilor de sol cu caracteristicile lor esentiale, utihzand analizele efectuate
4
(tabelul 4.3.3) la laboratorul de soluri din I.C.A.S. Brasov precum si observatule efectuate pe teren se prezinta astfel:;
Psamosol tipic cod 9301, cu profil: Ao-C (Cea), format pe dune de nisip, este moderat alcalin | cu pH = 7,9 -8,5, slab
humifer 4cu un continut de humus de 0,9% la suprafata si 1,2-1,3% in 1 profunzime, slab carbonatic la suprafata (1,8%) si
moderat carbonatic in profunzime (7,9%), foarte J slab aprovizionat in azot total (0,04 - 0,07 g%), nisipos fin, de bonitate
inferioara pentru salcam.
Psamosolgleizatcod 9303, cu profil Ao-CGo, format pe depresiuni de interdune , este moderat | la putemic alcalin cu
pH=7,6-8,6, slab la moderat humifer cu un continut de humus de 2,6-3,6% pe J grosimea de 7-12 cm, slab la moderat carbonatic
(0,2-10,1%), mijlociu aprovizionat in azot total (0,43-0,18g%) rjiisipos fin - mijlociu, de bonitate mijlocie pentru plop
euramerican. Bonitatea Tipul de statiune
mijlocie 1 este determinata de regimul de umiditate egorii
alternantbonitat
- umiditate mare primavara si toamna si
de e T'
deficitNin I estival, pe un fond de troficitate mediu si un pH alcalin. ita Cat Tipul si subtipul de sol
Cod Supr
r
Q 4 , J's™ ul ™‘ P ^ne de nisip,
af; este putemic acid la r.
moderat
Mijl alcalin Infercu pH=4 8-I
1 f e
Diagnoza % Isupe
crt -
8,4, slab la moderat humifer cu un con|inut de humus de 0,3-4,5% pe f grosimea deh 1-15 cmha A F L. chh 1 la moderat carbonade
■ rpPA rc
\
(0,6-9,0%), oligomezobazle la eubazio cu un grad de saturatie ha in ebaze V=45- I 92/6, foarte slab la bme apruvrzrona! ,n azo! total
(0,02-0,23g%), nisipos fin si-mijlociu Factomil "* ’ "" " Pre ftaeil a k icr/A J________ Pontic in esS
SilvostepS din Campia (o.s
9.1.1.0 blteniei, complex de Abvial Opie cod 9501 cu prof,I Aoc.-Cca, format 472, In lunca pe eluvium etero.ene este
L 472,9 :
. statiunicarbonat,c<9,9-13,5%),-mijlociu
pe dune de nisip, 9
grosimea de 28 cm, moderat aprovizionaZZTZiio^ msipos fin la9301 - Psamosol
msipo-lutos, tipic 9309
de bomtate
|m 20 - Psamosol cu j fragipan 1
inferioara pentru salcam in temnul ^.4-
SilvostepS din Campia ♦ D . 4
este determinata de pH-ul alcalin, ce se constituie ca factor limits' f -
3 Bonitatea

inferioara.| 9.1.1.1 blteniei pe dune de nisip, m 529, P301 - Psamosol tipic j

2. 529,8 2 □ 19309 - Psamosol cu 1
.
edafice se recomanda pe acest sol promovarea plopului alb sau negr^ ™ C3m' aCeSte COndi^ii 18
lfrapin;3n I
----------Ainvial-gleizat, cod 9506-eu profil Ao cCo-Or rn t
pnvosiepa am Campia I* 1
|
-

nisipoase fine9.1.1.2
cu nivelul apei freatice la SS-lOo'cmad^imeXlf6-^^^
3. Olteniei pe dunedede1,6-1 506,6 2 2
nisip,7%- slab h m"i moderat alcal»i cu 506,6 9301 - Psamosol tipic j j
slab humifer.cu un con(inut de humus
II__________■ — 9303(0 -8 Psamo sol 1 j
slab aprovizionat in azot total (0,03-0,08 g%), foarte’slab aprovL^f ’ '12’6%)> foarte
SilvostepS din Campia gleizat ■ "I
nisipo-lutos la luto-nisipos-malos, de bonitate miilocienentn . ^ J
9.2.1.0 Olteniei pe depresiuni oase H.6 11,6 . ' 1 9303 - Psamosol 1 a
J. euramerican).
4. Bomtatea mijlocie este detenninata de factorii n T P °P alb’ pIoP negm si unei_______ bune aerisiri
deizatsi capacitatii ridicate de
.L si interdune
retinere a apei iar ^7 Ca textura m
’jlocie favorabil’a ’ 1 S ^te troficitatea scazuta
3 f3Ct0r ne atlv

