1.

SITUATIA TERITORIAL - ADMINISTRATIVA

1 -1. Elemente de identificare a unitatii de productie

Padurile, terenurile care servesc nevoilor de cultura si productie constituite in U.P. IV

Cioace din Ocolul silvic Calafat, Directia Silvica Craiova sunt fond forestier national proprietate
publica a statului. Acestea sunt situate pe raza cojnunelor Ciupercenii Noi, Desa si Poiana Mare
din judetul Dolj.

Geografic, padurile sunt situate In Campia Bailestiului din Campia Olteniei si Lunca
Bistretului (Lunca "Drobeta - Calarasi") din marea unitate geomorfologica Lunca Dunarii.

Fitoclimatic, padurile acestei unitati de productie sunt situate in zona de silvostepa (S.s.)
din sudul Olteniei.

Principalele cai de acces pe teritoriul U.P. sunt reprezentate de o serie de drumuri de

pamant (drumuri de tarla), care traverseaza U.P. de la nord la sud.

Repartizarea fondului forestier pe unitati teritorial - administrative se prezinta astfel:

Suprafafa I -ha-
Nr. Unitatea teritorial
JudeUil Parcele aferente
crt. administrativa

1 Dolj Com. Ciupercenii Noi l-48;96; 162; 171%; 185-209 1046,5

2 -“- Com. Desa 49-94;95%;97-152; 153%; 1563,2

154%; 171%; 180-182; 183%
95%; 153%; 154%; 155-156;'
3 -“- Com. Poiana Mare 183%; 184 44,8

TOTAL - - 2654,5

1.2. Vecinatati, limite, hotare

U.P. IV Cioace este cuprinsa in cadrul urmatoarelor limite si hotare :
Puncte Limite Hotare
Vecinatati
cardinale Felul Denumire
N U.P. Ill Desa Artificiala Drum de pamant Liziera padurii si
borne
E U.P. II Ciuperceni Artificiala Drum de pamant Liziera padurii si
borne
S Bulgaria Naturala Fluviul Dunarea Liziera padurii si
borne
Liziera padurii si
V O.S. Poiana Mare Artificiala Drum de pamant
borne

Tipuri de paduri componente

Fondul forestier proprietate publica a statului din U.P IV Cioace este constituit din
urmatoarele tipuri de padure.

Comuna in raza Gara Distanta In Km pana la

Nr. Denumirea careia C.F.R. de
crt. trupului se afla Gara
Suprafata destina-
C.F.R
Parcele componente ha tie Ocol Comuna
Magura 1-2;185-186; Ciupercenii Noi
1 Oveazelor 189. 52,8 Calafat
19 9 19
2 Coceanului 3-12; 187-188 125,0 -“- " 22 11 22

3 Carasului 13-19 115,3 -“- " 20 10 20

4 Arceru 20-43; 537,6 -“- " 18 8 18
5 44-48 101,3 Ciupercenii Noi " 22 12 22
Cioace 49-94,95% 611,3 Desa " 31 6 31
95% 3,0 Poina Mare " 30 10 30
Total 715,6 - - - - -
6 96 11,0 Ciupercenii Noi „ 20 10 20
97-152; 725,3 Desa „ 29 4 29
Pietrele
153%;
153%; 154%
154%;| 19,5 Poina Mare „ 29 8 29
155-156
Total 755,8 - - - - -
7 Zavoi 162-170 93,5 " 20 10 20
Arceru Ciupercenii Noi
8 171% 10,0 Ciupercenii " 20 10 20
Noi
Zavoi Desa 171%; 173- 133,5 Desa " 32 7 32
179; 181; 183%
183%; 184 22,3 Poina Mare " 30 9 30
Total 165,8 - - - - -
9 172 35,2 Desa " 30 8 30
Ostrovul Acalia
32 1 3
10 180; 182 57,9 Desa " 32 11 32
Ostrovul Pietris
TOTAL - 2654,5 - - - - -

Administrarea fondului forestier

1.4.1. Administrarea fondului forestier proprietate publica a statului (F.F.P.P.S.)

Fondul forestier al U.P. IV Cioace este proprietate publica a statului fiind administrat de

REGIA NATIONALA A PADURILOR - ROMSILVA prin Directia Silvica Craiova,

respectiv Ocolul

Silvic Calafat din cadrul acesteia.

