Culturăşieducaţie

ALMA MATER MILITARIS

2
La români, credin ţele şi ritualurile legate de solstiţiul de iarnă şi,
implicit, de Cr ăciun, sunt foarte importante, acestea p ăstrându-se
mai bine
pe la sate. În Ajunul Crăciunului, gospodarii strâng de la vecini tot ce
au dat
cu împrumut ca s ă îi găsească sărbătorile cu toată averea în cas ă.
Tot în
această zi, pe 24 decembrie se iese din post până la Postul Paştilor
(Păresimiile). Dac ă între cele dou ă
posturi perioada este mai lungă, se
crede c ă anul care urmează va fi
unul bun, m ănos. În Ajun,
gospodarii pun mâna pe toate uneltele
din curte, ca în anii următori să le
poată folosi cu spor. Nu este bine să se
aducă în casă bradul de Crăciun înainte
de 24 decembrie şi să se decoreze după
12.00 noaptea. Cu o zi înainte de
Crăciun, s ătenii pun într-o găleată
cu apă o potcoavă.
Primul va bea gospodarul,
care apoi o va da vitelor,
astfel ca ele s ă fie tari ca
fierul. G ăinilor li se va da de
mâncare din ciur sau sit ă, ca în
anii următori s ă facă ouă mai
multe. Ciobanii a şază sub pragul
casei un drob de sare învelit, pe
care îl lasă în acel loc pân ă la
„Alesul oilor“, care are loc în
fiecare an, în luna aprilie. Atunci
ei îl scot, îl macină şi îl amestecă
cu tărâţe, după care îl dau oilor,
pentru ca turma s ă sporească.
Hornurile se cur ăţă iar funinginea
se pune la rădăcina po