K iiMpuase, 111
9 *3°1 - Psamosol tipic 1 303
9.2.1. iilvostepS din Campia
5. - - Psamosol ~ .fl
l.k Olteniei pe depresiuni de 9
177,8 7 177,8
>ilvostepa din Campia ~~ 303 - Psamosol | 1 eizat .
6. fl
9.2.1.3 )lteniei pe depresiuni de 9
-
27,4
.K pi iterdune nisipoase, I 3 g
l 03 - Psamosol
ilvostepg din Campia
Hteniei, complex de atiuni 9
7. Scanned with 1
! pe dune si 2
CamScanner9 ->zat
i iterdune, III 141,1 6
7 J./ > 3
su■ r 1
52 Tabelul 4.3-1-1 J

Scanned with
CamScanner
- "" T—1 ■ '■ _____
1R
“'r' •

*• Tipul de statiune Suprafata Categorii de bonitate

Nr.
Tipul si subtipul de sol
crt. Super. Mijl. Infer.
Codul Diagnoza ha %
ha ha ha

silvostepa din Campia Olteniei,

9301 - Psamosol tipic
8. complex de sta(iuni pe dune si
9.3.1.1. 93,0 4 - 93,0 9303 - Psamosol gleizat
interdune, II
• 9309 - Psamosol cu
fragipan
Silvostepa grind umezit freatic,
9.6.13 II/I 244,1 11 - 244,1 - 9501 - Aluvial tipic

Silvostepa humifer freatic umed,

10. 9.6.14 28,4 1 28,4 - - 9501 - Aluvial tipic
I
Silvostepa depresiune gleic, III
11. 9.62.2 7,2 - - - 7,2 9506 - Aluvial gleizat

Silvostepa depresiune aluvial

12. 96.2.3 55,9 2 - 55,9 - 9506 - Aluvial gleizat
semigleic, II

Total 2345,8 10 105, 1077,4 1162,6 -

0 8
% 100 - *4 46 50 -

Analizand datele din tabelul anterior se constats ca intreaga U.P. apartine "Silvostepei" (Ss).
Din totalul de 12 tipuri de sta(iune determinate, urmatoarele tipuri nu apartin clasificSrii din "Sistematica tipurilor de
stapuni" (1972), fiind create pentru zona luata in studiu si vin in completarea acesteia:
- 9.1.1.1. - Silvostepa din Campia Olteniei pe dune de nisip, III;
- 9.1.1.2. - Silvostepa din Campia Olteniei pe dune de nisip, II;
- 9.2.1.1. - Silvostepa din Campia Olteniei pe depresiuni de interdune nisipoase, II;
- 9.2.1.3. - Silvostepa din Campia Olteniei pe depresiuni de interdune nisipoase, I;
- 9.3.1.1. - Silvostepa din CampiaOlteniei, complex de sta(iuni pe dune si interdune, II.
j, Din punct de vedere-aHronitS(ii, majoritatea sunt de bonitate mijlocie si inferioara (95%) si numai 5% sunt de bonitate superioara.
_____________________________________________________________________ ___
—Se remarca existen(a in cuprinsul U.P. a 303,0 ha terenuri neproductive (233,1 ha terenuri nisipoase, 2,8 ha terenuri saraturate si
67,1 ha terenuri mlastmoase), ce ar putea fi incadrate in tipuri de sta(iuni extreme cu conditii foarte grele de regenerare. tn terenurile
nisipoase caracterizate prin prezenta pe profrl a orizontului cu fragipan, troficitate scazuta si capacitate mica de retinere a apei, se vor
incerca impSduriri cu glSdita si salcioarS, iar pe cele mlSstinoase caracterizate prin prezenta apei la suprafati, avand o flora caracteristica
- hidrofila (papura, rogoz) se vor incerca impaduriri cu salcie MblOSindiFse inTacest scopTehnologii speciale.
 1
1
1
-
.
> s
Jtipuri
4.4.2. Descrierea
l|
r sta uni cu factoriilimitativi si masurile.de gospodarire impuse de acesti factori J
d ( >j