1.4.2. Administrarea fondului forestier proprietate privata

Administrarea padurilor proprietate privata se face de catre proprietarii acestora,

individual sau in asociatii sub indrumarea tehnica a organelor silvice.

La cererea proprietarilor, acestea pot fi administrate, pe baza contractuala, de catre Regia

Nationala a a Padurilor.

Proprietarii de paduri şi de alte terenuri din fondul forestier proprietate privata au

obligaţia sa-l
gospodareasca in conformitate cu regimul silvic si cu regulile privind protectia mediului.

Pe teritoriul U.P. IV Cioace, fondul forestier proprietate privata aparţine persoanelor

fizice si

este constituit din suprafetele de padure predate in baza Legii 18/1991 si a Legii 1/2000, ca
urmare a reconstituirii dreptului de proprietate.
 ORGANIZAREA TERTTORIULUI
2.1 Constituirea unitatii de productie
Propusa prin tema de proiectare si confirmata in Conferinta I de amenajare din
03.06.2003,
U.P. IV Cioace pastreaza numarul, denumirea, precum si limitele de la amenajarea precedenta .

2.2Constituirea si materializarea parcelarului si subparcelarului

La actuala amenajare s-a mentinut numerotarea parcelelor de la amenajarea precedent.
Limitele parcelelor sunt reprezentate prin linii parcelare deschise si drumuri sau liziere in cazul
parcelelor izolate.
In situatiile in care s-au predat parti de parcela in baza legilor fondului funciar, noile limite
parcelare sunt situate pe linia care delimiteaza suprafatele ramase in fondul forestier de stat de
cele predate conform Legii 1/2000 sau a Legii 18/1991.
De asemenea , s-au modificat limitele parcelaredintre u.a 20-192 si 183-184 conform
realitatii din teren, in urmar ridicarilor in plan cu busola topografica.
Fondul forestier proprietate publica a statului din U.P.IV Cioace este constituit din 204
parcele numerotate de la 1-156; 162-202; 204-209.
Parcela 203 a fost predata pe baza Legii 1/2000 pe parcursul aplicarii amenajamentului
expirat, iar parcelele 157-161 au fost scoase in etapele anterioare din motive necunoscute.
Delimitarea si materializarea parcelarului a fost efectuata de catre personalul de teren al
Ocolului Silvic.
si corespunde cerintelor de ordin tehnic impuse de normele tehnice in vigoare.
Subparcelarul a suferit modificari datorita, atat din cauza lucrarilor executate pe
parcursul aplicarii amenajamentului, cat si analizei aprofundate a arboretelor pe baza de cartari
stationale la scara mijlocie. .
Subparcelarul a fost delimitat si materializat de catre proiectanti in conformitate cu
normele actuale.
Indicativele alfabetice ale vechiului subparcelar au fost pastrate, noile subparcele
primind indicative alfabetice in continuare.
.
 Anul Parcele Subparcela
amenajarii
Nr Suprafata (ha) Nr Suprafata (ha)

medie maxima minima medie maxima minima

parcela parcela u.a u.a

1986 216 13,1 41,1 0,3 858 3,5 29,6 0,3

* * * *

1994 204 12,9 39,8 0,2 801 3,3 22,9 0,2

11 197 180A 25C

2004 203 13,0 39,8 0,2 1067 2,4 25,8 0,1

11 197 182 32E

*- nu sunt date

Analizand datele dun tabelul anterior se observa ca:

