48

' i qcandinavicS
. sau din Peninsula grade
lama, aerul rece, de origine polarS, se deplaseazS din usi opjcrea valoni spre Peninsula BalcanicS, ftcand
ca temperatura s& scadS pan m r restore
Celsius Aficii producand 0 c ’
Vara, aerul cald, de origine tropicals, pStrundc din nordul ° jnfluen(2 negative as P
accentuate a tempcraturii (panS la 41,5 grade Celsius), ccea ce
producand uscareaa^s
arboretelor tinere, sare pot fl calamitate, dar slasupra arboretelor ma ♦ jy Cioace au incepu Astfel, din cauza
sccctclor prelungite din ultimii ani consccutivi, p3un e anOrmala), iar fenomenu se usuce (54% din suprafa(a
pSduroasS este afectatS de fenomenu e us
prezintS tending de extindere. . 4 grade Celsius) in luna
Valorile medii lunare ale temperaturii aerului prezintS un maxi *^1 temperat un caracter iulie si un minim
(-1,5 grade Celsius) in luna ianuarie, ceea ce impnm c i
continental moderat. . reialiv rfdicat.
Media temperaturilor anuale (11,5 grade Celsius) indict un i an| $ grade Celsius (durata
Numeral de zilc cu temperaturi medii diume egale sau mai man punct de vedere de sezonului de vegeta(ie)
este de 205 zile, speciile forcstiere beneficiin m conditii foarte bune.
i

4.2.4.2. Regimul pluviometric z . _ ilinnrP ci anuale,

Regimul pluviometric, caracterizat prin precipita(ii atmosfence (mm), s;ntetiC astfel:
cantitSti maxime in 24 ore, ploi torenpale si abundente, evapotranspiratie, se prezin