si Factori si
Etajul j u Tipul natural de Masuri de gospodarire impuse de factorii ecologici si riscuri |
de scrierea concisS a tipuli determinant!
fitocli Indicativul dt clasifr [ i padure si T iirrSri Pii Compozitia optima
ita me ecologici limi- rW
- matic a productivitatea L^ULrari I11U1ULU11 Compozi|ia de impadurire in Tratamentul?
^ii tativi: riscuri
r i jacestuia nice si agrochimice terenuri goale
Ss s ps eL EPA
V i
9.1.L0. □ST I [N :lAMPIA I 8 .5. Rariste de - soluri cu 4SC6SL,OT,DD,PIN
SILV< EP ) X OLTENIEI, 3E I 1 amete de textura nisi- 100OT,SL,DD,PIN)Ctr
COMPLEX E
E NI DUNE DE NISIP, I 2 ductivitate Doasa, necoe- (Neproductiv)
I I tepajextema sau de tip pe sa inferioarS. zive fUra
STA
Complex de datiun n Iv varfuri de dune ina I le (si) humus sau
uscat din sudu i os - depresiuni de interdui ) t pr foarte slab
I i
1 sau mijlocii, blteni 9 tua humifere, slab alcalin ace e o humifere, cu T. conservare
c( pe soluri te in azot, cu deficit rival. i < capacitate
name e
neevc cu sau s e 09), nisipos fin la nisip i e s redusa de
de )iu
fara car mare i, sai la z0-50 cm adancimc lit e u retinere a apei -
1 ate, f
s : fragipan, care nu las: , b deficit mare de
de umidil b'onat
< d sia izime, obligand salcam ! umiditate in
Sol: psamosoi i,: 'ite
1 u l e r-ficial, unde in sezoni sezonul estival
coeziv, caractei in s 1
e r sar o
orizontului con cu coeficientul de ofilire. ii
ta ul s i
sa patrunda fra^ vegeta|ia forestiera
( rt c
es 5
ri5d sa rizat o
s foloseasca m pri a L turi de salcam a gladit ;i
a
. sstival umiditat ipact rl (9 a pinului negru 1);
a
1 Statiuni putin C z 3 Agrostis alba (95).i 1
u
neproductive p kcinil o ari 1
1

i
‘r,’
•
A.

;
C
.

Scanned with
 Tipul natural de
lilt?
HlndieatMil de clasifii si descrierea concise a tipului
°F .----*-------’
1 pSdure si
dqstatidni productivitatea
nal acestuia
IE
CAMPIA OLTENIEI PE
9.1.1.1. SILYOST
' .I.
.•. .
2.3. Salcamet
DUNE DE NISIP, productivita-
Statiuni din silvoste inferioara pe me
sudul Olteniei pe dun mijocii 02-5 m) si dune inalte nisipoase

Soluri: psamosoluri pick (9301) si psamosol cu i cide la slab

fragipan (9309), slabalcaline, foarte slab
humifere, majoritatea cloruri :arbonati, cu slabe urme de
si sulfa tn, nisip >ase la nisipos coezive, cu deficit
mare de umiditate in s szor ul estival.
Statiuni de boAitate i iferi >ara pentru salcam. Cand J i
--------jgp sde
procentul estei5% se recomanda
carbonati dep sestep% se recomanda :ioarei si a
introducerea otetarului, sal vederea pinului negru in
fixarii duneloi
Flora: Carex - poa pr iten is (91); Agrostis alba (95).
9.1.1.2. SILVOSTEPA D N CAMPIA OLTENIEI PE DUNE DE 812.2. Salcamet de
NISIP, II | productivita- te
Statiuni din silvostep exl :ma sau de tip uscat din mijlocie pe dune de
sudul Olteniei situate f e di ne joase (sub 2 m), frecvent nisip (m)
plane la slab framantat: si epresiuni slabe de
Soluri: psamosoluri ti interdune. )icd(9301) si psamosoluri
gleizate (9303), slab - moderat humifere, mezobazice,
slab acide la net tre.
Statiuni de bon late mijlocie pentru salcam. Bonitatea este
determinatafie continutul de carbonati si troficitate scazuta (humus, azot,
fosforj.
Flora: Carex - Ifoa pratensi^ (911; Agrostis alba (95).
 t'
■

Factori si nnf Srire impuse de factorii ecologit

MSsuri de gospod :i si riscuri ;
ptmi hnrtt i 1 ,• ■ . V'' ■ _ ■ • ’-.