-subparcelarul a suferit modificari, in principal, datorita:
-lucrarile executate intre cele doua amenajari
-analizei aprofundate a statiunii si a vegetatiei forestiere;
-suprafata medie a suparcelei a scazut de la 3,3 ha la 2,4 ha datorita maririi numarului de
subparcele de la 801 la 1067 ca urmare a criteriilor enuntate anterior.
-suprafata medie a parcelei s-a mentinut apropiata de cea de la amenajarea precedenta 913,0 ha
fara de 12,9 ha);
2.2.2 Situatia bornelor
Situatia amplasarii bornelor si numerotarea acestora este data in tabelul de mai jos.
In fondul forestier de stat din U.P. IV Cioace exista 515 borne amenajistice amplasate la
intersectia liniilor parcelare, la intersectiile acestora cu limita padurii, precum si pe liziera, in
punctele de contur caracteristice.
La actuala amenajare s-au mentinut, pe cat posibil, numerotarea si locul de amplasare al bornelor
existente.
Facem mentiunea ca bonele existente in parcelele retrocedate au fost predate odata cu acestea
noilor proprietari.
Reconditionarea bornelor precum si inlocuirea celor disparate se vor face de catre personalul de
teren al Ocolului Silvic Calafat ori de cate ori este necesar.
 2.4 Suprafata fondului forestier
2.4.1. Determinarea suprafetelor

Cioace, determinata la actua a

Suprafata totala a fondului forestier de stat din U.P IV Cioace, determinate la actuala
amenajare prin planimetrarea unitatilor amenajistice pe planurile de baza reambulate si
compensarea pe trapeze este de 2654,5 ha si este mai mare cu 2,6 ha fata de cea de la amnajarea
precedenta (2651,9 ha). Diferenta se justifica astfel:
Supraf. Supraf. Diferent Justificari
la la e
amenaj amenaj - + Legea Legea Erori Acte Tota Acte Erori Tota
. . 18/9 1/200 contu legal l legal contu l
actuala preced 1 0 r e e r
-ha -ha
2654,5 2651,9 - 2,6 12,1 19,6 2,1 11, 44,8 30,1 17,3 47,4

4.2 Elemente privind cadul natural

4.2.1 Geologie- litologie
Formatiunile geologice de pe teritorul luat in studiu sunt reprezentate, in cea mai mare
parte de formatiuni sedimentare din Pleistocenul superior si Holocen.
Cu ocazia citirii si interpretarii profilelor de sol, s-au determinat urmatoarelc roci ce au implicatii
directe in formarea tipurilor si subtipurilor de sol:
-aluviuni recente - in majoritate nisipuri carbonatice cu textura si compozitie mineralogica foarte
variata ce au dus la formarea solurilor aluviale, cu vegetatie forestiera din plop si salcie;
-depozite nisipoase de origine eoliana ce au dus la formarea psalmosolurilor, cu vegetatie
formata din salcamete (pe dune) si PLEA si PLA (pe interdune).
Corespunzator tipurilor de depozite litologice s-au format urmatoarele tipuri de soluri:
soluri aluviale (in Lunca Dunarii) si psamosoluri (zona dunelor de nisip).
4.2.2Geomordologie
Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul U.P. IV Cioace este situat in doua unitati
geomorfologice si anume:
-lunca Bistretului (lunca Drobeta - Calarasi), din marea unitate geomorfologica lunca Dunarii,
unde sunt localizate zavoaiele de plop si salcie, precum si arboretele artificiale de plop
euramerican salcii selectionate;
-sudul Campiei Bailestiului din Campia Olteniei, ce corespunde cu zona de interferenta cu cea a
a-V-a terasa a Dunarii, a carei limita nordica trece pe le sud de localitatile Ciupercenii Noi, Desa
si Rast, unde se gasesc arborete artificiale de salcam si plop euramerican , precum si arborete
naturale de plop alb si negru (zona de dune si interdune).
Partea de sud a Campiei Bailestiului este formata din terase acoperite de dune, interdune
si depresiuni mai mult sau mai putin accentuate, formate pe substrat de loess, zona ce se
caracterizeaza printr-o fragmentare relativ evidenta.
 Impaduririle cu salcam incepute cu peste 100 de ani in urma au fixat cea mai mare parte
din d terenul ocupat de dune. Exista si portiuni ocupate de dune active (asa numitele ’’cioace” ),
care se carcterizeaza printr-un grad redus de consolidare, grosime redusa a stratului de sol si prin
rezistenta scazuta fata de actiunea vanturilor puternice, care pun in miscare cantitati mari de
nisip.
Altitudinal, teritoriul luat in studiu, este cuprinsa intre 27m si 40m. In Lunca Dunarii
altitudinea medie este de 29m, iar zona de dune si interdune are altitudinea medie de 36m.
Configuratia terenului este plana in zona de lunca si ondulata in zona dunelor de nisip.
Sintetic, datele cu privire la unitatea de relief, inclinare, expozitie si altitudine, se prezinta astfel:

Unitatea de relief Inclinare Expozitie Altitudine (m)

Lunca Duna Interduna Ostrov <6 insorita 1 - 100
ha % ha % ha % ha % ha % ha % ha %
252,3 11 1523,4 65 515,4 22 54,7 2 2345,8 100 2345,8 100 2654,5 100

Relieful, ca factor-pedogenetic, influenteza formarea si repartizarea solurilor in cuprinsul

unitatii de productie. In acest sens deosebim:
-in lunca s-au format soluri aluviale de diferite bonitati, determinate de nivelul apei freatice,
troficitate, compactitate, textura, regimul de umiditate in sezonul estival, etc. pe care se intalnesc
arborete naturale de plopi si salcii (zavoaie) si artificiale de plopi si salcii selectionate;
- pe dune si interdune de nisip s-au format psamosolurile pe care vegeteaza arborete de
salcam,plop-euramerican si plop alb.
Hidrologie
Din punct de vedere hidrologic, U.P. IV Cioace este situate de-a lungul Dunarii in
regiunea de lunca si campie.
Se mentioneaza si existenta unor "brate moarte" ale Dunarii care, atunci cand nivelul
apelor Dunarii creste, se umplu cu apa, alimentand baltile si alte locuri depresionare din
cuprinsul lor.
In zona de lunca, influenta Dunarii se face simtita prin frecventa inundatiilor, durata acestora si
materialul aluvial depus.
Arboretete din acasta zona benencieaza de aportul apei freatice compensand intr-o oarecare
masura lipsa apei provenita din precipitatii, precum si nivelul scazut de substante nutritive din
sol.
Asa se explica existenta arboretelor de plop euramencan de productivitate mijlocie si
superioarape sol aluviale ce contin redus de substante nutritive.
De asemenea, in ultima vreme s-a manifestat putenic seceta care si-a lasat amprenta
asupra vitalitatii si cresterii arboretelor, precum si asupra intensitatii fenomenului de uscare
anormala.
Climatologie
Regimul termic
Regimul termic, caracterizat prin temperaturi medii lunare si anuale, valori maxime si
minime, temperaturi medii pentru perioada bioactiva si cea de vegetatie, precum si datele privind
primul si ultimul inghet, in mod sintetic se prezinta astfel:

Statia Temperatura medie, lunara, amplitudinea

 Ampli-
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anuala
tudinea
-1,5 0,5 5,8 11,8 17,2 21,2 23,4 22,7 18,412,2 5,7 1,0 11,5 24,9
Calafat

Temperatura aerului (valori maxime si minime)

Statia Data
Specificari I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
Maxima 17,4 19,0 27,6 33,5 36,5, 39,5 41,5 41,3 39,8 31,3 23,5 29,5 5.V11
Anual 1948 1950 1952 1909 1908 1908 1916 1945 1946 1943 1938 1915 1916
Minima -29,2 -24,6 -14,8 -1,6 1,6 9,0 9,0 7,3 0,5 -2,0 -13,5 21,8 8.1
Calafat
Anual 1947 1950 1955 1904 1952 1949 1913 1904 1906 1947 1941 1948 1947