UCIU1 T iirrSri hidmfph- Compozitia optima

ecologici limi- JL^vlUldll Compozitia de impSdurire in Tratamentul
tativi: riscuri lllUlVUVll terenuri goale
r

- lipsa de umi- 7SC3SLJDTJDDJ»IN T. in crang T.

ditate in sezon 50SC50SL,OT,DD,PIN,Ctr rase de
estival refacere
- soluri cu tex-
tura nisipoasS
slab coazive la
necoezive slab
humifere

।
- deficit de 9SCLGLJDD,ML T. in crang
umiditate in 80SC20ML,GL,DD
sezon estival -
troficitate mica
- capacitate de
re|inere a apei
foarte redusS --

Scanned with
 1 ■r ।
.9

r iTi \i
Etaju
^a Tipul natural de j Factori si MSsuri de gospodarire impuse de factorii ecologici si riscuri
l >i descrierea conci: a a tipului
J
rel pSdure si determinanfi -
fitocl Inuicativul de clasifi tatiune । ’ Compozipa optima
de productivitatea ecologici limi- Lucniri hidroteh- -
i- Compozitia de imp^durire in Tratamentul
l acestuia tativi: riscuri nice si agrochimice
matic L j terenuri goale 11
9.2 1.0. ID N CAMPIA OLTENIEI PE 932.5. Plopisuri - soluri slab 6PLAJ’LN4SA 60PLA,PLN40SA T. crang
1 SILVOSTEE INTERDUNE de PLA si PLN cu humifere, T. rase
DEPRESIUNIJOA salcete pe necoezive ■
S NISIPOASE,'m 2 :iuni de productiVirate inferi- i interdune si jepsi • deficit de 1
Statiuni si complex c St salcie din silvostepa externa de jjrod. inf. (i) umiditate in 1
oarS pentn.
sau de i plopi
is catindi]
din c Iteniei situate pe depresiuni cu sezonul estival j
su t ’rdune nivelul apei freatice fara si la 80 -
tip joase si en
120 cm vara, te (9303) slab la -
in aproape nisi] s i i
X12
moderat la slab alcaline. 1 de
! d( suprafata ul
umiditate in sezonul de _ - -
Soluri: p simosoluri oa
-1.• ^R:
humifere, ..1 st
i >a pnmavara si uscaciune
nisipoase,
1 । / Faitori im
n< nitalivi:
li a s (91), Agros’tis aloa (95) Ti
i var
vegetafie, i ei
u foarte mi
1 Ipronunfat
(9.2.1.LS .VOSTE z:D 932.3. Plopisuri - deficit de 10PLA,PLN(10PLEA) T. crang
V CAMPIA OLTENIEI PE
D P, I de PLA si PLN pe umiditate in l00PLA,PLN(100PLEA) | i T.rase
DUNE NISIPOASE, II nS
DEPRES JNIDEIN rE depresiuni de sezonul estival
sau de tip uscat din sudul lijlocie
I 3 i? interdune nisi-
pentru plopi indigeni
Stajiuni silvostep^ xt poase de prod,
li de interdune si ] ioale de
di □Iteniei, productive e mijlocie (m) • *. .. • *
c de ;i salcie, uate pe dep ite e (9303), slab la n loderat \ T. cranj □\1
si lune i 952.2. Salcete de L0SA 100SA 1
\
la slab alcaline, cu 2aCO3 pe 1 T. rase
h joase. mosoluri gl es productivitate ’ i*
Soluri: psi sipoase, ii mijlocie in
1
lafic redus mai ale s in V1Yt A

di fr umifere, n nei bogfate Ippei depresiuni de

’nivelului ridicatla
1 it profilul, in a? ei interdune
X 3
Factori lim oa za s (91); Agrostis all ba (95). nisipoase (m)
-
j eprisiunilc I
prat
jtr ।

1
eahce. .. eI
1 i.. . ... . ..... d 2MLAiklk

Scanned with
 i 1 1
।1

<r- A. ■__________
w '.■ ■.

Tipul natural de Factori ?i MAsuri de gospodarire impuse de factorii ecologici si riscuri I

Etajul 1 ’$
11 de Idescrierea concisA a tipului pAdure ?i determinant
fitocii- in mua ism care
B uv cl « Itiunc productivitatea ecologici limi- LucrAri hidroteh- Compozitia optima
matic , Compozitia de impadurire in Tratamentul 1
acestuia tativi: riscuri nice si agrochimice
i terenuri goale
9.2 1.3. LVOSTE DE 1CAMPIA OLTENIEI PE 931.3. Plopisuri - deficit de 10PLA.PLN(10PLEA) T. Tn crang 1
. sr ? de PLA si PLN pe umiditate in 100PLA.PLN( 100PLEA) T. rase /
PJ UNI 'E
D
JUNE NISIPOASE, I la interdune de sezon estival
RES DE IK « K
EI sau de tip uscat din sudul productivitate
I silvostepa xtc
Sta liuni lerioara pentru plopi 1(9303), superioarA (s)
Droductivit de
Olt d intens humifere, I in azot, fosfor
a PLEA. sJ fl
e Aiei si potasiu. rniditate in sezonul
amosoluri
ind de estival. |(91); Agrostis alba (95). >>
gl ib iza
ij ’eni alcaline, 1 n
S si
9.3.110. AO STEP DE1CAMPIA
og OLTENIEI, [U?l 932.1. Salcamete - deficit de 6(4)SC4(6)PLAJ’LN
sn A : DE PE DUNE SI si plopisuri pe umiditate in 60(40)SC40(60)PLAJ>LN
COIskPL STAI STE, i'V ’ dune si interdune sezonul estival
1
E^ de prod. inf. (i)
in complex >tat®ni de silvostepa extemA sau tenij
INTERD de din sudul situate pe depresiuni de , dJe joase si
< i UJ 0 oale de mijlocii. '1
Stauuni si dune ice ®301), psamosoluri gleizate
de tip uscat mosoluri ti;
(r fragipan (9309) slab humifere miAate
nterdune, imosoluri c in sezonul estival.
pj Soluri: i deficit de
F te imerioara pentru sal cam si
psa 9303) productivita
si psi ai. :nsis (91), Agrostis alba (95)
lisipoase, cl
1

1
i

Scanned with
 1 \ | I■
1

■ Tif ml natural de
Etajul
Indicativul de clasil icamsi c escrierea concisS a tipului distat une padure )ducti
fitocli-
vitatea
matic
pre acestuia

9 .2. Salcamete
32 si p lopisuri pe [e
93.1.1. SILVOSTEPA |IN 2AMPIAOLTENIEI, dun si depre- ii de
COMPLEX) DE ST VTIWNI PE DUNE §1 sau siur inter- e de
INTERDUNE, III H 1 dun prod.
S tajium si complex : deltathni de silostepH externa de tip I mW 1. (m)
uscat din sudu OltBiiei situate pe depresiuni d( interdune joase, ate
poal : de Kune dune mijlocii si joase. Soluri: psamosoluri tipi® ^rat
(9?01), psamosoluri gleiz (9303) si,psamosolui cu ®agi >an
(9309) slab la modi mnifere, nisipoase, teut® la f lab alcaline. jeni
Sjta(iuni de producti dtatlmij ocie pentru plopi indi£ si talcam. 0
4 Hora: Carex - Poa p "ateftis ( H); Agrostis alba (95),
9.6.I.3. SILVOSTE A D UMEZIT FREATIC 911.2. Zavoi de
Uji (Silvostepa lund de »voi de plopi Ps-m, aluvial PL^ de prod, moderat humifer, pro unc
freatic umed, foa rte rar scur: mijlocie (m) inundabil)
Sta(iuni situ ite pe ir insi i si grinduri mij ocii din 931.2. ZSvoi lunca Dunarii intre 7, 1-8/

hidrograde cu inmdatii la J -6 amebtecat de ani, cu durata medie c e 1 ( 35 zile in sezom 1 de

plop, alb si negru
vegetatie. de productivitate
Soluri: aluviale tipic s (9: ) 1) - lab la mode: at humifere, mijlocie (m) lutoase-luto-nisipoasc
cu < >ort temporar de apS freatica, afanate, cu permeabilLate idicata.
Stktiuni de bpnitate i iijk :ie spre superioara pentru ■ plobi indigenilsi mijlc rie ] mtni PLEA.
Fl )ra: Carex - Poa pi aterfis (9’1); Agrostis alba (95).
 Factori si
determinant M3suri de gospodarire impuse de factorii ecologici si riscuri?^
ecologici limi- LucrSri hidroteh- nice Compozitia optima
Compozipa de impadurire in Tratamentui
tativi: riscuri si agrochimice
terenuri goale
- deficit de 6(4)SC4(6)PLAJ’LN T. crang
umiditate in 60(40)SC40(60)PLA,PLN T. rase
perioada
estival^;

- fluctuatia lOPLA(LOPLEA) T. crang3

nivelului panzei 100PLA (100PLEA) T. rase
de apa freatica
- prezen^a T. crang 1
sSrurilor in sol 10PLA,PLN(10PLEA) T.rase 1
100PLA,PLN(100PLEA '

S >• 'ACit-Av.