Temperatura aerului - medii zilnice

Perioada bioactiva t > 0°C Perioada de vegetate t > 10°C

Suma Suma
Data trecerii Durata in zile Data trecerii Durata in zile
temperaturi- temperaturilor
temperaturi medii a interv. cu temperaturi medii a interv. cu
lor zilnice cu zilnice cu t> 10°
Statia zilnice prin 0°C temperaturi zilnice prin 10°C temperaturi
t>0°C C
Prima zi Ultima zi peste 0°C Prima zi Ultima zi peste 10°C
Calafat 12.11 24.XII 316 4282 5.IV 26.X 205 3790

Date calendaristice pentru:

Primul inghet (toamna) Ultimul inghet (primavara)
Statia Durata medie in
Data Cel mai Cel mai
Cel mai tarziu Data medie Cel mai tarziu zile a intervalului
medie timpuriu timpuriu
fara inghet
Calafat 7.XI 12.X 24.X1 31.Ill Lin 20.IV 206

Analiza si interpretarea datelor prezentate permit formularea de concluzii ce pot avea o

importanta deosebita in fundamentarea de solutii in vederea gospodaririi fondului forestier din
cadrul Ocolului Silvic Calafat.
Iarna, aerul rece, de origine polara, se deplaseaza din Rusia sau Peninsula Scandinava
spre Peninsula Balcanica, facand ca temperature sa scada pana in aproprierea valorii de -
300Celsius
Vara, aerul cald, de origine tropicala, patrundc din nordul Africii, producand o crestere
accentuata a tempcraturii (pana la 41,5 grade Celsius), ceea ce are o influenta negativa
arboretelor tinere, care pot fi calamitate, dar si asupra arboretelor mature provocand uscarea
acestora. Astfel, din cauza sccctclor prelungite din ultimii ani consccutivi, padurile U.P IV
Cioace au inceput sa se usuce (54% din suprafata paduroasa este afectat de fenomenul de uscare
anormala), iar fenomenul prezinta tendinta de extindere.
Valorile medii lunare ale temperaturii aerului prezinta un maxim(23,4 grade Celsius) in
luna iulie si un minim (-1,5 grade Celsius) in luna ianuarie, ceea ce imprima climatului temperat
un caracter continental moderat.
Media temperaturilor anuale (11,5 grade Celsius) indica un bilant termic ridicat.
Numeral de zilc cu temperaturi medii diurne egale sau mai mari de 10 grade Celsius
(durata sezonului de vegetatie) este de 205 zile, speciile foretiere beneficiind din acest punct de
vedere de conditii foarte bune.
Regimul pluviometric
Regimul pluviometric, caracterizat prin precipitatii atmosferice (mm), medii lunare si
anuale, cantitati maxime in 24 ore, ploi torentiale si abundente, evapotranspiratie, se prezinta
sintetic astfel:

Statia Precipitatii medii atmosferice lunare si anuale

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual
Calafat 38,2 30,7 36,9 52,4 66,3 63,4 48,4 51,2 44,9 54,4 36,4 46,8 570,0

Ploi torentiale si abundente (maxime):

Statia
Data Cantitatea (mm) Durata (min) Intensitatea (mm/min)
Calafat 28.VI.1945 12,3 2 6,15

Precipitatii (cantitati maxime in 24 ore)

Statia
J II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Maxima
Ciuperceni 45,1 46,0 43,2 43,2 54,2 48,9 66,3 68,2 85,0 80,3 49,2 42,9 348,9

Evapotranspiratia potentiala - valori medii lunare si anuale

Statia I 11 111 IV V VI VII VIII IX X XI XII An
Calafat 0 1 18 52 98 129 148 133 86 47 14 728
2
Precipitatiile atmosferice reprezinta o reprezinta o importanta caracteristica a
climei, deoarece apa provenita din ploi si din topirea zapezii constituie rezerva de umezeala a
solului necesara arborilor in perioada de vegetatie.
Cantitatea medie anuala de precipitatii (570 mm) nu este uniforma in decursul anului variind de
la o luna la alta si de la un anotimp la altul. Cea mai mare cantitate de precipitatii se inregistreaza
in calda a anului, cu un maxim in luna mai (66,3 mm). Anotimpul rece, sarac in precipitatii,