Scanned with
 -
u • .1

t ■ • ■ ■■ • ■
■

u 1 ■l I Id
■
I T p ul natural e Factori si •• -A;..'-
logici si m
$1
re
•
ood^fire impuse de factorn eco
Etajul Ina rnttviilrlp rindfir s i determinant M5siiri de gosj j ______ risci s
es rierea concis a d paduresi
fitocli- tipului : ecologies lim 1 Compozifia optima I a
■K
* ’• * * . J.■
e s [ti P oductivitate i- Lucr^ri hidroteh i
matic tativi: ___i i
f
> i I Compozitia de impadurire:
un a .acestuia nice si agrochimh ___■ in Tratamentul i
1 riscun 1 terenuri goale ___B
9.6. 4. C H Ill ERFREAT rc 93 11 1. ZSvoi - conditii bum >1 10PLAJ>LN(10PLEA) 1 T.
L i i Ps, si rar amestecat de de aerare l00PLA,PLN(100PLEA) cran;
1 SILVOK zSvoi de
EP - volum edafic 1 T. rase
U un I plop ted, scurt PLA si PLN de
MI
ID, I ^ c de freevent productivitate mare
(Silvosl il tlp
alu ■c t iin lunca superioarS (s)
intens hurr S
vi ati mduri joase
abil) uni T ur
i 'll
inu situate p rii, c
Jfer r
nc intre 6,2 , su J. 1 /1/
luto-
Stal itrate format ri I 3terogene. n
/
.ri: aluviale t einti idr gi 3 maloase la
Du 1 iGigeni si
i-maloase la o ■r poase fine in
nS - ■citatea
izime, mode lu ad
Sub 7,8 apacitate
uni de vi In lentru plopi
S t
bonit? 95 i1 ir s data de
oh din a (95). I
• euramerican 0 1 trofi nzot
nisi Ipi
9.6. 2. O [E D R SIUNE
total) si । ic, in te t 951.6. ZSvoi de ■ deficit de I OSA 100SA T. crang
2 SILV’ S! PA E Ei GLE c din ■ salcie de prod, i [ imiditate in i T. rase H' 1
if
Sta| uni si m :x sta mi productivita i inf. pe locuri s iezonul jstival; .-
i p ti jrdune oase in Lunca e soluri
IL
9II r
co jarS de d Au de tip £
infe din ;il iste ex 11 used ii joase I Dunarii (i) !
ri< Oltenie v p; ti 3 si inte , nisipo- 1 lisipoase -i!
sud i iase. sit ate de s te si r lecoezive;
ul i p I
ri: pc isi slab
n
1 nisi aluvi? u humifen. es ile in
pc a luto- Ie leiz (9| de umidita
Soli { at s p), I
ni t de 3S ■ (95).
t i I
luto aer. uni si mal arA si
,J
Sc
a
n
n
e
d
wi
th
C
a

Scanned with
CamScanner
 si descrierea concisa a tipului
Etajul Indicativul de\clasificar statiune )
fitocli-’
matic
19.6.2.3. SILVOSTEPA,
■EPRESIUNE, ALUVIAL
951.5. ZSvoaie de - aerate slabs a
SEMIGLEIC.il (Silrosi Pm,
;pS lunca de zavoi de salcie anual salcie de solului
aluvial amfisemigleid ' Statiuni
prelungit inundabil) mijlocie productivitate - fluctuajia
de productivitatl palcie din
lunca Dunap, s intinsuri joase pentru zSvoaie de mate pe mijlocie pe locuri nivelului panzei
frecvent im 5,0-6,0. | depresiuni dsoare si ndabile, cu joase in lunca de apS freatica
>506), slab humifere, nisipo- hidrogradul intre Dunarii (m)
cu exces de umiditate si
Soluri: aluviale glei: te •»
lutos la luto-nisipos Jo;
deficit de aer. j Flora: Carex - Poa piper s (9|1);
Agrostis alba (95).

Scanned with